Litoralul romanesc al Marii Negre- eroziuni si refacere

[Florio]

Saligny sau Antipa?
Direcţia Hidrografică Maritimă din Constanţa este instituţia militară care se ocupă, printre altele, cu măsurătorile periodice efectuate pentru zona Mării Negre. Baza de date este actualizată permanent cu informaţii necesare în special pentru întocmirea hărţilor de navigaţie, ale căror coordonate trebuie să fie extrem de precise. Specialiştii de la Hidrografie străbat litoralul în lung şi-n lat studiind configuraţia uscatului scăldat de ape şi notând modificările apărute. Toate datele culese de pe teren sunt apoi trasate, prin imagini şi explicaţii tehnice asupra fenomenului, în documentaţia de lucru.

Sursa foto Romair Consulting

Cel mai greu le este specialiştilor maritimi să răspundă la întrebarea cine a avut dreptate în disputa istorică dintre inginerul Anghel Saligny sau biologul Grigore Antipa, în privinţa litoralului Mării Negre.
Cei doi uriaşi ai ştiinţei aveau viziuni diferite asupra viitorului: inginerul susţinea că numai tehnologia va ajuta regiunea şi ţara să se dezvolte, în timp ce biologul apăra patrimoniul natural al litoralului considerându-l un bun inestimabil, pe care e bine ca România să şi-l păstreze nealterat.
Părerea unanimă - acum, la un secol de la controversa celor doi vizionari - este că dezvoltarea economică, fiind strâns legată de progresul tehnologic, trebuie să fie încurajată, dar numai respectând specificul zonei costiere.
În urmă cu un veac, proiectul lui Saligny a avut câştig de cauză pentru că România avea nevoie de o dezvoltare rapidă, iar atuul câştigat în urma revenirii Dobrogei la ţara-mamă trebuia valorificat.

