Intretinere acumulatori

[Florio]

Vazand ca nu avem un topic dedicat acestui aspect important, am deschis subiectul, dupa ca am trait propriile experiente si am citit diverse opinii.
Topicul ar trebui sa trateze doua aspecte:
1. Intretinerea acumulatorilor, pe tipuri: cu acid, cu gel, AGM si desigur celelalte, chiar daca preturile sunt prohibitive in prezent.
2. Reconditionarea acumulatorilor afectati.


Las loc postarilor colegilor cunoscatori, pentru cele trei tipuri de acumulatori mentionate si postez o informatie gasita pentru acumulatorii NiCd si LiMH:

"Îngrijirea bateriei

Î :  Care este cea mai bună metoda prin care pot avea grijă de bateria mea ?

R : Pentru Bateriile NICAD (Nichel-Cadmiu)

Cel mai rău lucru pe care-l poți face unei baterii NICAD, și într-o anumită măsură unei baterii NIMH este să nu o folosești. Chiar și o baterie încărcată dacă este ținută deoparte o vreme îndelungată, aceasta are tendința de ,,a muri". Odată ce ,,moare", ea poate fi readusă la viață, dar își va pierde din capacitatea de a rămâne încărcată pentru perioade mai lungi. Va fi OK câteva zile după ce este încărcată, dar se va descărca complet dacă este lăsată câteva săptămâni.

Dacă nu o folosești pentru o perioadă mai îndelungată (o lună sau mai mult), fă-i un ciclu de încărcare/descărcare, folosind un încărcător inteligent. Dacă nu ai un încărcător inteligent, atunci descarcă bateria prin folosință, găurind cu bormașina, etc.  și după ce ai descărcat-o complet, apoi încarc-o la loc și repetă acest lucru măcar odată pe lună. Acest procedeu  ajuta și la a aduce toate celulele din baterie la același nivel de încărcare, având în vedere că rata de descărcare a celulelor se diferențiază ușor una de cealaltă. Acest e echivalent cu a reimprospata bateria. (refresh)

Pentru bateriile NIMH (Nichel-metal-hidrid)

Unii preferă acest tip de baterie, deoarece există șanse mai mici ca acestea să ,,moară" spre deosebire de NICAD. De asemenea și acesta au nevoie de cicluri de reconditionare, dar nu așa de frecvent ca și bateriile nichel-cadmiu. Din acest motiv, ele sunt mult mai la îndemână pentru întrebuințări ,,ocazionale".

Pentru întrebuințări zilnice frecvente  NIMH sunt bune, si au de obicei o capacitate mai mare decât NICAD.

Niciodată nu trebuie lăsată bateria de la sculele electrice într-o magazie sau vreun spatiu neîncălzit, pe timpul ierni. Inghetul din timpul iernilor reci, omoară bateriile de orice tip,  electrolitul din baterie îngheață făcând  celulele să crape.

Î :  NICAD sau NIMH, care este diferența ?

R : Exista puțină confuzie în ce privește diferențele dintre cele două. Dar în ce privește  bateriile pentru sculele electrice, diferențele sunt minore. Compoziția chimică este singura diferență.

Celulele NICAD și NIMH pot fi interschimbabile (ca și set) și majoritatea încărcătoarelor funționează la fel și cu unele și cu celelalte, atât timp cât ele sunt de tipul Delta T.

Bateriile NIMH nu trebuiesc încărcate mai mult de jumătate din capacitate (C) la o rată constantă. Dacă capacitatea este de 3Ah, curentul de încărcare nu ar trebui să fie mai mare de 1.5Amp (în unele cazuri este posibil și până la C – 3A, dar trebuiesc mai întâi verificate daca suporta incarcare rapida). Motivul este că celulele NIMH se încălzesc atunci când sunt încărcate, spre deosebire de celulele NICAD, care nu produc atât de multă căldură. Dacă curentul este prea mare, acesta poate face ca celula să se supra-încălzească, sau celula să-si  reduca durata de viata.

