Barca din lemn de salcam

[tudor.diac]

Tudor imi pare rau sa spun asta dar n-ai inteles decat ceea ce ai vrut. O sa ma mai repet o data dupa care faci ce vrei:
..............................................................................................
Daca vrei bordaj de salcam si o barca pe care sa nu o tii tot timpul in apa ai optiunea strip plank traditional. Asta inseamna stripuri patrate, prinse in cuie intre ele, insurubate pe coaste si FARA EPOXY.

         Salut! Rumpi,am inteles tot ce mi-ai explicat tu,Vali,gvicentiu,Florio,dany si ceilalti;aveti dreptate cu totii.Eu nu am vrut sa dau impresia ca nu inteleg,poate am facut-o datorita lipsei de informatii in ceea ce priveste acest domeniu.Am mai bine de o saptamana de cand tot caut pe net documentatii,schite,planuri,tutoriale,etc.in ideea de a ma informa cat mai bine.Recunosc ca am aflat (invatat)lucruri  despre care nici nu ma gandeam ca am sa pomenesc vreodata si, nu-mi pare rau...
Va multumesc din suflet pentru sfaturi si idei.Problema e ca nu pot(nu vreau)sa renut la proiectul asta,chit ca voi pierde timp,materiale si bani.M-am saturat de gonflabila pe care o am(impodobita cu petece),cu care am vrut sa trec Siretul pe la Sendreni si era sa ajung la Movileni Vreau sa am barca mea,barca din lemn,din lemn de salcam.De ce?Pentru ca se poate.Cititi aici sa vedeti ce spune despre salcam:
"Din punctul de vedere al proprietăţilor de curbare, speciile lemnoase se grupează în cinci categorii. Categoria întâi cuprinde speciile cu cele mai bune proprietăţi de curbare, din carefac parte: frasinul american, frasinul comun, ulmul olandez, cireşul, ulmul de câmp,carpenul, arţarul, stejarul pedunculat, cerul, salcâmul, platanul şi nucul. Din categoria a douafac parte: mesteacănul, castanul, duglasul; din a treia nucul: african şi duglasul; dina patra sapeli, molidul, salcia iar din a cincia, cu cele mai slabe proprietăţi de curbare, face parte mahonul african."
Plastifierea lemnului în vederea curbării se poate realiza prin mai multe procedee: tratamentul hidrotermic şi higrotermic; plastifierea cu curenţi de înaltă frecvenţă; plastifierea prin impregnare cu uree; plastifierea prin tratarea cu amoniac în soluţie. Eu am sa folosesc tratamentul hidrotermic,adica am sa-l aburesc 
  Am sa folosesc metoda clasica cu stripuri-care ,datorita rezistentei mari la rupere a salcamului,vor fi foarte subtiri de 5-6mm,chila va fi din salcam si coastele la fel doar ca am sa le fac de maxim 12mm grosime si late de 5cm.
  Cam asa voi lucra si eu Ranger Prospector Wood Strip canoe Build Part1
   Cine crea planuri pentru barci de tot felul,am o carte care-ti da mura-n gura si un soft pentru proiectare

Sa fim sanatosi cu totii

[byteworks]

Of of inca o data: la ce-ti trebui chila si coaste la metoda "strip plank"? Sau totusi, desi ne dai filmulet cu aceasta tehnologie, vei face dupa titlul sectiunii adica "carvel plank"?

Parca esti pe sine pe cuvant  greu de deraiat ...

[Vali]

In plus, in textul citat despre curbarea esentelor lemnoase, cred ca ierarhizarea se face dupa raza minima de curbura in functie de grosimea sipcii. Chiar si asa, sursa respectiva e cam dubioasa, deoarece mahonul african (khaya) e una din esentele cele mai folosite la elemente curbate stratificate, la constructia in epoxy.

Nu raza minima de curbura e de interes in cazul de fata, ci tensiunea de incovoiere a elementului (de bordaj sau osatura). Pentru a lucra relativ usor, dar a obtine si o barca suficient de solida, trebuie gasita sectiunea optima a sipcilor de bordaj (latime pe grosime). De asta spuneam sa facem intai probe.

Eu as face cum ne-au scris nea Nicu - home made si Rumpi: carvel plank pe gabarit, cu coaste curbate ulterior pe pozitie, totul nituit in sarma de cupru. Pentru etansarea corpului, merge si o fibra subtire pe exterior. Se obtine o barca relativ usoara, solida, dar si cu ceva flexibilitate, buna la lovituri, esuari fortate etc. Asta cred ca e avantajul salcamului, anume ca e mult mai suferitor dpdv mecanic decat un bordaj rasinos de exemplu.

