100 de Ani

Creat de pelicanul, Martie 27, 2018, 09:22:47 AM

« precedentul - următorul »

0 Membri şi 3 Vizitatori vizualizează acest subiect.

pelicanul

Astazi se implinesc 100 de Ani de la votul pentru unire dat de Sfatul Tarii de la Chisinau. Procesul inceput la 27 martie 1918 va fi incununat de Marea Adunare de la Alba Iulia, la 1 decembrie 1918, si apoi definitivat de semnarea tratatelor de pace dupa Primul Razboi Mondial.

Dupa 100 de ani a mai ramas ceva din idealurile stramosilor? Cum reusim noi sa gestionam mostenirea primita? Ne mai leaga ceva de bucata asta de pamint?

Un articol plin de amintiri si doua filme foarte interesante despre momentul 1918:
https://pressone.ro/un-veac-de-tras-in-chip/
https://www.youtube.com/watch?v=tGFL9LwAEqQ
https://www.youtube.com/watch?v=Uk_3xR8Vohw

kama3

Cel mai bine ar fi sa-i intrebam pe cei cateva milioane de romani care au plecat din Romania si acum ofteaza ca nu mai pot de dorul ei.

Florio

Citat din: pelicanul din Martie 27, 2018, 09:22:47 AM
Astazi se implinesc 100 de Ani de la votul pentru unire dat de Sfatul Tarii de la Chisinau. Procesul inceput la 27 martie 1918 va fi incununat de Marea Adunare de la Alba Iulia, la 1 decembrie 1918, si apoi definitivat de semnarea tratatelor de pace dupa Primul Razboi Mondial.

Dupa 100 de ani a mai ramas ceva din idealurile stramosilor? Cum reusim noi sa gestionam mostenirea primita? Ne mai leaga ceva de bucata asta de pamint?

Un articol plin de amintiri si doua filme foarte interesante despre momentul 1918:
https://pressone.ro/un-veac-de-tras-in-chip/
https://www.youtube.com/watch?v=tGFL9LwAEqQ
https://www.youtube.com/watch?v=Uk_3xR8Vohw

Nicule, după ce toată viața m-am indignat, motivat și pus în mișcare la orice nedreptate din țara mea, îmi este tot mai greu acum, să definesc motivația aceasta.
Cu atât mai mult cu cât țara în întregul ei majoritar, pare să  nu-și dorească firescul, moralul, protecția, dezvoltarea.
Resimt o neputință, față de zdrențuirea voinței nației, neomogenitatea țelurilor ei, ușurința cu care urâm, apoi iubim și iarăși urâm exact aceiași oameni, din simpla cauză că ne lipsește memoria, ori trecem cu vederea lucruri de netrecut. De exemplu astăzi ne lăsăm conduși de interlopi și infractori.
Cu părere de rău, am ajuns la gândurile exprimate de Ioan Luca Caragiale, ce spunea din Berlin: 
,,M-am exilat şi atîta tot. Aerul aici îmi prieşte, sînt mulţumit cu ai mei şi nu am ce căuta acolo, unde linguşirea şi hoţia sînt virtuţi, iar munca şi talentul viţii demne de compătimit"
( Despre lume, artă şi neamul românesc, ed. Dan C. Mihăilescu).

P.S:
Gândul acesta îmi este împărtășit de câțiva prieteni, ceea ce e destul de grăitor. O minoritate ce se retrage în fața majorității. "Nu e asta esența democrației?" îmi spune un prieten...
Ba da, însă depinde ce țel are acea majoritate :)

pelicanul

Citat din: kama3 din Martie 27, 2018, 06:30:20 PM
Cel mai bine ar fi sa-i intrebam pe cei cateva milioane de romani care au plecat din Romania si acum ofteaza ca nu mai pot de dorul ei.

Pina prin anii 1930 nimeni nu se gindea ca pleaca definitiv. Tinerii ceva mai instariti mergeau la studii in strainatate, dar scopul final era intoarcerea acasa si practicarea in tara a celor invatate. Taranii, in special cei din Transilvania, plecau in America pentru cinci pina la zece ani, stringeau bani si apoi se intorceau acasa. In special dupa Unire, in 1918, majoritatea s-au intors.

