Arhitectura navala pe intelesul tuturor

[cristizz]

Poate merge sa-l demontezi (derivorul), merita verificat.
Toate bune ...

[Don Basilio]

nu ma refer la o barca tractabila asa cum e Mcgregor, ma refer la o barca mai mare (ex. 30x10 picioare, 9x3 m, care sa suporte un singur transport (in conditii legale) din NV Europei pana in Romania. Apoi barca va fi "cazata" intr-o marina.

[cristizz]

Ti-am trimis MP

[Roz Avel]

Oricum, barca este super high tech si cred ca depaseste tema propusa
In afara de asta, mai e o discutie privind capabilitatea barcii de a urca in vint: http://www.yachtingworld.com/blogs/elaine-bunting/531437/ugly-but-fast Nu-mi place deloc! Zise vulpea privind la strugurii cei acri!
Modelele Bepox mi se par mult mai accesibile si mult mai aproape de tema.

Compromisul trebuie deci facut intre simplitatea constructiei din placaj (care duce la gurne ascutite) si regimul de viteza situat intre deplasament si semi glisare. Ne apropiem de o constructie cu gurna ascutita multipla sau de ceva gen Didi.

Si eu ma gândeam ca conceptul lui David Reard e mai aproape de tema. Personal mi se pare mai simplu de construit o carena multi-gurne (daca ramân pe un teren la care ma pricep un pic, constructia din placaj) decât cu gurne rotunjite, configuratie care a dat rezultate frumoase (cel putin pe gustul meu) în Franta anilor 80 (Brise de mer 31, conceput de Jean-Marie Finot) dar în aluminiu. Alta pista de reflexie - asa-zisul "bouchain evolutif" (gurna evolutiva? Am putea zice asa ceva?) care apare pe aproape toate monococile de curse din clasa Open în ultimii 7-8 ani (si pe modelul 1.1 al lui David Raison, "Maximum" - 865, unde e, probabil din motive de simplificarea constructiei, aproape de jur împrejur) - ascutita, la începuturile ei se nastea undeva pe la cuplul maestru si mergea pâna la oglinda pupa, pe modelele mai recente începe aproape la etrava. Diverse teorii ale unor prieteni maniaci dupa viteza cu vele spun ca functioneaza 1° ca un deflector, care ajuta atingerea mai rapida a glisarii si 2° permite o largime la linia de plutire mult mai mare la o largime totala fixa(în conditiile în care caracteristica regulamentelor de Open de tip "box rule" - de la Mini 6,50 la IMOCA - este ca ai dreptul la X lungime totala - fara partile mobile, Y largime totala, Z pescaj si Z' înaltime catarg - care în alte conditii pot deveni Z= total de la baza chilei la marul catargului). Cum regulamentul îti da doar dimensiunile globale, în interior încerci sa exploatezi cam tot ce se poate - de unde ceea ce spui tu, Pelicanul, ideea lui David Raison de a obtine latime maxima pe o parte cât mai mare din lungimea totala). David a construit o barca capabila sa avanseze bine într-o plaja de conditii destul de vasta, chiar daca nu i se pare posibil lui Madame Elaine (si nu numai ei)

Doua lucruri la care ma duce cu gândul postul tau - constructia high tech a lui Magnum (si cu atât mai mult a lui Maximum) e o realitate (cu toate ca sunt prototipe Mini construite de amatori, cu mijloace simple, dar începe sa devina o raritate chiar si pentru lumea clasei Mini) - dar Raison a gasit un santier care a scos pe piata un mic velier de croaziera de 6,60m inspirat din Magnum, pe planurile lui Raison, construit din aluminiu- relativ simplu. Si a doua, pe tema "strugurii nu-mi plac ca sunt acri" tipica articolelor semnate de Elaine Bunting - e bine de observat ca transatlantica câstigata de David Raison s-a disputat, spre deosebire de multe altele, partial la o alura de reaching, un pic mai în fata traversului, ceea ce e departe de alura favorita a prototipurilor clasice Mini (si nu numai) care planeaza la aluri portante, dau drumul la spinnaker si da-i bataie. În plus, navigatia cu vânt strâns în conditii de curse oceanice, în Atlantic, e rarisima si se cam reduce la cursa pentru masochisti The Transat, si în jurul lumii la cursa pentru recordul circumterra "în sens invers". Daca discutam despre veliere de croaziera, evident, criteriile sunt altele, mai complexe, dar experienta mea cu prieteni la bord e ca la toti le cam tzatzaie curul când se înclina barca, deci prefera "vânt din pupa" (eu nu) si când e vorba de volte ma roaga sa dau drumul la motor (da' nu ma las )
"Secondly, let's face it: these two new extreme scow designs are not pretty. Would you want a yacht that looked like this? I wouldn't. If your boat was jarring as this, you'd have to win" Well, David Raison did. Si mai adaug ca Dorade, a lui Olin Stephens, si Myth of Malham a lui Laurent Giles (sau era Illingworth?) i-au cam batut pe toti la curul gol si toata lumea câraia ca ce urâte sunt barcile astea care n-au elansarile elegante la prova si la pupa ale unor yachturi semnate de Fife sau de Nicholson... fara niste bowsprits enorme, sau alte artificii care sa mareasca velatura mult dincolo de lungimea puntii... sau mos Chichester care gasea discutabile multicocile... gusturile se schimba, conservatismul yachtingului britanic ramâne acelasi.