Totuși majoritate încărcătoarelor inteligente ,,SMART" vor folosi o încărcare prin impulsuri, care va permite un curent înalt dar cu mai puțină căldură. Sau o încărcare rapidă (să zicem de la 5 la 10 Amp) pentru prima etapă, apoi 0.5C pentru ultima etapă – sau o combinație din amândouă.

Bateriile Lithium Ion – Avantaje și dezavantaje

Avantaje sunt prin faptul că aceste baterii nu au ,,efectul de memorie" și au o mai mare capacitate pentru aceeași greutate fata de  NiCd și NiMh, au abilitatea de a rămâne încărcate deplin pe o perioadă îndelungată. Înlăturarea bateriei nu este toxică.

Dezavantaje  –  sunt predispuse la explozie dacă sunt supraîncărcate,

- Se strică dacă voltajul din celulă scade prea mult.
- În general nu degajă o putere așa de bună ca și Nicad sau Nimh (au tendința de a muri sub o sarcină mai grea).
- Circuitele de încărcare sunt complicate, au placuțe integrate cu circuite în interiorul bateriei facand apraoape imposibila reparatia lor.

Î :  Ce echipament să cumpăr – NICAD, NIMH sau LI-ION ?
R : Sfatul meu este să eviți bateriile cu Litiu-ion și să rămâi la tradiționalele NICAD sau NIMH.

Motivul este că, cei care fabrică bateriile Litium-ion au devenit foarte isteți în felul în care creează aceste circuite de protecție din interiorul bateriei, care sunt necesare, dar pe lângă aceste circuite ei mai adaugă și altele în aceste circuite, care previn reparația bateriei, și astfel se asigură că trebuie să vii la ei să cumperi un circuit de înlocuire (în caz de se strică) și aceste înlocuiri sunt foarte scumpe.

La Makita de exemplu cu 14.4V și 18V, și  3Ah, cirucitul bateriei se blocheză după 750 încărcări, și nu se va mai încărca la un încărcător de Makita niciodată, chiar dacă bateria este încă bună. Sau dacă identifică un defect la celule, după 3 încercări de re-încărcare, se blochează și nu  mai incarcă bateria niciodată la un încărcător de Makita, chiar dacă celule sunt înlocuite. Pur și simplu nu ai ce să-i mai faci, și cei de la Makita, nu vor răspunde absolut nimic în fața acestor lucruri. Mai este un alt lucru, și anume că sunt multe tipuri diferite de celule Li  folosite de diferiti producători, și toate sunt greu de obținut .



P.S.

Ca experienta proprie, am in barca doua circuite, fiecare cu cate o sursa-acumulator:
- Circuitul de consumatori vitali (statie, chart plotter, motor, lumini navigatie) . Acumulator cu Pb si acid, 95 Ah, incarcat de un panou fotovoltaic mic, ansamblul fiind cumparat odata cu barca. A rezistat 12 ani ! Experienta deosebit de placuta . Implicare zero, panoul si-a facut datoria iarna/vara, iar acumulatorul n-a fost niciodata decuplat pentru a fi tinut la caldura in anotimpul rece. E bine sau e rau, poate spun colegii mai priceputi.
-Circuitul de consumatori casnici. Acumulator 165 Ah, cu gel, incarcat de un panou fotovoltaic pe masura. Experienta mai putin placuta, dupa 6 ani de folosinta a inceput sa dea semne de oboseala.  Banuiesc o problema in faptul ca barca a fost acoperita iernile si cate-o data  zapada a opacizat husa, facand inutilizabil panoul solar. Unii spun ca ar fi trebuit si un consumator mic, care sa mai "traga" din baterie, sa nu stea incarcata timp indelungat. 

