Izvor 3 - un pui din lemn de brad

[ss]

Ce se chicotesc fetele!

[gvincentiu]

Multumesc, sunt cele mai frumoase poze.

[mario38]

o barca la casa omului , face familia fericita

[Florio]

Frumos !
Dar cel mai frumos e ca la bucuriile acvatice nu lipsesc doamnele si nici tanara generatie  .
E un cuib de impatimiti acolo la Galati, jos palaria !

[gvincentiu]

Tânăra generație și-a ocupat locul la manșă. Să-l vezi cum reduce din viteză când intră în girație... și doar nu i-am zis nimic. Doar l-am întrebat ce face, de ce a redus viteza: să intrăm ușor în curbă. O fi fost atent la ce a zis Vali. Deja mă simt puțin depășit...

[Vali]

Lasa ca l-ai format bine, va fi capitanul nostru cand om fi şontorogi  .

[Rumpi]

Scrumbia a fost excelenta, multumim Vincentiu. Barca merge si arata bine, motor sa fie. Plimbari multe in continuare.

[gvincentiu]

Adevarul e ca eu trebuie sa-ti multumesc din muuuuuuulte motive. Cand mai veniti la Galati? Macar in trecere spre mare?

[Rumpi]

Pai o sa incerc sa mai aparem prin zona, nu dau date exacte ca nu ma tin de ele. Apar si eu asa ca magarul din ceata. N-ai de ce sa multumesti, eu multumesc pentru plimbare. Si bineinteles lui Vali care a tras la vasle.

[gvincentiu]

Privind prin propria experienta (de constructor si de posesor) de ambarcatiune mica din lemn, am lasat sa se sedimenteze si sa se sintetizeze următoarele:
1. Lemnul este cald, personal, are viata. De ce spun asta: pe timpul constructiei am avut experiente deosebite, aproape spirituale cu el, ajungand uneori sa vorbesc, sa comunic cu el. Poate si mirosul, textura, unicitatea, apucaturile lui ii dau o oarecare personalitate, insa cel mai important lucru este ca toata lumea vorbeste, toata lumea il admira, toata lumea este atrasa de el, mai ales cand il vad pus la treaba cu rost, in diverse forme închegând o ambarcațiune. La Brates, la Dunăre, la mare oamenii comunicau, admirau, intrebau, discutam, nu credeau, primeau raspunsuri, primeam felicitări. O barca din lemn inseamna in primul rand socializare. Nu sunt exclusivist, dar am vazut si alte barci mai mari sau mai mici din alte materiale care doar erau privite si nici macar nu reuseau sa schimbe subiectul discutiei trecatorilor, ci doar cel mult caștigau o privire. Probabil erau privita doar prin prisma banilor si nu prin cea a meșteșugului.
2. Ca si constructie in sine e frumoasa, capricioasa, grea pe alocuri, capteaza toata atentia și cere ca timpul petrecut langa ea sa fie doar al ei. Nu in graba, nu in dezordine, nu oboseala ci doar atentie la fiecare centimetru.
3. O ambarcatiune mica e distractie mare, oricand, oriunde pe apa, timpul trecand altfel atunci cand esti la bord. Are avantaje fiindca e mica: zambetul armatorului este mare, nu cere prea mult efort financiar (peridoc, rampă întreținere etc.), pote fi manevrată de un singur om, începând de la construcție, depozitare, exploatare și e altceva atunci când e facută de tine. Și pentru tine dar și pentru ceilalți. E ceva sa-ti poti duce familia cu tot cu gratar, umbrele, scaune, mese, sticle, bidoane etc. la un picnic pe malul unui râu (mai ales atunci când e cod portocaliu de caniculă) iar după-amiază să te duci în oraș, să iei două cafele și să te întorci cu barca. E ceva să pleci din camping (GPM de exemplu) cu familia în Mamaia să-ți iei gogoși dacă ai poftă sau să plimbi toți copiii cunoscuților cu barca.
4. Să revenim: se pot vedea lesne motivele pentru care am ales acest model. Forma ei este bună pentru valurile mării, pentru bălți, dar mai puțin pentru Dunăre. Asta o spun eu, dar și câțiva pescari profesionițti ca m-au întrebat dacă barca e adusă de afară și cam pe ce ape ar plimba-o. Motorul de 4 CP este prea greu și prea puternic pentru ea, unul de 2 CP fiind suficient, de inversor neavând nevoie niciodată. Dar asta e, nici nu gandeam ce voi construi, acum doi ani. 3,4 metri lungime, 1,2 latime, 44 kg si o inaltime de 54 cm. Duce 3,4 adulti lejer în schimb face valuri mari iar viteza ei de croaziera la motor e de 10 km/h. Este instabila, dar cu putina atentie se pot schimba locurile in barca.
5. Despre pânze o să-mi dau cu părerea mai târziu, în schimb pot să spun că la rame e poezie pe ape, mai ales seara pe mare, chiar cu ceva valuri, aici simțindu-ne și eu și ea acasă. Poate voi merge la RaidRomania sau la TID cu ea

