Rasturnarea lui Rambler 100 - concluziile anchetei

[Vali]

Iar o barca fin keel poate ajunge destul de repede cu chila-n sus dupa care cam are nevoie de un val de aproape aceeasi putere cu cel care a rasturnat-o ca sa revina in pozitie normala.

Nu neaparat. Sa luam de exemplu curba de stabilitate a unui cruiser-racer de 29', Windy 900 al lui Dudley Dix:



Dupa cum stim, deasupra abscisei avem valoarea momentului de redresare al barcii (0-145 si 165-180 grade), iar sub abscisa stabilitatea in pozitie rasturnata (145-165 grade). Se vede clar ca energia necesara rasturnarii barcii pana la 145 de grade e incomparabil mai mare decat energia necesara redresarii din zona 145-165 grade. La aceasta contribuie foarte mult designul operei moarte, prin forma si volumul roof-ului, a carui flotabilitate in pozitie rasturnata ne da curba din figura.

Din cauza asta sunt un mare fan al lui Dudley Dix, omul care a reusit sa faca unele din cele mai seaworthy dar si performante barci de generatie noua, testate in regate oceanice sau croaziere indelungate.

L.E.:Pentru cine doreste sa aprofundeze, avem aici un interviu cu Dudley Dix, despre seaworthiness - culmea - la barci tractabile: http://smallcraftadvisor.com/archived-articles/5-seaworthiness-q-a-a

[pelicanul]

Ar fi interesant de vazut o comparatie pe curba stabilitatii intre corpul cu chila lestata si corpul fara chila lestata, ca de fapt despre asta e vorba, ruperea chilei.

[Florio]

Ar fi interesant de vazut o comparatie pe curba stabilitatii intre corpul cu chila lestata si corpul fara chila lestata, ca de fapt despre asta e vorba, ruperea chilei.

Fara, nu mai e nici o curba de stabilitate. E o singura directie : roof-ul in jos .

[pelicanul]

Fara, nu mai e nici o curba de stabilitate. E o singura directie : roof-ul in jos .

S -ar putea !

[telefon satelit]

Iar o barca fin keel poate ajunge destul de repede cu chila-n sus dupa care cam are nevoie de un val de aproape aceeasi putere cu cel care a rasturnat-o ca sa revina in pozitie normala.

Nu neaparat. Sa luam de exemplu curba de stabilitate a unui cruiser-racer de 29', Windy 900 al lui Dudley Dix:

Vali, aia e intr-adevar o curba exceptionala pentru un fin keel. Dar tu ai gasit exceptia care confirma regula, adica un fin keel conceput sa fie in primul rand seaworthy.

[solpet]

Corect, dar la cat ar trebuit sa fie presetata adancimea aia ca sa se declanseze intr-o situatie de-asta? Ai vazut pozele, barca aproape ca statea pe suprafata apei ca o pluta usoara.

Exista o gama mare de sensori, cu rezolutie buna, programabili pentru declansare automata la adincime si/sau durata.
Un model, pe care il cunosc rel. bine are rezolutia de 2 mbari.
Vasazica programat la
- declansare la 30 mbari (0.3 metri sub apa) si
- durata trigger 60 secunde

generatorul de gaz s-ar fi  declansat daca, concomitent:
a) baliza s-a scufundat la 0.3 metri (sau mai mult --> s-a declansat senzorul de presiune) si
b) durata triggerului de presiune trece de  cuantumul fixat (60 de secunde in acest exemplu)

Daca baliza este  inundata  doar de valuri, in mod evident nu se declanseaza , fiindca durata semnalului de presiune este (probabil) mai scurta de 60 secunde.
Cam atat despre balize autogonflabile.
_____
Dealtfel faptul ca s-a utilizat o solutie neadecvata pentru barcile de salvare
(containerele care la randul lor contin barcile autogonflabile au fost stivuite in niste cutii, fara dispozitive de autodeclansare, este mentionat in
Capitolul 2.4 din raport
"2.4 'Rambler 100' was equipped with two canister type liferafts, each capable of
accommodating 12 crew. Both liferafts were stored in a custom built carbon fibre
box mounted at the rear most part of the cockpit. They were not equipped with
hydrostatic release devices.
Referirea la dispozitive  de autodeclansare (sau lipsa lor in cazul Rambler) este dovada ca technologia este cunoscuta si aplicata.

Apropo de perspective diferite, eu ma tot uit ma mesajul meu si ma tot intreb de unde ar putea intelege cineva din el  ceva legat de faptul ca nu se purtau vestele samd?     