[cristizz]

.... - dar Raison a gasit un santier care a scos pe piata un mic velier de croaziera de 6,60m inspirat din Magnum, pe planurile lui Raison, construit din aluminiu- relativ simplu.

"Secondly, let's face it: these two new extreme scow designs are not pretty. Would you want a yacht that looked like this? I wouldn't. If your boat was jarring as this, you'd have to win" Well, David Raison did.

Este cumva Revolution 22 velierul in cauza?

Paris boatshow 2012 Revolution 22

Revolution 22-Voilemag

Cat despre design, acesta este totdeauna discutabil, perfectibil.
In copilaria mea comunista, una din cartila care m-au marcat a fost ,,Rotile'' scrisa de Arthur Hailey. Discutau despre un nou concept auto iar directorul de proiect era marcat de o idee pe care nu o putea concretiza, cam ca un lapsus. Intr-un final si-a reamintit: Modulul Lunar care era urat ca dracu' dar perfect ca utilitate, asa incat designul palea in fata capacitatilor lui in expoatare (la o scara reala cam cum e vechiul Subaru Forester - un dric cu calitati de cart)

[Roz Avel]

Este cumva Revolution 22 velierul in cauza?

Absolut. 2012 a fost ultimul an în care am mai fost la Salonul Nautic din Paris (eram înca în Bretagne, inainte de a porni la drum) si l-am vazut. Arata cam a tinichea, dar e bine construit si pare mai încapator la interior decât la exterior. Acum, putem discuta o mie de ani, eu nu sunt înnebunit dupa barcile din aluminiu, traiesti vesnic cu obsesia electrolizei, cum ajungi într-un port sau loc de ancora arunci cu anozii în apa, etc... daca te uiti la unul de ocazie trebuie sa-ti bagi nasul absolut peste tot (problema e aceeasi si cu barcile din otel) sa verifici starea carenei la interior, etc. Toate produsele (vopsele, masticuri, antifouling) sunt mai scumpe, si daca discutam despre barci noi, si ele sunt clar mai scumpe decât una echivalenta din alt material. Asta pentru ca aspectul financiar face parte din pachetul de conditii initial înainte de a începe proiectarea unei barci (ca si a unei case, de altfel).
Chestia cu frumusetea, discut din când în când cu Nathalie despre ea - si ideea e exact cea din exemplul tau cu modulul lunar - cred personal ca rezida printre altele în capacitatea de a-si îndeplini cât mai bine functiunea.

Un remorcher arata ca porcul dupa criteriile lui Madame Elaine, are o coca joasa si turtita, superstructuri avansate si butucanoase, un siroi de cauciucuri de jur împrejur, dar face o treaba pe care yachtul Velsheda nu l-ar face în vecii vecilor. A, si - bizar - unele seamana la etrava cu "scow"-urile pe care le înjura ea în articolul ei...
Si acum, pe bune, e urâta asa o barca ?

[Vali]

Ca sa revenim la subiectul topicului, prin bunavointa colegului de forum si de pasiune Mihai am descoperit o resursa valoroasa despre partea de proiectare a velierelor. E un fel de evolutie in timp a tendintelor si solutiilor tehnice in proiectarea de iahturi, fiind vorba de portofoliul unui celebru designer francez, Francois Sergent.