[Vali]

S-o stapanesti sanatos, ca frumoasa bijuterie din lemn ai mai facut .

[gvincentiu]

Hello Vincentiu...Congratulations on finishing a beautiful job of boat building. Thank you for the letter and the photos...
John R Clark johnc@compumarine.com

[gvincentiu]

Originalitatea proiectelor proprii este ce intotdeauna trebuiesc analizate toate posibilitatile si trebuiesc rezolvate toate problemele care apar prin toate modurile de rezolvare. Intr-un proiect cumparat, proiectantul stie deja ce trebuie facut, parte din experienta proprie, parte din feedback-ul primit si reanalizarea proiectului. Concluzia e a fiecaruia si numai cine munceste greseste. Sunt pus in situatia de a-mi instala catargul, lovindu-ma de urmatoarele probleme:
1. Pot sa-l instalez la 1 m de prova cu urmatoarele avantaje si dezavantaje
- avand un bompres de 60 cm in afara bordului focul (1,5m la marginea de jos) poate volta singur fara a atinge catargul.
- greutatea catargului, velatura, ghiu (15kg) este spre mijlocul barcii
- nu pot folosi bancuta din fata, decat daca ocupantul cel mic sta sub foc.
- important este faptul a ghiul va fi manevrat prin scota prinsa carma, in plan longitudinal fiind o diferenta de 8-9 cm, astfel avand mai putine parame in barca
- centru de presiune al velei (9mp) este cu 8,5 cm in spatele centrului derivorului, insa intrucat avant in plus focul (5 mp) se muta spre prova
- derivorul va fi lestat cu 10 kg de plumb, suprafata lui fiind 50% din cat ar fi trebuit.
- comportamentul in vant va fi echilibrat
2. Pot sa instalez catargul la 60 cm de prova:
- cu acelasi bompres, focul se suprapune 40-50 cm peste vela, iar la voltare, trebuie eliberat mult din scote
- greutatea arboradei va fi dupa in prova, echilibrand cumva barca atunci cand eu ma asez spre pupa
- bancuta din fata devine libera, fiind in spatele catargului
- barcuta va fi moale
- singura problema ar fi ca nu mai merge manevrat ghiul printr-un palanc pe carma (distanta fiind de 1m) fiind obligat sa ma mut cumva cu parama de manevra in barca si aici m-am poticnit. Varianta asta mi-ar conveni, deoarece as putea sa echilibrez mai usor barca cu cele 90 kg ale mele, insa ma incurc intr-o parama fix in mijlocul barcii. Ce alte variante as mai avea, ghiul fiind la 1,2 m fata de talpa catargului?