Dar previziunea lui Antipa s-a adeverit: lăsat pe mâna omului dornic doar de câştig, litoralul a avut de suferit. Dunărea îşi varsă suferinţele în Marea Neagră Cauza pleacă încă de la principalul afluent al Mării Negre: fluviul Dunărea, subiect, la rândul său, al ambiţiilor tehnologice.
Căpitanul comandor Lucian Dumitrache, expert al Direcţiei Hidrografice Maritime, şi-a bazat lucrarea de doctorat pe tema modificărilor survenite în ultima sută de ani pe litoral.
,,Procesul de eroziune al litoralului Mării Negre s-a accentuat în ultimele decenii, în urma construirii barajelor Porţile de Fier I şi II, de la Caraş-Severin şi Mehedinţi. Cantitatea de sedimente adusă de Dunăre în Marea Neagră s-a redus la jumătate dereglând astfel echilibrul costier. În consecinţă, a scăzut şi aportul de sediment de pe plajă. Sedimentul a fost pierdut către larg ca urmare a construirii digurilor portuare. Valurile au bătut la baza falezelor îngreunate, care apoi au căzut. Pe tot litoralul, zona costieră a fost erodată diferit, de la un sector la altul, de la Golful Musura până la Vama Veche", detaliază cpt.cdor. Lucian Dumitrache.
Aşa s-a întâmplat în nord, pe sectorul Sulina - Sfântul Gheorghe din Delta Dunării, unde digurile de 8 kilometri construite de-a lungul braţului au perturbat circulaţia sedimentelor transportate de curenţii costieri, acestea fiind deviate spre larg. Linia ţărmului s-a retras semnificativ, îndeosebi în avalul porturilor şi a digurilor canalului Sulina. Cantităţi importante de nisip, dirijate de furtună spre larg, au fost scoase astfel din circuitul costier. La sud, în Eforie Sud, staţiunea a fost puternic afectată de alunecarea falezelor, ca urmare a excesului de apă din straturile superioare de sol. Petromidia versus turism Construcţiile industriale ridicate în anii `60-`70-`80 au afectat puternic ecosistemul marin. Mamaia, perla litoralului românesc, se bronzează având pe fundal imaginea unui colos petrochimic: plaftorma de la Năvodari.
A rămas întipărită remarca unui prim-secretar al judeţului Constanţa, Vasile Vâlcu (1910-1999), poreclit ,,Moş Vâlcu" pentru podoaba sa capilară îmbătrânită de timpuriu. Când Nicolae Ceauşescu a făcut vizita pentru a alege locul viitoarei platformei petrochimice, prim-secretarul care cunoştea bine zona, fiind dobrogean, l-a îndrumat către Capul Midia de la Năvodari, unul dintre promontoriile litoralului. Întrebat dacă nu cumva amplasarea rafinăriei va dăuna turismului, Moş Vâlcu a ripostat vehement: ,,Niciodată litoralul nu va putea aduce ţării atâţia bani cât va aduce măreaţa platformă". Răspunsul a fost pe placul mai-marelui comunist, care a decis cu o mişcare abruptă de mână că locul Petromidiei va fi aici, la poarta dintre nordul deltaic şi sudul litoral. Petromidia, Portul Constanţa, digurile industriale şi celelalte construcţii ridicate de om au făcut doar să sporească riscul de eroziune a uscatului, în urma creării de curenţi turbionari (acei curenţi-buclă din golf) care au săpat în ţărm.
Mamaia, de exemplu, a pierdut hectare întregi de plajă în deceniul 1978-1988. ,,Încă din anii 1978-1979 au fost recomandate măsuri de urgenţă pentru protejarea porţiunii dintre Cazino Mamaia şi hotel Parc. Ritmul de eroziune în suprafaţă era relativ mic, de 0.1-1.22 hectare pe an pe fiecare kilometru. Dar fiind constant în timp, a dus la reducerea suprafeţei plajei Mamaia cu aproape 6 hectare", arată geograful Dumitru Andrescu, specialist DHM. În perioada 1988-1991, pe plaja de la Mamaia s-au făcut înnisipări artificiale, dar eroziunea a continuat să sape. În anii 1991-1995 plaja a avut din nou un ritm de eroziune de 0.32 ha/an/km. Efectul: plaja turistică a scăzut în suprafaţă, ajungând ca apa să bată în zidul unor spaţii de alimentaţie sau chiar de cazare.
La Constanţa, faleza din zona Delfinariu-Trei Papuci, micşorată dramatic, s-a prăbuşit pe alocuri în urma acţiunii repetate a valurilor, astfel că zona odinioară de promenadă arăta până mai ieri ca o râpă. De la Dunăre la Oceanul Mondial Nivelul mării este încă un factor de care trebuie ţinut cont în fenomenul de modificare a coastei. Specialiştii spun că în trecutul îndepărtat, când nivelul mării a avut variaţii de până la 40-45 metri, sectoare întinse ale actualului litoral vestic al Mării Negre au fost periodic acoperite de apă. Practic, o fâşie destul de mare a platoului marin continental era o pantă a reliefului costier.
,,Construcţiile hidrotehnice care au barat curentul marin de litoral, exploatarea haotică a sedimentelor din imediata apropiere a coastei, micşorarea debitului aluvionar al Dunării, necontrolarea sistemelor de irigaţii şi furtunile periodice au dus la dezechilibrul litoralului", explică geografii de la Direcţia Hidrografică Maritimă din Constanţa.
Coasta Mării Negre este constituită din nisipuri fluviale (în sectorul de nord) şi nisipuri cochilifere, calcare şi depozite loessoide (în sectorul de sud). Aluviunile purtate de apele Dunării, peste 50 milioane tone/an, sunt transportate de curenţi şi de valuri pe aproape întreaga lungime a litoralului românesc. Pe lângă aportul (lichid şi solid) al Dunării, nivelul Mării Negre este dependent de schimbările globale de climă şi nivelul Oceanului Mondial. În general, procesele costiere sunt influenţate de o serie de alţi factori, cum ar fi: temperatura aerului, regimul precipitaţiilor, direcţia şi viteza vânturilor, variaţiile presiunii barometrice.