Pagina web este aceasta: http://www.histoiresmaritimesrochelaises.fr/plans/all , iar lista contine planuri de toate dimensiunile si pe toate gusturile, de la clasic la modern, si de la barci costiere la cele oceanice. Gasim inclusiv multicoci si barci motorizate, cu toate ca majoritatea planurilor sunt pentru veliere maritime.

Planurile sunt destul de complete si utilizabile, si e interesant ca se gasesc inclusiv desene de executie pentru arborada sau apendici specifici - chila fin sau cu bulb, lest cu canal de derivor mobil, chile duble etc. Sunt date si cotele si suprafetele velelor, ca si desenele structurii si amenajarilor corpului.

O caracteristica interesanta este redactarea tabelelor de trasaj la corpuri rotunde in functie de diagonale, si nu de caroiajul clasic ( plutiri + longitudinale). Iar la corpurile stelate se dau distantele dintre gurne in cele 2 plane - orizontal si lateral, avand deci la dispozitie toate informatiile necesare geometriei corpului.

Avem deci suficient material de studiu pentru cei interesati si pasionati de design naval, pentru toata iarna care vine. Personal mi-au placut mult cateva barci de acolo, am atasat cateva desene.

[lipan]

Extraordinar!!!
Timp, lemn şi niscai scule. Să tot faci bărci.

[dan roh]

 Sa ne instruim si cu ceva inginerie navala militara(US Navy). Site-ul este in engleza dar merita: http://www.phisicalpsience.com/public/Tumblehome_Hull_DDG-1000/Tumblehome_Hull_DDG-1000.html

Lecturare placuta!!

[Fritz]

Foarte interesant !

[pelicanul]

Sa ne instruim si cu ceva inginerie navala militara(US Navy). Site-ul este in engleza dar merita: http://www.phisicalpsience.com/public/Tumblehome_Hull_DDG-1000/Tumblehome_Hull_DDG-1000.html

Lecturare placuta!!

O dovada in plus ca moda e trecatoare, dar revine ciclic!

Acel "tumblehome" (latimea mai mica a puntii fata de latimea la linia de plutire) era folosit la vechile nave din lemn pentru a ingreuna abordajul si patrunderea la bord a atacatorilor.
Moda a revenit la sfirsitul sec. XIX la ideea proiectantilor francezi de cuirasate, care sustineau ca bordajul oblic rezista mai bine la artileria adversa. Dupa razboiul ruso - japonez din 1905 s-a renuntat la idee pentru ca s-a observat ca navele rusesti construite dupa acest model aveau probleme de stabilitate.
Acum a revenit moda, avind ca justificare amprenta mica pe radar...
Zumwalt are insa si alte probleme: http://stirileprotv.ro/stiri/international/uss-zumwalt-nava-militara-invizibila-de-ultima-generatie-perla-a-coroanei-marinei-americane-s-a-stricat-in-canalul-panam.html

[Vali]

Problema cu sectiunea transversala tip tumblehome este lipsa stabilitatii la unghiuri mari de inclinare. Adica momentul maxim de redresare e undeva pana pe la 30 de grade bandare, dupa care scade vertiginos, exact atunci cand e mai mare nevoie de el.

Tocmai din cauza asta, la velierele monococa offshore s-a renuntat demult la "tumblehome", pastrandu-se o latime mai mica la plutire si o latime cat mai mare la punte, tocmai pentru stabilitatea la unghiurile mari de bandare cauzate de efectul vantului asupra velaturii.

[Vali]

Colectia integrala a revistei rusesti "Katera i Iahti", de la inceput (1963) pana la incetarea publicarii in format tiparit  (2002):

http://www.barque.ru

https://translate.googleusercontent.com/translate_c?depth=1&hl=ro&ie=UTF8&prev=_t&rurl=translate.google.ro&sl=ru&sp=nmt4&tl=en&u=http://www.barque.ru/&usg=ALkJrhh3eerDQY-2K9F1HOuNc6MRXeC1Kw

In lista de pe pagina de mai sus se poate accesa oricare numar al revistei din perioada mentionata. In fiecare numar, articolele sunt accesibile separat, fiind digitizate individual, cu pozele originale scanate.

O multime de planuri de constructii pentru barci de toate tipurile, sfaturi tehnice, de la motoare si vele pana la rasini si compozite diverse, plus activitatea nautica sportiva a epocii. Lectura placuta.