[Florio]

Pe un site de radioamatori, am gasit o opinie profesionista, desfasurata pe cateva pagini (pentru cine vrea detaliere) sau intr-un tabel mai lesne de citit, care concentreaza cateva informatii de baza.
   Atat partea scrisa cat si tabelul va trebui sa le vizitati pe adresele web de mai jos, fiindca nu le-am pututut posta aici din cauza marimii ori formatului (la tabel).


Partea I : http://www.radioamator.ro/articole/view.php?id=178
Partea II: http://www.radioamator.ro/articole/view.php?id=173

Insa nu trateaza decat generic, bateriile cu Pb.
Gel, AGM, am inteles ca au metode diferite de incarcare si posibil de intretinere.

[pelicanul]

Pe un site de radioamatori, am gasit o opinie profesionista, desfasurata pe cateva pagini (pentru cine vrea detaliere) sau intr-un tabel mai lesne de citit, care concentreaza cateva informatii de baza.
   Atat partea scrisa cat si tabelul va trebui sa le vizitati pe adresele web de mai jos, fiindca nu le-am pututut posta aici din cauza marimii ori formatului (la tabel).


Partea I : http://www.radioamat...view.php?id=173
Partea II: http://www.radioamat...view.php?id=178

Insa nu trateaza decat generic, bateriile cu Pb.
Gel, AGM, am inteles ca au metode diferite de incarcare si posibil de intretinere.

Cred ca link-urile sint astea:
http://www.radioamator.ro/articole/view.php?id=173
http://www.radioamator.ro/articole/view.php?id=178 

[pelicanul]

Eu nu mi-am pus in mod serios problema bateriei decit anul asta, cind mi-am instalat (in sfirsit... ) frigider (cu compresor), si doua pompe de apa la chiuveta (una de apa din balta, cealalta din tanc). Daca adaug la asta restul maruntisurilor (becuri, radio CD si incarcare telefoane), citeodata imi da cu virgula. Noroc ca motorul porneste intotdeauna la ultima sfoara... 
Bateria de 100 Ah cu gel este incarcata de un panou solar de 50 W (cam mic) si de motorul Johnson (Suzuki) care are un releu de scuter adaptat si da vreo 60 W.
Panoul solar a fost achizitionat tinind cont mai mult de dimensiuni (cm) decit de puterea nominala, pentru ca am vrut sa dau cit mai putine gauri in barca! 
Teoretic el ar putea sa "duca" fara probleme frigiderul care consuma 2 - 3  Ah / h pentru o racire constanta de 4 - 5 grade Celsius. Practic mai trebuie pornit motorul 3 - 4 ore pe zi, pentru ca probabil panoul nu da 50 W decit o ora sau doua pe la prinz.
Site cu informatii utile:
https://despretot.info/verificare-baterie-auto/

[Florio]

Cred ca link-urile sint astea:
http://www.radioamator.ro/articole/view.php?id=173
http://www.radioamator.ro/articole/view.php?id=178 

Yeap . Le pusesem cu copy/paste dar modalitatile de lucru URL nu-mi sunt familiare in totalitate.

Eu nu mi-am pus in mod serios problema bateriei decit anul asta, cind mi-am instalat (in sfirsit... ) frigider (cu compresor), si doua pompe de apa la chiuveta (una de apa din balta, cealalta din tanc). Daca adaug la asta restul maruntisurilor (becuri, radio CD si incarcare telefoane), citeodata imi da cu virgula. Noroc ca motorul porneste intotdeauna la ultima sfoara... 
Bateria de 100 Ah cu gel este incarcata de un panou solar de 50 W (cam mic) si de motorul Johnson (Suzuki) care are un releu de scuter adaptat si da vreo 60 W.
Panoul solar a fost achizitionat tinind cont mai mult de dimensiuni (cm) decit de puterea nominala, pentru ca am vrut sa dau cit mai putine gauri in barca! 
Teoretic el ar putea sa "duca" fara probleme frigiderul care consuma 2 - 3  Ah / h pentru o racire constanta de 4 - 5 grade Celsius. Practic mai trebuie pornit motorul 3 - 4 ore pe zi, pentru ca probabil panoul nu da 50 W decit o ora sau doua pe la prinz.
Site cu informatii utile:
https://despretot.info/verificare-baterie-auto/