Cei de acum "ofteaza ca nu mai pot de dorul Romaniei" dar rezista eroic in strainatate de 10, 15 sau 20 de ani. Trimit bani acasa, au renovat casa parinteasca, unii au construit alte case, mari si frumoase,  dar in ele nu locuieste nimeni. Proprietarii se intorc din cind in cind, evalueaza situatia, taie porcu' si apoi se hotarasc ca "nu e inca momentul" sa revina. Intre timp au copii mari care merg la scoala prin tarile de adoptie, se integreaza acolo si se gindesc din ce in ce mai putin la Romania. Si problema este ca trendul nu prea da semne de inversare.

Au pus si altii intrebari printre cei de "afara" si raspunsurile par, multe dintre ele, copiate dupa Caragiale citat de Florio.
https://pressone.ro/cosmina-schiopu-administrator-de-imobil-franta-cu-un-nod-in-gat-va-spun-ca-ma-intorc-doar-in-concediu/

Alex1958

Salut!
Intodeauna va fi un echilibru intre cei care pleaca si cei care aleg sa ramana.
Ganditi-va ca prin aceasta etapa de dezvoltare, marcata de emigratie masiva, au trecut si alte natii din aceiasi familie culturala cu noi: italienii, irlandezii si tara lor de origine nu a disparut, ba chiar astazi o duce destul de bine.
Daca stai sa socotesti, dupa WW2, Romania si Italia erau la acelas nivel de dezvoltare (la pamant), in minus italienii avand si mult mai putine resurse naturale. Si astazi? Ceea ce deosebeste dezvoltarea lor de a noastra este managementul societatii.
Problema noastra este ca majoritatea dintre cei care raman sau aleg sa se intoarca, dupa ce au facut niste bani muncind afara, cred inca (inca asta este speranta mea secreta!) ca exista cai "originale" spre bunastarea nationala.
Nu exista! Singura cale este munca inteligenta si asta include inteligenta in a ne alege/desemna liderii in absolut toate domeniile vietii de zi cu zi!

Dupa parerea mea, numai meritocratia salveaza Romania!

Nu trebuie decat sa ne alegem conducatorii dintre cei care au realizat ceva in viata pe cai cinstite si nu sa-i alegem p'aia care promit mai mult, fara nici un fel de acoperire.
Poate ne da Dumnezeu mintea aia despre care se vorbeste....!

Thor

#5
Mi-a plăcut comentariul până la chestia cu alegerile... de parcă i-am alege noi... Și parcă cei aleși, de cine i-a ales, vin să facă ceva pentru cei care s-au dus la alegeri. Cred că sunt alte interese...
Sigur că cetățena (cetățeanca?)  aia din postarea @pelican-ului avea multă dreptate în ceea ce ne privește, ca români. Noi suntem cetățeni. Acasă, în România, ne zicem români. Când ne întâlnim afară suntem cetățeni, nu români. Așa precum spunea compatrioata că la spriț merge cu francezii, cu marocanii... că de la români ia țepe...
Eram la Muzeul Marinei din Lisabona, împreună cu Roxana, soția mea, și vorbeam românește, normal nu? în sala în care ne aflam. În sală a mai intrat o pereche, noi îi auziserăm că vorbeau tot românește. Au avut un șoc atunci când i-am salutat, în românește.. S-au întors cu curul și s-au cărat. Imbecilii! Cetățenii... Oare ce i-a șocat că au întâlnit niște români, într-un muzeu din Lisabona? Suntem cetățeni (români?) ai unei uniuni(???) europene  și mergem la șpriț cu alți cetățeni... africani. Nu-s naționalist ... ei nu!
Scuze pentru divagație, era vorba de Suta de ani de Unire Românească.  Scuze @pelicanul.

Alex1958

Thor,
Nu mi-ai inteles in totalitate obida! Nu neaparat ma refeream (numai) la politica. Astia sunt fara speranta....
Uita-te la asta de l-au pus, din nou, la CNAIR...
Chiar cei care au o afacere sau sunt in pozitia sa-si selecteze niste colaboratori ar trebui sa aplice aceste criterii cand isi aleg oamenii. Am convingerea ca oamenii de succes in business au si o mare pricepere in alegerea oamenilor carora le incredinteaza sa conduca ceva.

DoiNomazi

#7
In singura crasma gasita deschisa pe 1 Ianuarie in Punta Arenas, Chile, doua mese mai in spate se auzea distinct o conversatie in romaneste. Protagonistii pareau convinsi ca erau singurii vorbitori de limba romana si abordau liber fel de fel...

