Dunarea odinioara

Creat de Thor, Iunie 27, 2012, 09:56:46 AM

« precedentul - următorul »

0 Membri şi 3 Vizitatori vizualizează acest subiect.

Thor


pelicanul

Foarte interesante si frumoase fotografiile. Multumesc. Ceva extraordinar !

nicu

de retinut borsul de peste se impaca bine cu ochii lui Dobrin!
oare unde se afla capul Caliacri ?
nu cred sa fie cel din cadrilater.

Mihaif99


gvincentiu

Ganduri bune !

monica.lidia

#5
"Delta ca o pradă
25 septembrie 2013Doru Bușcu
Delta ca o pradă
Pe vremea lui Grigore Antipa, peștii Deltei coborau direct din dinozauri. Morunii atingeau o tonă și ridicau problema existenței balenelor la gurile Dunării. Somnii depășeau barca pescărească atît în lungime, cît și în ceea ce privește numărul de lipoveni găsiți înăuntru. Șalăii se hrăneau cu crapi mai mari ca oile, iar în burta știucilor găseai, destul de des, cîrdul de gîște lipsă pentru care te pregăteai să-ți omori vecinul. Dacă ieșeai cu lotca pe gîrlă era bine să fii înarmat, să ai ghionder și topor, fiindcă nu se știa cînd e nevoie să tai parîma de care te tîrăște monstrul. Abundența peștilor și a speciilor de pește era covîrșitoare. Dacă ar fi numărat cineva plăticile și avații, ar fi putut atinge chiar sumele depuse azi în paradisuri fiscale de miniștri, senatori și deputați. În 1907, Sulina expedia în lume o mie de moruni și cinci sute de nisetri pe zi, adică exact de zece ori cota anuală din prezent. Caviarul umbla în butoaie și prezenta, în saloanele Parisului, cele mai gustoase scuze pentru înapoierea și farmecul nostru rural. Cu cîteva zerouri lipsă, prezența peștelui în Deltă a fost proverbială pînă prin anii '70. Declinul a început însă în 1990.
Braconierii, plasele invizibile, concesionarea pe criterii de jaf, electrocutarea, complicitatea polițiștilor, a procurorilor, a judecătorilor, a Consiliului Județean Tulcea, a primarilor, a ministerelor de Interne, de Justiție, de Apărare, a serviciilor, a ecologiștilor, a Gărzii de Mediu și a Poliției de Frontieră au dus la exterminarea fondului piscicol. Azi, în Deltă, cauți pește cu detectivii, faci slalom printre setcile ilegale și, dacă arunci un bec în valuri, se aprinde.
Crima a fost comisă cu acceptul și în profitul politicienilor. Masa de manevră au fost pescarii locului, singurii capabili să dibuie peștele în mod definitiv. Braconajul de elită se practică doar cu lipoveni pursînge, care cunosc ghiolurile de pe vremea lui Petru cel Mare, știu japotinele pe numele lor mic și au relații îndelungate cu mrenele bătrîne. Acești pirați ai anafoarelor, combinați cu protecția, transportul și distribuția de la București, acoperiți cu hîrtii de organele locale, ocrotiți de gangsterii de la Garda Financiară și de mafioții din ANAF, au muls ultimul ochi de apă. Peștele s-a refugiat în cîteva incinte protejate de privați, care comunică cu exteriorul doar prin focuri de armă și procese penale. În rest, dacă arunci o undiță "în sălbatec", îți irosești șansa de a cîștiga la loterie. Braconierii au făcut din Delta Dunării un paradis terestru, după ce, înainte, fusese și un paradis acvatic.
Din punct de vedere aerian lucrurile stau aproape la fel de rău: vînătoarea ilegală are același regim ca exterminarea peștelui, călăuzele locale organizînd masacre pe gustul pușcașilor italieni. Păsările migratoare arar ajung să revadă Africa, iar cele care se află în tranzit și poposesc pe grindurile noastre, poposesc definitiv. Chiar dacă zburătoarele locale – pescărușii, egretele și lișițele – sînt mai greu de mîncat, ele se arată la fel de ușor de doborît. Cît despre lebede și rațele sedentare, visul lor de a fi mîncate de români în Viena se poate realiza aici.
Cînd e s-o înșire între minunile verzi ale Căii Lactee, nici UNESCO, nici Greenpeace, nici Discovery, nici National Geographic nu șovăie. Delta, însă, moare, mai repede și mai dramatic decît Roșia Montană. Nenorociți de toată mîna au avut și au ac de cojocul ei. Din păcate, pelicanii nu merg pe bicicletă, iar peștii nu se pot închide în galerii ca să protesteze împotriva exploatării Deltei cu otrăvuri politice, fiindcă braconierii știu unde să dea de ei."
Foarte bine spus!!!
Nu plange pentru ca s-a terminat, bucura-te pentru ca s-a intamplat.

modi

#6
" + " pentru articol ! Mersi !!!