Pai tu ai initiat topicul, inclusiv linkul la raportul despre incident.
Iar raportul afima clar (in Cap. 3.2.3)
"3.2.3 The boat turned turtle rapidly, in less than 60 seconds. Those below deck
crawled along the companionways to the hatches and swam out below thelifelines to surface alongside the boat.
They were helped on to the upturned hull by the 3 crew that were already there.
Most of the crew who had been below
deck were not wearing their foul weather gear and had not been able to access
their PFDs as the boat turned over."
traducerea partii marcate cu rosu:
Majoritatea echipajului aflat sub punte nu purta costumul (termic) de protectie si nu si-a putut accesa vesta de salvare (PFD - Personal Flotation Device)
(sau a fost incapabili sa-si acceseze  - este minunata aceasta ambiguitate in limba engleza, exploatata de formularile gen politically correct  )

Eu as face pariu ca din apa, cu antena uda, nu scoti nici un kilometru.

Ehei, pariurile se pun la cursele de cai (in lipsa de predictie mai buna :-),
la antene si  in d'ale propagarii, preferam masuratorile.

Atasat o faza din masuratorile unei antene banale (pentru banda de 315 MHz) din componenta unui receptor.
In partea stanga a imaginii se vede antena testorului iar in partea dreapta, amplasat pe un piedestal din cuburi de polistiren se afla obiectul masurat
(de fapt din unghiul din care am fotografiat nu se vede mare lucru din micul "pacient" )


Dealtfel EPIRB-urile emit
- "cu antena uda" (practic ori plutind pe suprafata apei, ori amplasate intr-o barca de salvare, oricum inaltimea antenei deasupra nivelului  apei este mica)
-  cu putere mica (in banda de 406 MHz , unele alternativ pe 406 /121,5 MHz)
si cu toate acestea sunt clasate ca dispozitive fiabile
http://en.wikipedia.org/wiki/EPIRB

Dar revenind la tema initiala - cred ca suntem de acord barcile de competitie reprezinta o directie de dezvoltare extrema,
barcile pentru cruising pot fi construite mult mai fiabile.

Cat priveste emisia de pe o antena fixata pe un catarg scufundat, exista doua alternative
- ori emisia pe VLF  (<20kHz)  in maniera submarinelor din anii 1950' cu kilometri de cablu remorcati sau
- alternative (balon, baliza etc) care sa mentina antena si emitatorul macar la suprafata apei.

Avantaj fanii de kite :-)

[telefon satelit]

Exista o gama mare de sensori, cu rezolutie buna, programabili pentru declansare automata la adincime si/sau durata.
Un model, pe care il cunosc rel. bine are rezolutia de 2 mbari.
Vasazica programat la
- declansare la 30 mbari (0.3 metri sub apa) si
- durata trigger 60 secunde

generatorul de gaz s-ar fi  declansat daca, concomitent:
a) baliza s-a scufundat la 0.3 metri (sau mai mult --> s-a declansat senzorul de presiune) si
b) durata triggerului de presiune trece de  cuantumul fixat (60 de secunde in acest exemplu)

Daca baliza este  inundata  doar de valuri, in mod evident nu se declanseaza , fiindca durata semnalului de presiune este (probabil) mai scurta de 60 secunde.
Cam atat despre balize autogonflabile.

Totul foarte interesant. Cam cum ar fi aratat aplicatia asta pentru antena/antenele de avarie ale unei barci de curse? Dpdv practic ma refer.

_____
Dealtfel faptul ca s-a utilizat o solutie neadecvata pentru barcile de salvare
(containerele care la randul lor contin barcile autogonflabile au fost stivuite in niste cutii, fara dispozitive de autodeclansare, este mentionat in
Capitolul 2.4 din raport
"2.4 'Rambler 100' was equipped with two canister type liferafts, each capable of
accommodating 12 crew. Both liferafts were stored in a custom built carbon fibre
box mounted at the rear most part of the cockpit. They were not equipped with
hydrostatic release devices.
Referirea la dispozitive  de autodeclansare (sau lipsa lor in cazul Rambler) este dovada ca technologia este cunoscuta si aplicata.

Motivul pentru care autodeclansarea nu se prea foloseste la liferafts este unul foarte practic: pot exista situatii in care trecerea persoanelor de pe ambarcatiune pe liferaft sa nu fie sigura. Caz in care astepti cuminte sa folosesti la maxim singura sansa pe care o mai ai sa scapi cu viata si in nici un caz nu vrei ca un senzor sa decida dupa cum l-a programat cineva.
Teoria e buna numai daca e coroborata cu experienta practica. A se vedea cazul concret al acestei operatiuni de salvare care se afla acum in plina desfasurare:

http://tvnz.co.nz/national-news/kiwi-woman-adrift-in-stricken-yacht-5204691

Autodeclansarea se foloseste doar in aplicatii in care declansarea respectivului device este singura optiune, odata ce s-a ajuns in situatia care corespunde parametrilor stabiliti pentru auto-declansare. Sau cand exista redundanta, sia tunci se foloseste auto-declansare pe o parte din device-uri iar restul sunt lasate pentru declansare manuala.