[Rumpi]

Fratele meu alb, rosu sau verde, fii atent la linkul urmator:

http://forum.woodenboat.com/showthread.php?158609-Adirondack-guideboat-build

Daca tu faci o barca ca aia din salcam esti cel mai tare maragonz din parcare. Personal promit ca bat drumu pana la galati sa vaz obiectu cu ochii mei si sa-ti dau de baut si pe urma pui poza pe forum drept marturie ca ai tot respectul meu. Nu de alta da io nu m-as apuca de asa treaba decat daca as fi in pensie si n-as avea cu ce sa imi ocup timpul.

Filmuletu pe care l-ai pus tu e pentru strip plank compozit unde tot lemnu ala e de decor, fibra de sticla (din interior) face toata treaba. Daca tu ai chef sa te chinui cu salcamul ca sa faci un stripper compozit pe care il incapsulezi in epoxy si fibra si sa ii pui coaste decorative de ulm, e ok, e placerea ta, io nu ma bag. Zic doar ca ti-ar fi mult mai usor si mai comod cu molidul, rezultatul ar fi mai rapid de obtinut si barca mai usoara.
Parerea mea am zis-o, tie iti trebuie Fraga 3 in varianta exclusiv motor.

[home made]

am fost atent,ca si la lotcile clasice de la noi,coastele sint total gresit decupate,da' cine sta sa se uite la asa ceva,cind barca sta pe apa,nu?ca vor crapa dupa prima expunere mai indelungata la soare....e o alta discutie.TOT coastele din file suprapuse vor fi mai rezistente si elastice,ca se pot decupa pe forma naturala si din crengi si trunchiuri contorsionate,e la fel de bine,numai ca nu prea se mai gasesc in natura.cine mai sta sa caute si sa decupeze asa ceva?americanii astia chiar comercializeaza asa ceva,se numesc genunchi si se folosesc,cei mai masivi,in constructiile de depozite,cladiri mari din lemn...etc.pentru intarirea legaturilor dintre stilpii peretilor si acoperis........nave mari din lemn,cine mai construieste la ora actuala?aproape nimeni......

[Florio]

M-am bucurat ca exista topicul asta, dintr-un singur motiv : dincolo de ceea ce stiu, fiecare dintre colegii nostri aduce cate un plus de informatie.
Cu privire la directia pe care o va lua Tudor in proiectul lui, aceasta ii apartine intru totul.
Eu am spus ceea ce as fi facut daca as fi fost in pozitia lui. Iar voi cu siguranta v-ati exprimat alegerea la fel, daca ati fi in locul lui.
  Ma mai bucura un lucru . Discutia nu a deviat in zona orgoliilor, si asta este de apreciat. Pana la urma fiecare isi stie pozitia, experientele si nazuintele. Nu e cazul sa decidem pentru altul .

Acum, topicul a acumulat suficiente informatii teoretice cat Tudor sa poata trece la fapte.
Tudore, sunt cu ochii pe tine si iti urez succes !

P.S>
  Intr-o discutie pe alt forum, m-am delectat ieri seara citind dialogul unor colegi. Vali, Peter si Florin (un arhitect din Franta, cu foarte multa experienta in proiectarea si utilizarea de ambarcatiuni).
  Desi aveam multe de spus, n-am vrut sa intervin intr-un schimb de idei atat de frumos conturat si documentat, ca acela. Cand astfel de oameni deschid o discutie, ma bucur sa o savurez si sa iau aminte .

[home made]

tot despre salcim e vorba....si din ce an!.....

