Ganduri de noiembrie

[bradutzu]

oricat de bun ar fi un om depinde de echipa pe care o are in spate!
sa vedem ce echipa va alinia noul presedinte..............si ce rezultate va avea

[Mihaif99]

M-am ciupit ca sa fiu sigur ca nu visez. Pe moment am avut impresia ca m-am trezit in viitor.

Felicitari domnilor!  meritati toti 10 punte de karma.
Pacat ca sistemul imi permite sa dau doar un punct la nu-stiu cate minute.

Sunt mai mult decat incantat ca sunt membru in aceasta comunitate.

[gvincentiu]

Si o poza de la mine, sa fie doar ca o amintire ce se va sterge repede:

[corsarul]

Eu sunt un "baiat simplu de la tara"  ....nu stiu politica si d'aia nici n-o fac...
Sper din toata inima mea, sa ne fie tuturor un pic mai bine...indiferent de cea ce facem...

[Vali]

Sper ca n-ati fost afectati prea tare de cutremurul care tocmai s-a incheiat. La noi pana acum e ok. Aveti grija de voi.

[acig]

Si la Constanta a fost OK:o bataiala usoara(stau la et.3/10)

[ziuamarinei]

La etajul 9 din 10 a fost ok , soacramea era pregatita cu doua randuri de pomelnice unele gata completate si un rand in alb.

[Intersect]

 

   Astăzi mi-am amintit că tata e navigator. Uneori uit de el, ceea ce e foarte nedrept din partea mea. Uit că şi-a petrecut viaţa mai degrabă pe mare decât simţind pământul sub tălpi. Astăzi am vorbit cu tata după câteva luni bune în care nu ne-am auzit, fiindcă fiecare îşi duce existenţa pe continente diferite. Sau între continente, în cazul lui. Era în China şi, în curând, va pleca iar spre Australia. Asta face el, traversează mapamondul încă de când avea douăzeci şi ceva de ani, pentru că îşi iubeşte profesia. Îl ştiu şi pe tata care vine acasă o dată la 6-7 luni şi care, uneori doar după câteva săptămâni, şi-ar fi dat pământul de sub pantofi pentru a se întoarce pe mare, să vegheze din nou motoarele unor giganţi de fier de mii de tone. Despre marinari se vorbeşte doar atunci când ceva negativ se întâmplă cu ei: sunt luaţi ostatici de piraţii din Somalia, implicaţi în naufragii, atacaţi de forţe ostile cargoului pe care se află sau când se petrec accidente de muncă cu potenţial de dezastre ecologice. De altfel, de ce s-ar vorbi de marinari când nu se vorbeşte nici de bucătari. Ah, ba da, am greşit, bucătarii sunt la modă acum. În cărţi, la show-uri TV, pe site-uri (fac printre cele mai mari rating-uri), la evenimente publice - pentru că am devenit cu toţii pasionaţi de gătit şi am descoperit arta culinară. Atunci de ce s-ar vorbi despre lupii de mare când e şi ăsta un job ca oricare altul. Şi veţi striga, pe deasupra, că-i şi unul bănos! Subiectivă fiind în această micro-scriere, voi spune că marinarii / vaporenii / navigatorii sau cum vreţi să-i numiţi voi sunt o specie de norocoşi. În fiecare zi, sunt norocoşi că s-au trezit din nou dimineaţa, deşi se află la mii de kilometri depărtare de ţărm, în mijlocul nicăierului pe valuri. Sunt norocoşi să coboare în porturi noi la fiecare voiaj, să culeagă poveşti şi să aducă acasă, cu ei, istorii noi, să guste din culturi diferite şi să fotografieze locuri desprinse din filme. Sunt printre puţinii care reuşeau să iasă din ţară şi înainte de '89 şi sa revină la familie cu blugi, cafele, cutii de Mirinda, ciocolată Africana sau săpunuri ,,de lux". Sunt cei care, deşi îşi petrec puţini ani alături de soţie, de copii, de părinţi, se întorc (mai) întotdeauna acasă. Mă întrebam, în copilărie: ,,Cum de nu ai vrea să rămâi oriunde în lume dacă poţi să faci asta?" Am vrut de mai multe ori să scriu despre viaţa lui sau a celor asemeni lui, despre curajul, pasiunea şi nebunia lor. Ei sunt cei care trăiesc altfel decât noi toţi: sufocaţi între mentalităţi străine, cu bucătării care mai de care mai exotice sau liberi în nesfârşitul oceanului. Ei, care dorm în paturi înşurubate în podea şi mănâncă din farfurii de metal, sunt bărbaţii ,,izolaţi" cu bune şi rele, cu vârste, religii şi credinţe felurite, vorbind în limbi de neînţeles, pe acelaşi uriaş care pluteşte spre următoarea destinaţie. Învaţă unii de le alţii, alteori se ceartă - conflictele sunt inevitabile la bordul unei nave atunci când echipajul se schimbă mai mereu - dar obiectivul rămâne unul comun: Ithaca. Nu cea a lui Kavafis, ci a fiecaruia în parte, de la filpinezi la greci, călătoria se sfârşeşte doar pentru a o lua de la capăt. S-a luptat şi tata ca şi alţii cu furiosul Poseidon, care şi-a luat ofranda atunci când şi cele mai impunătoare vase devin vulnerabile în faţa sălbăticiei naturii. Nici el n-a scăpat de focurile piraţilor din Oceanul Indian, când a respirat cu teama că nu se va mai întoarce niciodată la noi. Poveşti adevărate pe care le-am ascultat nu de pe un audio book, ci de pe buzele părintelui meu. Viaţa marinarilor stă sub semnul unei prietenii sacrale cu marea, poate cea mai fidelă relaţie a lor. Dar dincolo de primejdiile uneia dintre cele mai vechi meserii, cei care au supravieţuit Lestrigionilor lumii moderne şi Ciclopilor de apă sărată cunosc bucurii pe care mulţi dintre noi nu le vom atinge niciodată. La mine aceste fericiri au ajuns ani de-a rândul sub formă de monede, bancnote, vederi şi cărţi poştale adunate din sute de ţări, în care cel mai probabil nu voi călca vreodată. Mă lăsau să visez la New Orleans, la carnavalul din Rio, la Republica Dominicană sau la plajele din Tunisia. (În plus, m-au ajutat şi la orele de geografie...). Tata şi-a început periplul pe flota română, între timp, aceasta a dispărut. Acum ştie să îngrijească inima unor giganţi comerciali la care a ajuns după multe examene, teste, vaccinuri, vizite medicale, zboruri şi nopţi dormite prin camere de hoteluri din cele patru colţuri ale lumii. Tata este şef mecanic şi nu cred că şi-ar fi dat voie să aleagă altă călătorie pentru viaţa lui. Dar de ce să vorbim despre el sau despre alţii ca el?