Înainte de reabilitare - plaja de la Constanţa Sursa foto DADL



Plaja de la Constanţa, acum Foto Sînziana Ionescu

[Dbr]

Foarte frumos Florine ce ai scris mai sus. Pe mine ma intriga faptul ca am fost nevoiti sa apelam la specialisti olandezi pentru a ne extinde plajele. Oare chiar nu mai avem specialisti in tara? E adevarat ca ei se mandresc cu zicala,, Dumnezeu a creat lumea dar Olanda ne-am facut-o noi" dar si noi am avut in istoria noastra multi Saligny si Antipa. Saligny era dat exemplu cu podul de la Cernavoda in Politehnicile noastre, datorita structurii sale de rezistenta ( doar imbinari prin nituri) si a faptului ca a fost proiectat doar cu rigla de calcul. Parerea mea este ca Antipa ,ca un excelent specialist in domeniu , a previzionat bine acum o suta de ani impactul dezvoltarii economice asupra mediului. Dureros este ca nici in prezent nu se pune accent pe aceste studii de mediu, iar avizele sunt luate cu mare usurinta, si nu in urma unor cercetari aprofundate. Dar, revenind la olandezi, ei fata de noi, pun un foarte mare accent tocmai pe aceste studii de impact asupra mediului. Olanda , in mare parte , este formata din rezervatii naturale, tocmai pentru a nu se intampla ceea ce se intampla la noi. Acolo nu poti construi aproape deloc, sau daca da, doar in niste conditii extrem de drastice, d.p.d.v al materialelor folosite , amplasamentului si destinatiei constructiei respective. De poluarea de toate felurile ce sa mai zic. Imi aduc aminte cand eram copil si faceam baie in mare cateodata erau niste pete negre( petrol) pe apa. Daca te manjeai de ele era greu sa le cureti. L-am intrebat pe un unchi de-al meu care lucra la Institutul de Cercetari Marine, sau cum ii spunea (cel de la intrarea in statiunea Mamaia dinspre Bdul Mamaia fost Lenin) si imi explica ce sunt. Se spalau rezervoarele de pe vasele trasportatoare de petrol in larg. Cand am intrebat de ce nu sunt amendati mi-a raspuns:,, Sunt amendati, dar la noi amenda este mult mai mica decat in alte tari" Deci tot la bani ajungem Eu copil fiind eram revoltat ca nu pot face linistit baie in marea mea
In ultimii 20-30 de ani ,toate schimbarile litoralului si ale deltei le-am observat aproape de la o zi la alta si pot spune ca unele sunt chiar benefice, dar altele si din pacate majoritare sunt dezastruoase
Mai scriem cand ne va permite timpul...
Stima tuturor.

[nicu]

https://www.youtube.com/watch?v=3pZyKa8053E

[Alex1958]

Salut,
Apropo de olandezii care au lucrat la reabilitarea plajelor de la Mamaia/Constanta/Eforie. Sunt niste excelenti profesionisti -am colaborat cu ei pentru teminalul Petromidia. Au experienta imensa si o parte din consortiu a lucrat si la insulele artificiale din Dubai. Nu ai cum sa realizezi asemenea lucrari cu forte locale. Trebuie sa intelegem ca olandezii se lupta de secole cu marea si in lucrari hdrotehnice marine nu-i intrece  nimeni.
In alta ordine de idei ceea ce afirma Dl Căpitan Comandor Lucian Dumitrache in legatura cu barajele PF I si II este numai partial adevarat. Daca un baraj ar opri fluxul de aluviuni in asa masura incat sa afecteze litoralul si DD el s-ar colmata urgent. Intr-adevar la PF 1 se observa colmatare in partea din amonte ale lacului de acumulare -Moldova Noua - unde sunt zone mari de intinsura dar in zona barajelor exista guri special de decolmatare care, periodic, dau drumul malului acumulat pe fund.
Digurile de larg ale porturilor Midia si Constanta- mai ales cel pentru portul nou Agigea deviaza spre larg curentul N-S care aducea si aluviunile Dunariii pe plajele Mamaia, Constanta si Eforie. Cand curentul se intoarce spre mal provoaca eroziunile care fac atatea probleme...
Mal exista la greu pe fundul marii si e adus de Dunare. In zona Midia forajele au demonstrat ca sunt 8 m de mal la distanta de cca 8 km de tarm. Si noua insula formata in N de Bara Sulina unde a esuat nava Tungut e o proba ca Dunarea poarta cu ea aluviuni la greu.
Asta ca sa nu mai vorbim de turbureala care a facut, mai ales anul asta, viata pescarilor in calvar....