Pai tu ai initiat topicul, inclusiv linkul la raportul despre incident.
Iar raportul afima clar (in Cap. 3.2.3)
"3.2.3 The boat turned turtle rapidly, in less than 60 seconds. Those below deck
crawled along the companionways to the hatches and swam out below thelifelines to surface alongside the boat.
They were helped on to the upturned hull by the 3 crew that were already there.
Most of the crew who had been below
deck were not wearing their foul weather gear and had not been able to access
their PFDs as the boat turned over."
traducerea partii marcate cu rosu:
Majoritatea echipajului aflat sub punte nu purta costumul (termic) de protectie si nu si-a putut accesa vesta de salvare (PFD - Personal Flotation Device)
(sau a fost incapabili sa-si acceseze  - este minunata aceasta ambiguitate in limba engleza, exploatata de formularile gen politically correct  )

Eu ma refeream la cu totul altceva, si anume la afirmatia ta:

Cred ca vorbim de acelasi lucru, dar din perspective diferite.
Este raspandit obiceiul (si in cateva regulamente chiar prescriptie obligatorie) purtarea  vestei de salvare , tot timpul cat barca se afla in larg.

Ce mi se pare de neinteles e de unde a aparut nevoia de a preciza lucrul asta, din moment ce noi nu discutam despre utilitatea purtarii sau nepurtarii vestei ci despre purtarea de catre fiecare membru al unui echipaj de 21 de aomeni a cate unei statii VHF portabile? Sper ca acum e clar la ce se refera nedumerirea mea.

Eu as face pariu ca din apa, cu antena uda, nu scoti nici un kilometru.

Ehei, pariurile se pun la cursele de cai (in lipsa de predictie mai buna :-),
la antene si  in d'ale propagarii, preferam masuratorile.

Atasat o faza din masuratorile unei antene banale (pentru banda de 315 MHz) din componenta unui receptor.
In partea stanga a imaginii se vede antena testorului iar in partea dreapta, amplasat pe un piedestal din cuburi de polistiren se afla obiectul masurat
(de fapt din unghiul din care am fotografiat nu se vede mare lucru din micul "pacient" )


Dealtfel EPIRB-urile emit
- "cu antena uda" (practic ori plutind pe suprafata apei, ori amplasate intr-o barca de salvare, oricum inaltimea antenei deasupra nivelului  apei este mica)
-  cu putere mica (in banda de 406 MHz , unele alternativ pe 406 /121,5 MHz)
si cu toate acestea sunt clasate ca dispozitive fiabile
http://en.wikipedia.org/wiki/EPIRB

Bun. pariurile nu sunt bune, sigur ca masuratorile sunt mai sigure, iata avem si o poza de la o masuratoare  , vedem un link de pe wikipedia despre ce insemna un epirb  dar unde-s datele alea rezultate din masuratori pentru raza unei statii VHF portabila folosita de un om aflat in mare?
Adica na, hai sa nu vorbim ca sa ne auzim (ma rog, citim) vorbind...
Iar trimiterea la epirb cand noi vorbeam de statie VHF handheld e cam descalificanta... Nu de alta, dar semnalul emis de epirb e receptionat pe satelit, nu la nivelul marii si cred ca nu mai trebuie sa explic ce inseamna asta.

Cat priveste emisia de pe o antena fixata pe un catarg scufundat, exista doua alternative
- ori emisia pe VLF  (<20kHz)  in maniera submarinelor din anii 1950' cu kilometri de cablu remorcati sau
- alternative (balon, baliza etc) care sa mentina antena si emitatorul macar la suprafata apei.

Avantaj fanii de kite :-)

Aceeasi observatie ca mai sus: legatura cu subiectul este ca...? Un velier (normal, nu de curse)  sigur n-o sa remorcheze kilometri de cablu ca sa emita MAYDAY pe VLF. Iar cu baliza iarasi ajungem la problema cu range-ul din apa, mai ales pe vremea turbata care ar putea duce la nevoia de a folosi un asemenea echipament.

In concluzie, e clar ca e bine ca antenele (si in general dispozitivele) de comunicatie sa fie instalate de experti, cu conditia ca expertii sa dea dovada si de un minim simt practic.