Nu-i nimic, o sa-ti pui problema intretinerii bateriei cat de curand. De aceea mai bine mai devreme decat prea tarziu .
Cum o fi treaba cu intretinerea pe timp de iarna. Am auzit voci care spun ca trebuie sa-ti duci bateria-n casa, s-o-nvelesti cu plapuma, alte voci care spun ca nu conteaza temperatura, atat timp cat ai un mic consumator "de intretinere" si un element care sa o incarce (panou solar+ controller).

Ar fi fain sa elucidam aspectele astea. Dar nu dupa ureche (mi-a zis cineva ca i-a spus altcineva), ci pe cat se poate cu justificari pe care sa le putem discuta.
Iarna e aproape si ar fi bine sa pastram acumulatorii cat mai mult timp, in bune conditii.

Aspectul 2 : Exista metode de reconditionare a acumulatorilor. In special desulfatarea celor pe baza de Pb. Ca altii au pret prohibitiv. Desulfatarea se face la toate tipurile de acumulatori (acid clasic, gel, AGM) printr-un procedeu de incarcare special, la amperaj foarte mic. Fiindca am subliniat ca e important sa sustinem afirmatiile, o explicatie stiintifica a procesului de sulfatare si procedeului de desulfatare, exista in NOUL TEHNIUM, facut in memoria vechiului si indragitului Tehnium :  http://www.tehnium-azi.ro/page/index/_/articles/diy/acumulatorul-cu-plumb-acid-sulfuric-r32

[ghrt]

Aici e treabă mai mult de chimist cu experienţă practică cu bateriile.

Cele cu Li-Ion sunt periculoase pe barcă din acelaşi motiv pentru care au fost interzise pe avioane (nu se mai permit decât în telefoane, tablete şi laptopuri, fără lanterne sau alte aplicaţii). Şi anume pot prea uşor să explodeze, iar forţa degajată este mare. Am văzut un calcul, trei baterii încărcate de 26650 au forţa unei grenade. Aviz amatorilor Se păstrează parţial încărcate.

NiMH şi NiCd nu ştiu dacă au sens pe o barcă. Sunt mult prea scumpe faţă de energia stocată. Sunt dificil de întreţinut, nu pot fi lăsate semi goale orice ar spune producătorii.
Articolul de mai sus vizează acumulatorii pt sculele de mână. Pt ele mi-aş mai lua doar LiIon. Atenţie că voltajul este întotdeauna un multiplu al celulei respective. De exemplu 1.2 la NiMH şi 3.7 la LiIon. De aceea se pot manufactura acumulatori generici de acelaşi voltaj, mai greu cu amperajul. La NiMH / NiCd e mai simplu, la LiIon trebuie circuit de protecţie la descărcare fie în sculă fie (uzual) pe baterie.

LiFePo (sau LFP) sunt o alegere excelentă dpdv tehnic, dar deocamdată foarte scumpe. Densitate mai mică decât LiIon dar fără probleme de siguranţă şi cu mai multe cicluri.

Pb-acid indiferent de alte modalităţi (cele ude, agm sau gel) se stochează încărcate.
Există regulatoare care pot controla consumul din baterie astfel încât să îi asigure optimul, respectiv opresc consumatorii la o anumită descărcare, variabil astfel încât bateria să aibă cicluri corecte de încărcare descărcare şi o viaţă lungă. Din păcate amperaj relativ mic, sunt ok la navigaţie dar nu merg pt pornirea motorului.
De asemenea sunt redresoare care gestionează starea bateriei în cazul stocării la ponton sau acasă. Consumul este mic şi pot fi lăsate pornite tot timpul.