.........................................

Pupezica , n-am personal nimic cu tine . Ba chiar iti apreciez eforturile mai mult decat vei intelege vreodata . Abia astept sa ne vedem la o bere . Insa - e a doua oara cand iti spun - nu faci decat sa sprijini nefastul fenomen al mediatizarii - popularizarii - distrugerii Deltei Dunarii . Compara ce zic eu cu Serengeti , Marele Canion , raul Ebro , etc ..........

Lasa-ne-o noua , celor "logoditi" cu ea . Celor ce-o iubim asa cum e , ce-o respectam deplin , asa cum am cunoscut-o .

Iti repet , in afara de noi ...... nu-ti imaginezi cati "vanatori de informatie" iti parcurg eforturile depuse-n forum . Iar noi vom merge-n urma lor sa strangem PET-uri si casolete de mici si de carnati ......

Lasati Dunarea si Delta ca odinioara !
Asa cum erau cand ne-am indragostit de ele !!!


Think about ! .....  ;)

bradutzu

din pacate distrugerea deltei nu a inceput doar din '90 ci a incepun cu indiguirile si realizarea fermelor piscicole di distrugerea habitatelor naturale de pe intrg cursul Dunarii si chiar si in delta!
Sambata plec sa ma reintalnesc cu ea, si abia astept dar in acelasi timp in afara de fiorul pe care il simn cand ma gandesc la ea mai simt si faptul ca iar o voi gasi si mai murdara si mai distrusa de cat ultima data si voi veni cu inima franta acasa!
Sa auzim numai de bine!

modi

Citat din: bradutzu din Septembrie 25, 2013, 01:53:59 PM
Voi gasi Delta si mai murdara si mai distrusa de cat ultima data si voi veni cu inima franta acasa!

Bradutz , pune-ti-o la semnatura !!!!!!!

bradutzu

din pacate este o realitate!
nu sunt incantat ca pescarii trebuie sa plateasca o taxa lui Raduta pe Chilia dar am inteles ca totusi acolo situatia este alta(dpdv al curateniei, cantitatii de peste si aspectului general) de fapt si ma gandesc daca asta nu ar fi o solutie viabila pentru toata delta!
De mentionat ca eu nu am fost niciodata pe Chilia ci doar pe Sulina si SF Ghe!
Sa auzim numai de bine!

dan roh

     Bine ai spus Bradutzule..! Nu esti singurul pe care il doare inima! Si pe mine ma doare foarte tare, mai ales ca toate,  toate vacantele, inclusiv concediul pe care il aveam pe vremea cand se facea stagiul militar le-am facut in delta, la bunici  la Dunavat de Sus. Nu-mi doream altceva decat sa fiu acolo, cu Dansa, Dunarea maritata cu Delta pe vecie. Asa visam atunci. Si au intervenit indiguirile iar visul s-a spulberat. Aproape 3000 de hectare de lacuri si japse fost rupte din rochia de mireasa a frumoasei Delte. Si o data cu ea au fost sfasiate si sufletele lipovenilor care stiau sa o respecte si sa sa-i faca pe plac astef incat sa aiba grija de ei. Pe unde mergeai cu barca dupa stuf, lemne sau peste acum trec masini  si se cultiva porumb. La cat e Baraganul de mare asta ne mai trebuia. Acum pe acele locuri s-a instalat foamea si deznadejdea. Dar asta este alta poveste.
     Pupezico, cu tot respectul pentru munca pe care o depui, Modi are dreptate. Sunt bune informatiile pe care le furnizezi dar uneori ce este prea mult strica. Nu stii cine se foloseste de informatiile puse la dispozitie. Si eu sper, la fel ca Vali,sa gasesc un coltisor  de Delta nedescoperit, mai bine zis nepangarit de nici un fel de motor fie el si electric 12V, care sa fie al meu si sa ma bucur de el intr-o lotca de lemn cantand in soapta Ivanca, te Ivanca robasca vesevanca, cu ochii tinta pe un dop de pluta asteptand sa vina un mic baboi care sa-mi inveseleasca sufletul ca pe vremuri cand eram copil.  Eu unul mai sper ca renaturarea sa devina realitate si sa ne bucuram cat mai traim pe pamantul asta de coltisorul acesta de rai pe care ni la dat Dumnezeu.

Florio

Artistic dar mai ales adevarat a scris si descris Doru Buscu. Multumesc, Monica.