Mi s-a parut nesincer si de prost gust sa nu-i avertizez ca intelegem conversatia. In drum spre toaleta m-am oprit la masa lor si le-am comunicat in romaneste ca vorbesc limba. Dupa surpriza initiala, am schimbat cateva vorbe de curtoazie legate de calatoria prin Chile (care nu au inclus acea neintemeiata curiozitate 'de unde sunteti?') si dupa nici 3 minute de conversatie fiecare si-a vazut de farfuria lui, la masa lui.

Au continuat conversatia in romaneste la un ton mai moderat... :)

Ingredientele afinitatilor si asocierile au nevoie de mult mai mult decat similaritatile lingvistice... :)
Seasick & Grumpy va invita sa vizionati https://vimeo.com/showcase/2161320

Thor

Citat din: DoiNomazi din Aprilie 02, 2018, 06:31:32 PM

Ingredientele afinitatilor si asocierile au nevoie de mult mai mult decat similaritatile lingvistice... :)

Păi nu așteptam să ne luăm în brațe și să ne pupăm dar la ,,bună ziua", bunul simț și șapte ani de la mă-sa, ar fi  trebuit să-i determine să răspundă cu ,,bună ziua"... fără ,,afinități și asocieri". :)

DoiNomazi

Citat din: Thor din Aprilie 04, 2018, 04:54:19 AM
Păi nu așteptam să ne luăm în brațe și să ne pupăm dar la ,,bună ziua", bunul simț și șapte ani de la mă-sa, ar fi  trebuit să-i determine să răspundă cu ,,bună ziua"... fără ,,afinități și asocieri". :)

De acord. Daca chiar ar fi avut vreun motiv (?) bizar sa nu recunoasca ca inteleg romaneste, tot ar fi trebuit sa raspunda la buna ziua in kiswahili, japoneza, finlandeza, sarbeste sau 'sign language'.

Cine stie ce le-o fi trecut prin cap... :)
Seasick & Grumpy va invita sa vizionati https://vimeo.com/showcase/2161320

cristizz

Cazuri si cazuri de intersectari cu alti romani prin strainataturi ....
Acum vre-o luna si ceva, eram cu familia intr-un autobuz in Londra, venind de la aeroport spre centru. Oamenii vorbeau intre ei, engleza dominand evident. La un moment dat aud un mobil sunand si un tip cu 2 randuri de scaune inaintea mea raspunde in romana. Nu sunt genul care sat traga cu urechea, dar individul vorbea din ce in ce mai tare (probabil din cauza zgomotului inconjurator) si la mine ajungeau fraze ... interesante. Cum ar fi ce carduri pot fi clonate cel mai usor, de pe care se elibereaza cele mai mari sume de bani, ce fel de carduri poate confectiona un alt individ din banda si cam care e partea celui de la capatul firului. Intre timp fetele m-au intrebat ceva si am raspuns, moment in care individul, auzind romaneste, a lasat vocea mai jos. Am coborat in aceeasi statie si ne-am uitat unul la celalalt. Am asteptat sa vad in ce directie pleaca, sa o apucam in cealalta. M-am gandit in acele momente ce reactie ar fi fost corecta din partea mea .... Am ales sa ma indepartez.
Nu mi s-a intamplat nimic, iar la Londra am mers pentru afaceri. Sunt oameni care insa pleaca din tara de mare nevoie si dupa multe dezamagiri, cu buna credinta de a face lucruri corecte acolo unde ajung. Cand au ghinionul ca alti romani sa  ii dezamageasca, insele sau ii pun in pericol, exista tendinta sa isi extinda rezerva asupra tuturor conationalilor necunoscuti pe care ii intalnesc.
Cum ar trebui sa procedam dupa 100 de ani ... multe retete si fiecare cu gustul lui.

DoiNomazi

Romanii, ca oricare alta natie, au si oameni de treaba si multe uscaturi. Din pacate, printre emigrati se accentueaza unele trasaturi negative care exacerbeaza competitia acumularil de bunuri materiale. Uneori inn aceasta competitie invidia alimenteaza rautatea pana la accente grotesti.

Nu am nici un motiv sa le caut compania si, pana la proba contrarie, nu am nici motive sa-i evit. Romanii intalniti pe orice meridian si in orice fel de circumstante imi sunt la fel cum imi este oricare ata natie. Daca exista rezonante interactionam, daca nu, asta e...

Au fost situatii cand am avut lucruri mai interesante de discutat cu un bastinas din Arusha, sau Guatemala, decat cu fostul vecin de palier din Constanta... :)
Seasick & Grumpy va invita sa vizionati https://vimeo.com/showcase/2161320


pelicanul


Nicolai

Interesant, frumos, demn.
Ajuta-le Doamne.