[Florio]

Originalitatea proiectelor proprii este ce intotdeauna trebuiesc analizate toate posibilitatile si trebuiesc rezolvate toate problemele care apar prin toate modurile de rezolvare. Intr-un proiect cumparat, proiectantul stie deja ce trebuie facut, parte din experienta proprie, parte din feedback-ul primit si reanalizarea proiectului. Concluzia e a fiecaruia si numai cine munceste greseste. Sunt pus in situatia de a-mi instala catargul, lovindu-ma de urmatoarele probleme:
1. Pot sa-l instalez la 1 m de prova cu urmatoarele avantaje si dezavantaje
- avand un bompres de 60 cm in afara bordului focul (1,5m la marginea de jos) poate volta singur fara a atinge catargul.
- greutatea catargului, velatura, ghiu (15kg) este spre mijlocul barcii
- nu pot folosi bancuta din fata, decat daca ocupantul cel mic sta sub foc.
- important este faptul a ghiul va fi manevrat prin scota prinsa carma, in plan longitudinal fiind o diferenta de 8-9 cm, astfel avand mai putine parame in barca
- centru de presiune al velei (9mp) este cu 8,5 cm in spatele centrului derivorului, insa intrucat avant in plus focul (5 mp) se muta spre prova
- derivorul va fi lestat cu 10 kg de plumb, suprafata lui fiind 50% din cat ar fi trebuit.
- comportamentul in vant va fi echilibrat
2. Pot sa instalez catargul la 60 cm de prova:
- cu acelasi bompres, focul se suprapune 40-50 cm peste vela, iar la voltare, trebuie eliberat mult din scote
- greutatea arboradei va fi dupa in prova, echilibrand cumva barca atunci cand eu ma asez spre pupa
- bancuta din fata devine libera, fiind in spatele catargului
- barcuta va fi moale
- singura problema ar fi ca nu mai merge manevrat ghiul printr-un palanc pe carma (distanta fiind de 1m) fiind obligat sa ma mut cumva cu parama de manevra in barca si aici m-am poticnit. Varianta asta mi-ar conveni, deoarece as putea sa echilibrez mai usor barca cu cele 90 kg ale mele, insa ma incurc intr-o parama fix in mijlocul barcii. Ce alte variante as mai avea, ghiul fiind la 1,2 m fata de talpa catargului?

Salut Vincentiu .
Pentru ambarcatiunile mici cu putin spatiu interior de manevrare, pe mine m-a atras intotdeauna tipul de arborada simpla aplicata la catamaranele SeaEagle Sailcat  : Sea Eagle 2010 SailCat

Avantaje:
1. Are catargul scurt, usor de manevrat, depozitat, transportat .
2. Vela este sustinuta de doua vergi simple, la fel de usor de strans in cazul transportului sau depozitarii.
3. Nivelul de manevrare al unei astfel de velaturi este extraordinar de simplu. Ai un palanc pentru scota randei si o funga . Nu te incurci in micul spatiu al barcii, de scotele din borduri, care se incalcesc ghem dupa cateva volte .   Desigur, o velatura de sloop trebuie sa fie putin mai performanta. Dar oare performanta o vizam intr-o barca de aceste dimensiuni ?
4. Spatiul de pe barca poate fi folosit mai judicios. Si prova si pupa .

P.S.
Am uitat sa mai spun un avantaj. Totul este autovoltant ! Ai o barca automata, tii doar carma si crosetezi voltele din  incheietura mainii...cealalta mana tinand paharul

[Vali]

Total de acord cu Florio . In 2009 am avut ocazia sa ma dau cu catamaranul Sea Eagle - pe atunci al lui Byteworks, si intr-adevar e o placere de manevrat vela triunghiulra cu 2 vergi, derivata din vela latina.
Cred ca daca ar avea vela latina "pura", cu verga doar in partea de sus, ar fi o barca foarte pitoreasca, desprinsa din 1001 de nopti . Avantajul ar fi ca ocupantii nu ar mai fi deranjati la volte de verga inferioara.

Acum, trecand de la poezie la proza, ma gandesc ca o varianta buna de greement ar fi si catboat-ul. Catarg tocmai in prova, deci nu incurca deloc, o singura vela - de obicei randa cu pic tertarolabila, si in rest spatiu la discretie in barca.
Bineinteles ca pana la urma alegerea apartine armatorului, cu toate ca parerea mea e ca varianta sloop e cam inghesuita pentru dimensiunea (mica) a barcii. In plus, cel mai bine se poate afla comportamentul in functie de asezarea catargului, in urma unor probe practice.