GEZIRA Type: GENTLEMAN'S MOTOR YACHT de 1934 type Edwardian par n°3
GEZIRA Type: GENTLEMAN'S MOTOR YACHT de 1934 type Edwardian par

GEZIRA Type: GENTLEMAN'S MOTOR YACHT de 1934 type Edwardian par James Taylor and Bates de 17m, membrures en chêne et acacia, un pont en teck, des arbres, chaises et hélices en bronze, à restaurer Lieu de visite: SAINT-MALO - SUR QUAI de Terre Neuve, bassin Duguay Trouin

[Roz Avel]

@Florio, multam pentru compliment (am mai zis o vorba si pe strada vecina).
Îmi face placere sa urmaresc un topic de genul asta (mai ales ca discutam despre esente de lemn europene, ceea ca e rar - în partile pe unde am umblat eu, cum ai nevoie de lemn, cum te repezi pe un Red Cedar, Sapelli, Acajou sau daca te tine punga si în functie de ce scop, pe o bârna de Teck...)
Doar ca sa mai pun un pic de paie pe foc - constructia traditionala de barci "utilitare" (pescuit, transport, vase-pilot etc) de pe coasta franceza a Atlanticului/Mânecii folosea mult salcâmul (Accacia) sau salcâmul fals (Robinier) pentru cam tot ce reprezinta osatura, coaste, mai putin chila (deseori o piesa masiva din stejar, în general marangozii din alte vremuri ocheau înca din padure copacul, îl rezervau si faceau o lista cu ce se poate face cu el si din ce crengi - asta da exploatare "sustainable"). N-am auzit în viata mea despre barci cu bordajul din salcâm. Pentru strip-plankingul modern confirm ce spunea mai devreme Rumpi, n-are rost sa folosesti un lemn durabil, are rol de "miez de sandwich", în plus e îmbracat în epoxy si fibra. Pentru piese încleiate lamelar în forme curbe, din experienta mea rasinoasele curente (în Franta se foloseste cu succes pinul, e de preferat sa nu prea aiba noduri) se preteaza la fix (personal am folosit pin pentru niste piese de sustinere pentru un velier mai vechi, sectiunea finala era cam de 50x80mm, din plinte din pin cumparate de la o pravalie de bricolaj - perfect.
Acu' o saptamâna am încercat sa-mi fabric un stick pentru echea lui Little Gu, cu mari ambitii, un miez din pin si piesele exterioare din sapelli, sapelli-ul n-a suportat curbura (e drept ca i-am cerut cam mult, si sectiunea de 8-10mm era cam groasa pentru raza pe care o vroiam). Deci: pin - da, sapelli si alte rubedenii din familia acajou - nu prea.
Bravo pentru nivelul discutiilor, e fain pe la voi, mai trec.


Florin

[mariusf]

tudor.diac
sunt curios ce ai facut cu bustenii de salcam. sper ca i-ai lasat la uscat si nu i-ai taiat inca. Oricum, sa faci o barca din salcam e un vis frumos. materialul e atat de tare incat vei intampina extrem de multe dificultati. Acesta e motivul pentru care nu se foloseste, e foarte greu de prelucrat. Din alte perspective...nu putrezeste ceea ce e super. daca nu e perfect uscat busteanul cand tai sipcile, acestea se vor deforma teribil devenind neutilizabile. Cine o sa-ti taie lemnul o sa-ti umple frigiderul, va schimba discurile ca pe ciorapi. cand vei slefuii barca o sa intelegi si tu cat de dur este. Citeam ca ai bustenii drepti,grosi si lungi la 6m. Poate ca nu-ti dai seama dar si asta este o raritate, eu nu am vazut niciodata. Parerea mea esta ca o canoe sau un caiac facut din salcam este o mare risipa, la fel si o lotca. Lemnul asta asa cum l-ai descris merita o intrebuintare mult mai nobila.

[Ciby]

...
Citeam ca ai bustenii drepti,grosi si lungi la 6m. Poate ca nu-ti dai seama dar si asta este o raritate, eu nu am vazut niciodata. Parerea mea esta ca o canoe sau un caiac facut din salcam este o mare risipa, la fel si o lotca. Lemnul asta asa cum l-ai descris merita o intrebuintare mult mai nobila.

In zona in care locuiesc salcamul este (sau mai bine spus era) un lemn comun pentru constructia de case in sistem paianta.
Multi cunoscuti, de seama cu parintii mei, cresteau salcami in curte special pentru lemn de constructii. Ii tundeau intr-un anume fel, an de an, incat tulpina sa fie inalta, dreapta si fara noduri.
In multe curti se gasesc busteni taiati de cateva zeci de ani, drepti si cu lungimi de peste 6 metri ce inca isi asteapta casa in care sa-si implineasca menirea. Dar nici autorizatii de constructie pentru paianta nu se mai dau, nici dulgheri meseriasi nu mai exista, asa ca sfarsitul va fi in soba.
Probabil ca cine doreste cu ardoare o barca de salcam, se va descurca si de material bine uscat, drept si cu lungimea convenabila.