  http://adevarul.ro/blogs/iulia.rosu/pagina-2.html

[dany]

M-ai lasat fara cuvinte.EXCEPTIONAL!!!!Sincer i-ti spun : sunt mandru ca te cunosc !

[Nakasone]

Frumoase randuri,superb mesajul !

[acig]

Mult respect pentru tatal tau,si cinste fiului sau!!!
Emotionant si bine surprinsa viata marinarului care numai boema nu este, inchinata pasiuni de a fi intre cer si ape!!!!!
Felicitari inca o data pentru emotia pe care ai reusit sa ne-o transmititi.
Un asemenea tata merita un asa fiu!!

[Intersect]

Mulțumesc, dar din păcate nu este scrisă de către mine.Iulia Roșu este autoarea am pus linkul în josul paginii.Fiecare din noi care are un părinte marinar înțelege foarte bine și se regăsește în textul scris de către Iulia.
Va mulțumesc încă o dată.

[acig]

Pacalici curat....Povestea m-a captivat fa sa mai privesc mai ,,jos"
Nu imi pare rau pentru ce am spus, pentru ca sunt sigur ca simti la fel;altfel nu ne impartaseai si noua
minunata poveste a acestei doamne!!!!

[Alex1958]

Hai sa fim practici!
Nu se poate democratie fara reprezentanti alesi, adica politicieni.
Nu prea (mai) exista oameni providentiali.
E vina noastra, a cetatenilor de rand ca nu votam, ca nu-i votam pe cei care intr-adevar merita votati, ca nu ne implicam in dezbateri, ca nu ne angajam in politica cand simtim ca avem ceva de spus, ca apreciem -adica facem audienta - la senzationalisme de prost gust dar cand vine vorba (rar) despre popularizarea cuiva care a facut ceva remarcabil schimbam canalul!
Singura exceptie de care imi aduc aminte e doctorul Arafat. Pana si de Aurescu -care a fost artizanul succesului de la Haga cu platforma continentala a Marii Negre am uitat.
Da' de nus' ce parasuta face audienta de nu se poate!
Avem o scara a valorilor distorsionata si copii nostri sunt tentati de contra- exemple de oameni de succes.
Peste tot sunt amatori de tabloide dar la noi astia sunt majoritatea!
Eu de pe aici as incepe si aia care intr-adevar pricep despre ce se intampla - sa fim cinstiti cam 30-40 % se lasa dusi de apa - ar trebui sa fie activi in a schimba aceasta situatie, incepand cu cei din jurul nostru.
Numai prin cultura si educatie se poate schimba ceva. Si asta cere generatii, caci e mult mai greu si ia mai mult timp sa indrepti ce ai stricat din delasare si incostienta!

[Captan]

@Intersect. Respect pentru tot ce ai scris. Ma regasesc intru totul in povestirea ta.
Salutari la toata lumea, de pe nava.