Cred că problema întreţinerii la baterii se pune în realitate când suntem pe drum. O descărcare profundă fără o reîncărcare imediată sau o descărcare prea accentuată vor deteriora bateria semnificativ, astfel încât pt o bună întreţinere este necesară supravegherea bateriei şi un alternator sau un generator care să o reîncarce în timp util.

O altă chestie pe care am făcut-o a fost să pun o sursă de LED care dă 13V. (Am încercat şi cu una ieftină ATX dar s-a ars şi avea tensiune mică în consum, 11.5V@5A.) Când stau la ponton bateriile sunt decuplate şi lăsate în grija redresorului şi a controllerului de panouri solare. Până atunci stăteam pe amperajul modic dat de redresor, cu frigiderul pornit nu mai rămânea mare lucru pentru baterii peste noapte plus că făceam mici cicluri.

@Pelicanul: Tind să cred că panourile solare ce pot fi instalate pe o barcă relativ mică, respectiv 50-100W, nu au cum să asigure curent pentru altceva decât echipament de navigaţie şi un radio (1-3Ah la mine). Cu panouri solare instalate fix, la noi, vara asta am obţinut curent maxim din panouri într-o fereastră de 2-4 ore şi curent decent cam 7-8 ore. Deci bateriile ar trebui să ducă un consum de 16 ore. Iar consumul de 16 ore ar trebui să fie compensat de 2-4 ore de încărcare.
Un frigider, un desalinizator, pompe de apă vor ridica mult consumul, non stop pt frigider şi peste zi pentru celelalte. Ori asta prespune deja panouri serioase (eu mă gândesc la  unele roluibile puse pe bimini). Până atunci alternator sau generator pe drum şi redresor la ponton.

[cristizz]

Eu  am avut pe barca 2 baterii deep cycle Minnkota de la Decathlon. Fiecare 110 Ah, AGM. Una singura pornea fără probleme motorul Suzuki DF50.
Este perfect adevărat ca fata de o baterie auto dădea curent de pornire mai mic, dar fiind  ea suficient de mare, curentul de pornire era proporțional mai mare, deci suficient pentru un motor relativ mic.

Regulatorul de incarcare avea o funcție automata de întreținere a bateriilor, așa încât au fost 3 ani in stare foarte buna - panoul solar chiar acoperit de prelata a ținut bateriile încărcate si iarna. O singura data am avut surpriza sa găsesc o baterie mai goală si după verificări am găsit siguranța fuzibila a regulatorului oxidată. Am curățat si totul a revenit la normal.

Despre dimensiunea panoului solar ... Cu cât mai mare cu atât mai bine. Eu la 130W si tot mai trebuia sa pornesc motorul 20 min la 3 zile cât eram in vacanța. Totul depinde însă si de cât de performante sunt dotările de la bord, consumul de curent fiind altul decât cel specificat prin fisele de produs.
Dacă o sa pot o sa îmi montez la următoarea barca celule solare si pe toată lungimea catargului. La 10m lungime si 10cm diametru aduni 1mp de celule pe fiecare bord, deci 2x130W.

[pelicanul]

........................................
Dacă o sa pot o sa îmi montez la următoarea barca celule solare si pe toată lungimea catargului. La 10m lungime si 10cm diametru aduni 1mp de celule pe fiecare bord, deci 2x130W.

Ideea e interesanta, dar cred ca e "mai mare daraua decit ocaua"

Pentru zona noastra, daca iei in calcul doar inaltimea soarelui, aparent unghiul de incidenta este mai convenabil pentru o dispunere verticala a celulelor. Dar in cazul dispunerii verticale conteaza si azimutul soarelui si bineinteles orientarea barcii, care nu conteaza deloc pentru o dispunere orizontala a panoului. Aduna la astea instalarea neconventionala (cu riscuri legate de fiabilitate) si ... cred ca merita doar daca vrei sa instalezi pe barca o lada frigorifica de 300 l la -20 ^oC si esti disperat dupa surse de curent.