[mariusf]

interesant ce spui. despre ce zona anume vorbesti? A fost o vreme cand cumparam salcam drept din Bulgaria pentru ca aici nu-l gaseam. ma rog, pentru construcitii cred ca este cel mai bun lemn posibil. eu il vindeam drept spaliere pentru vita de vie. Din cate stiu in biosfera deltei dunarii poti construi doar case cu un nivel, ridicate pe butuci de salcam.
Daca are pret de lemn de foc eu l-as cam cumpara, indiferent de cat de mult este

[Ciby]

In apropiere de Buftea.
Nu stiu sa vanda careva la pret de lemne de foc, dar cand sunt taieri in padure, salcamul predomina. Si o caruta de aprox, 1 metru ster este in jur de 350 lei. lungimea 3-4 metri, taiat dupa caruta.

[mariusf]

multumesc de pont

[modi]

Hei , interesant subiect ! Dar dificil de realizat ! 

Spun si eu una-alta despre salcam . Intamplarea face sa am niscaiva experienta cu lemnul asta .........

Copilarind la tara , la doua curti de noi sedea fratele lu' bunica-miu . Dogar .... Lucra tot soiul de doage si butoaie din stejar si/ sau salcam . Insa din ce in ce mai rar salcam . Lemnul asta ii punea "capac" . Doage arcuite facea din ce in ce mai rar . Il mai folosea la roti de carute si la putini , unde doagele sunt doar trapezoidale .
Este un lemn dat dracului . Poate , din ce creste pe la noi , doar prunul sa-l surclaseze si poate radacina de cires ..

Asa cum s-a spus mai sus in topic , a-l prelucra presupune un consum urias de panze si bagari si scoateri din partea prelucratorului . La fel , tot asa cum s-a mai spus , salcamul nu-l prelucrezi taiat din padure cum o da Domnul . Ci il pregatesti pentru un scop anume taindu-i nuielele , dand voie trunchiului sa capete zveltete si sa n-aiba noduri . In timp , in ani de zile ........
Lemnul ster din padure este exclusiv pentru foc . Sau poate doar pentru cozi de ciocane si topoare .

DPDV al constructorului de barca este doar o ambitie "tamplareasca" . Lemnul e greu . Extrem de dificil de prelucrat , aproape imposibil de saturat in straturi de rasina . Are fibra absolut impenetrabila . Asadar ..... fara rasina . Ramane sa lucram in catran si-n alte metode consacrate lipovenesti . Ori ..... n-avem timp .

Daca tot ai un proiect deosebit "pe teava" , de ce nu folosesti teiul ? Se prelucreaza fantastic , este extrem usor , are o culoare absolut iesita din comun , are fibra vie si nervoasa . Mai mult , se preteaza excelent la fibrare/rasinare ..... Zic si eu ......

[Ciby]

Salcamul de padure in general este drept si fara crengi laterale. In padure copacul tinde sa se inalte vertical, scuzati pleonasmul, in cautare de lumina. Dintr-un lot destinat taierii se pot alege multi busteni pentru o aplicatie anume, barca in cazul asta. Numai ca solul umbrit din padure si patul de frunze retin umezeala. Aceasta este benefica copacului, pentru o crestere rapida, dar face lemnul mai putin dens.
In schimb, salcamul de razor, cel ce creste in camp, in plantatiile dintre tarlale, este mai chinuit din punctul de vedere al apei, iar lemnul este mai dens si mai bun. Se folosea cu precadere pentru capriori, grinzile de acoperis. Culoarea lemnului difera putin de cel al salcamului de padure, are o tenta putin mai rozalie si este foarte dur.
Tot din categoria salcamului: un vecin a plantat pe post de gard viu o specie de salcam cu tepi de 5-7 cm si creste asa de des ca nici pasarile nu-l viziteaza. Nu este specia cunoscuta sub numele de ghimpar, este altceva. M-a rugat sa-i curat gardul, l-am taiat cu toporasul si am luat crengile de 3-5 cm grosime sa le folosesc ca lemn de foc. Am facut greseala sa le las sa se usuce. Cu circularul de mana cu panza vidia, nu am reusit sa-l tai. Efectiv ieseau scantei de ai fi zis ca are fier in el. Dupa cateva incercari am distrus panza. Ma intreb, oare ce catarg, giu, eche sau alte bete pe barca ar iesi din acest lemn?