Nakasone

Mudi :"Lasa-ne-o noua , celor "logoditi" cu ea . Celor ce-o iubim asa cum e , ce-o respectam deplin , asa cum am cunoscut-o . "
Perfect de acord. Cine n-ar vrea ca lucrurile sa decurga normal si firesc. Dar unde ? In ce tara ? Din pacate ,cred ca procesul distrugerii nationale  este ireversibil.
Distrugatorii si cotropitorii n-au respect pentru nimic,nici macar ptr. Dumnezeu. Ateii n-au nimic sfant. De ce le-ar pasa de Delta ?
Frumoase amintiri au unii dintre dvs. despre somni uriasi, moruni superbi, stiuci de poveste. Despre trocul fara gres : vodca= peste.
Acum ,rechinii sunt specia dominanta  in Delta si nu numai acolo. Iar pana azi cel putin , nimeni nu s-a laudat cu o captura pe cinste ! Din cate stiu, ptr. rechini nu se elibereaza permise de pescuit. Sau macar de vanatoare. E specie protejata, doar la noi. O simpla intamplare ?
E adevarat ca speranta moare ultima, dar daca o ajuti cu putina cianura...sigur nu mai este pe ultimul loc. Romanu' se descurca el cumva...
carpe diem

Vali

Sa scriu si eu cate ceva pe scurt despre Dunarea de odinioara (ceva mai recent), din ceea ce am vazut cu ochii mei:

Pe vremea lui nea Nicu si cativa ani dupa revolutie am pescuit cu tata la setci si ave in aval de Galati, la toanele cunoscute. Era mult mai mult peste decat acum, cu toate ca nu prindeai permanent, ca intotdeauna era vorba de noroc. Toanele bune erau cele de la Borna si mai la vale la Groapa Catarg, dar acolo nu prea era loc, fiind aglomeratia mare. Intr-un singur an am prins si noi loc la Borna, dar era mancatorie mare, asa ca anii urmatori nu ne-am mai bagat.

Noi dadeam la scrumbie de-a lungul insulei din gura Prutului - malul tulcean, si chiar daca nu prindeam la fel de mult la o toana precum cei de la Borna, tot era bine. La toana de la insula eram de obicei maxim 3 barci, deci randul la toana ne venea mult mai repede. Asta insemna ca dadeam mai multe toane, prinzand cantitati apropiate de peste precum cei de la Borna, dar pentru asta munceam mult mai mult. Dar asta bineinteles ca nu conta cand eram adolescent hormonaut plin de energie :P.

Se facea treaba buna la scrumbie primavara cat era sezonul la setci, dupa care urma sezonul la ave. Aici era mult mai "dupa cum ti-e norocul", spre deosebire de scrumbie, unde luam cam aceleasi cantitati la majoritatea toanelor (scrumbia fiind peste migrator, in timpul sezonului urca spre amonte in mod constant). Cu toate astea, se prindea peste frumos la ave cand mergea treaba.

Cea mai misto amintire o am din 1986, cand am terminat clasa a 8-a: fiindca ma pregateam pentru admiterea la liceu, nu mergeam la pescuit (fusesem scurt in vacanta de primavara la scrumbie). A prins tata o pastruga de ne-am speriat, si a si scos boabe la greu din ea. Pe vremea aia nu prea aveai unde sa "busesti" boabele, asa ca a ramas ca de obicei sa le mancam noi. Se intampla destul de des pe vremea aia sa avem boabe in frigider, asa ca nu eram prea hamesiti sa le consumam, eram satui de peste si visam gratare de porc...

Drept pentru care s-a intamplat ca la bairamul de sfarsit de clasa a 8-a am dus boabele si am facut deci tartine cu icre negre si - atentie, culmea sacrilegiului! - margarina Unirea, din-aia comunista nasoala, fiindca nu se gasea absolut nicaieri vreun pachet de unt ca sa facem si noi niste tartine cum trebuie. Cu toate astea, toti colegii au fost incantati, pentru multi fiind prima oara cand mancau icre negre, decretand ca sunt excelente, chiar si asa, cu margarina :).
"Poate ca esenta vietii sta in dorinta de a atinge altceva decat ceea ce ti-a fost prescris" - Christian Tirtirau

Ștefan

Din necunoastere sau numai pentru a-si potenta exercitiul stilistic, Doru Buscu greseste in prima parte a textului. La sfarsitul sec XIX, atunci cand Antipa incepe sa se ocupe de problema pescuitului in Romania, situatia era destul de asemanatoare cu cea de azi, atat in Lunca Dunarii, cat si in Delta. Dupa ce Dobrogea a trecut in administratia Romaniei, in numai 15 ani Delta Dunarii a fost aproape depopulata, ihtiologic vorbind.