[cristizz]

...Aduna la astea instalarea neconventionala (cu riscuri legate de fiabilitate) si ... cred ca merita doar daca vrei sa instalezi pe barca o lada frigorifica de 300 l la -20 ^oC si esti disperat dupa surse de curent.

Sincer, un surplus de energie (curent) il consider oricand binevenit, daca si costurile vor fi rezonabile.
Cat priveste riscurile priviind potentialele probleme de fiabilitate, sigur ai dreptate. Acestea sunt mari mai ales ca nu prea ne permitem costuri mari. De exemplu panourile fotovoltaice pentru uz marin sunt de cateva ori mai scumpe decat cele uzuale, made in China.
Sunt si exemple totusi despre oameni care reusesc sa transpuna in practica idei indraznete: https://www.youtube.com/watch?v=raVhdXVsw3A

[ghrt]

Aşa s-a făcut deja circumterra cu barcă solară, dar nu cred că ne putem permite sau o vom face.
Nişte celule din alea de pe randă mi-ar place să integrez în bimini. Nu refuz nici nişte panouri roluibile pe laterale.

Cu instalarea de celule pe catarg am cochetat şi eu, deoarece lăţimea îmi permite (găsisem şi celule potrivite) dar am renunţat deoarece nu cred că ar produce suficient. Când barca e bandată pe bordul însorit sau în unghi prea strâns faţă de soare nu produc nimic. Ar trebui unele care să folosească radiaţia UV. Plus că instalezi pe ambele feţe ca să ai doar o latură cu ceva producţie.

Panourile orientabile sunt clar de dorit şi orientarea corectă ar aduce instantaneu un spor major de energie fără investiţii. La astea fixe de pe barcă producţia este clar dependentă de poziţia bărcii faţă de soare, iar în marş sunt de regulă umbrite de vele... după cum zicea şi Murphy )

[Florio]

Fetelor, va cam "dati in barci" pe marginea subiectului . Dar fie, zic si eu, avocat al ghiavolului, ceva: n-o sa va puneti celule solare nici pe catarg, nici pe vela, ci o sa fiti baieti cuminti, jucandu-va in zona conventionala (panouri flexibile pe roof/punte, maximum).
Spun si de ce, fiindca Moromete avea o vorba: "Pe ce te bazezi, ma?"
1) Pe catarg, dincolo de inconvenientele de orientare si loviri ori dezlipiri accidentale, mai avem si fungi care acopera insorirea lui. Toate micile inconveniente duc la un inconvenient mare si serios.
2) Celulele solare pentru vele, dincolo ca sunt prohibitiv de scumpe, au mari dezavantaje: a)produc numai cand vela e deschisa si b) daca ai soarele pe cealalta parte, ai pus-o, de Mălineanu. Nu produci nimic. Decat daca dublezi panourile, ingreunezi vela, rupi buzunarul.
Imi inchipui cum e sa ai nevoie de energie, stai in port doua-trei zile, dar nu poti deschide vela, ca bate vantul . Mai bine iti cumperi o eoliana. Clasic si eficient, fiindca daca ai soare, iti incarca panourile. Daca e soarele-n nori, se starneste vantul si aplici metoda turbinei

[ghrt]

De întreţinerea acumulatorilor pe timp de iarnă se ocupă redresorul şi controllerul solar, că-s mai "smart" decât mine.
Dacă ai barca în curte iar panoul solar e acoperit, se poate monta un redresor decent cu funcţie de mentenanţă şi acesta va păstra bateriile în bună stare. Sunt multe pe piaţă, eu am la bord un GYS Flash 7A (pare f. ok, dă vreo 5A constant) iar acasă am redresorul celor de la Optima. Ambele au microprocesor (adică rulează ceva software), mod de mentenanţă şi funcţie de desulfatare. Cu alte cuvinte mă bazez pe inginerii care au proiectat aceste produse, că ştiu mai multe decât mine în materie de baterii.
Dacă barca stă aiurea fără acces la curent, soluţiile constau în a demonta bateria de pe barcă, la fel pentru a fi ţinută pe un redresor adecvat, sau de a recurge la panouri solare (eolienele produc puţin curent la vânt obişnuit dar mult zgomot). Cu panourile solare e de ales între a monta un controller sau a pune panouri în W de aproximativ 10% din capacitatea bateriei în Ah.