[byteworks]

Foarte interesant articolul,mersi Florio,  cred ca sursa este ziarul Adevarul.

[Florio]

Foarte frumos Florine ce ai scris mai sus.

E un articol pe care l-am citit cu interes Bogdane, si am vrut sa-l impart cu colegii de forum . Nu l-am scris eu, specialitatea mea e alta
Deosebit de elocventa e filmarea aeriana postata de Nicu.

Ce mi s-a parut demn de scrijelit in piatra de temelie a umanitatii, faptul ca o interventie serioasa in cursul naturii are un efect de bumerang pe care nu il poti planifica. E peste conditia si ratiunea umana sa prevada toate efectele posibile in urma unui ghiont serios dat mediului.
Ca in situatia de fata, cand un baraj pe fluviu, aflat la 1200 de kilometri (!!!) de varsarea in mare, poate da nastere unei eroziuni masive a intregului litoral romanesc de cca. 250 km.

P.S.
  Acesta e efectul imediat vizibil. Cine stie cate alte modificari a adus mediului marin si mediului fluvial mai ales, fiindca nu s-au facut alte studii in afara lucrarii de doctorat  mentionate in articol. Antipa n-a previzionat stiintific, nici nu cred ca ar fi putut. S-a opus insa, stiind ca in mod generic, o astfel de modificare poate avea urmari serioase. 
Un efect previzionat a fost acela al imputinarii populatiei de sturion, care in trecut migra pe Dunare pentru reproducere pana la Komarno (DKm 1.768 – 1.810). De aseamenea intra in Tisa si afluenti (Cris si Mures).
Va amintiti expresia "omul a imblanzit natura" sau "omul a cucerit natura"?  Un apogeu de conceptie stupida si ingamfata.

[Florio]

Am mai mai citat eu odata, masurile trasate la reuniunea reprezentatilor a 45 de tari " Pacem In Maribus" din 1970, despre ale caror adevaruri nimeni pe planeta nu credea o iota la acea vreme, totul parea fictiune:
""""Pace in mare. Apel catre toate natiunile, catre toti barbatii si femeile planetei noastre.
Noi, cetateni ai celor 45 de tari, adunati la Malta, la reuniunea PACEM IN MARIBUS ne adresam oamenilor de pretutindeni.
A sosit timpul sa ne alarmam de faptul ca oceanele si marile planetei noastre sunt amenintate cu moartea ......"""
................
"Oceanele cu apa lor pura si plajele lor insorite pot fi o sursa de bucurie, dupa cum pot deveni victima tehnologiei dezlantuite. Ele pot constitui izvorul unui nou belsug sau un vast cimitir al pestilor si celorlalte vietuitoare marine....[...]....viitorul marilor si oceanelor va fi pecetluit.Ele nu vor fi altceva decat niste dezolante si pustii rute marine " .
Si dupa o expunere concisa, se incheie astfel : "Sarcina de a salva marile si oceanele nu sufera amanare, ea trebuie indeplinita acum, imediat. "
Malta, 3 iulie 1970 .