Are vreun rost să bibilim noi bateriile menţinute de un redresor decent?

În sezon revenim la panouri solare, calculul consumatorilor şi alternator sau generator. Chiar m-am uitat la o soluţie interesantă, un motor-generator de 48V care se montează în paralel cu dieselul inboard. Din păcate trebuie o barcă ceva mai mare ca să încapă toate echipamentele iar costul cred că e mare (am recunoscut în poze nişte echipamente Victron plus bancul de baterii...)
Eolienele sau hidrogeneratoarele au un defect capital: primele au nevoie de mult vânt (de regulă peste 15 nd) iar secundele de peste 6-7 nd viteza bărcii faţă de apă. Şi produc semnificativ la viteze mult mai mari.

Eu am păţit o treabă neplăcută astă iarnă. Am instalat noua baterie de 66Ah alături de cei 80Ah existenţi, dar panoul solar care le deservea a fost, până în primăvară, cel de 10W. Fără regulator. Ca urmare, deşi ţinuse doar bateriile de 80Ah fără probleme, nu a mai încărcat deloc bancul nou de baterii de 146Ah. Am sesizat târziu deoarece tensiunea în sistem era de 13.5V când ajungeam în weekend la barcă. După câteva ore de sailing, şi întoarcere noaptea cu lumini etc, tensiunea scădea mult, apoi chiar alarmant. Părea că bateriile sunt vechi şi nu mai fac faţă iarna, dar nu ştiam ce să cred de cea nouă. Până la urmă bateriile s-au încărcat full după un marş de peste 16 ore la motor, şi turat destul de bine. Ulterior am upgradat panourile solare, acum nu mai sunt probleme.

[acig]

Pentru a evita aceste neplaceri,racordarea surselor de incarcare se face prin intermediu unor ,,izolatori "care sunt formati din diode alese in functie de curentul max. de incarcare X un coeficient de siguranta (cca 1,25-1,5). In acest caz curentul de incarcare este cu preponderenta directionat spre bateria care are cea mai scazuta valoare a tensiunii la borne;
Cam asa ceva :
http://www.yacht-tng.com/29-izolatori-pentru-baterii-si-reductori-de-tensiune

Se pot realiza simplu folosind diode montate pe radiatori corespunzatori.

[acig]

Din experienta mea destul de indelungata bateriile cu Pb,inainte de a fi puse la iernat se incarca 100%;se masoara densitatea care nu trebuie sa fie sub 1,24;Se deconecteaza din circuitul instalatiei electrice.Perioada medie de autodescarcare este de min. 6 luni ;Din trei in trei luni se supun unei incarcari de preferat cu un redresor automat. Ideal este sa se faca o descarcare controlata pentru stabilirea capacitatii reale. Apoi se incarca din nou.
Sunt pe piata aparate de masurare a capacitatii bateriei  prin descarcarea de foarte scurta durata cu valori diferite ale curentului si monitorizarea: valoarii tensiunii la borne,rezistenta interna a acesteia,etc.In final afiseaza capacitatea reala a bateriei in acel moment. Eu am achizitionat pentru servici unul de la o reprezentanta CARANDA pentru cca 280 lei.

[cristizz]

...inainte de a fi puse la iernat se incarca 100%;se masoara densitatea care nu trebuie sa fie sub 1,24...

Si ce facem cu bateriile fara intretinere (capsulate) ?