Pregatirea unui blat de lemn pentru bucatarie

[Mihaif99]

Salut tuturor,

Imi remodelez bucataria si am decis sa instalez blaturi de lemn de stejar. Producatorul le ofera in varianta nefinisata, apoi se poate cumpara un lac de calitate indoielnica cu care le cam semi-sigilezi.

Puteti sa imi sugerati alte variante - eventual epoxy, plus lac. Vreau ca in final sa obtin suprafata ca plasticul.

[Rumpi]

Pentru suprafata ca plasticul eu nu stiu decat un produs si ala e un plastic. Coelan. Vezi opinii despre probleme si avantaje pe net.
Pentru sigilare la apa se poate folosi ulei de in, sau "tung oil" (ulei de nuca de Vernicia fordii). Ambele uleiuri polimerizeaza si dau (dupa multa munca) o suprafata uniforma si lucioasa. Problema e ca nu sigileaza la vaporii de apa (deci lemnul poate lucra), se zgarie usor (deci trebuie refinisat periodic) si "tung oil" e un ulei de nuca la care oamenii cu alergie la nuci sunt alergici. peste se poate da o ceara.
Din punctul meu de vedere blatul de lemn natur nu e indicat decat daca e de decor. Daca intr-adevar lucrezi pe el are numai dezavantaje. Se zgarie destul de usor, in zgarieturi intra apa si microbi care nu mai pot fi scosi de acolo, blatul lucreaza si face crapaturi. In Europa nu mai e voie sa folosesti lemn natur in bucatariile profesionale din motive de igiena exact pe considerentele acestea. Asta inseamna de la manere de cutite pana la blaturi. Nu stiu daca tii minte tejghelele de macelarie de pe vremuri. Alea aveau grosimea necesara sa fie rindeluite periodic si nu erau sigilate cu nimic. Daca tot vrei suprafata ca plasticul cumpara un blat melaminat cu optica de stejar. Ala e stabil dimensional si melamina rezista bine la zgariere. Sau daca decorul necesita materiale naturale cumpara un blat de piatra, preferabil granit sau o piatra sintetica (o chestie de rasina amestecata cu mult quart). Cu orice dai un blat de lemn dupa un an-doi de folosire trebuie sa refinisezi complet blatul. Nu mai vorbesc de precautile in utilizare: nu lasa nimic ud pe el, mai ales carne. nu taia pe el. nu pune chestii fierbinti pe el. nu trage nimic pe el (oala se ridica nu se trage). curata-l periodic cu produse dedicate. unge-l periodic cu ulei si ceara. ai grija la instalare sa aiba ventilatie adecvata (adica sa circule aerul si pe dedesupt, altfel se indoiaie si crapa).
Dar daca iti face placere, monteaza si stejarul. numai nu uita ce trebuie facut cu el. oricum ala de ti-l vinde ar trebui sa iti explice toate chestiile astea, daca nu o face schimba vanzatorul pentru ca ori nu are habar ce vinde, ori mai rau, nu vrea sa iti spuna.

[Vali]

Si totusi, nimic nu egaleaza frumusetea si caldura pe care le inspira un blat natur din stejar, frasin, sau chiar din rasinoase .

Problemele subliniate de Rumpi vizavi de uzura sunt partial valabile si in cazul aplicarii de epoxy peste blatul de lemn natur. Adica trebuie evitate chestiile fierbinti in contact cu suprafata blatului, dar asta e valabil si la blaturile melaminate, trebuie evitata frecarea insistenta a blatului cu diverse chestii etc.

Vizavi de tratarea unui blat din stejar cu epoxy, sunt de discutat cateva probleme:

1. Stejarul e recunoscut ca un lemn nu foarte prietenos cu epoxy, adica impregnarea nu e la fel de buna ca in cazul rasinoaselor sau lemnului exotic. Motivele sunt densitatea stejarului si continutul lui de tanini, din care cauza priza rasinii nu e la fel de "strong" ca la lemnele dedicate. Daca in schimb suprafata stejarului se curata cu acetona, priza e aproape la fel de buna ca in cazul lemnului dedicat pentru epoxy.
Din experienta constructiilor de barci s-a tras concluzia ca trebuie evitata stratificarea tensionata cu epoxy a stejarului, adica elementele stratificate curbat. Asta din cauza ca in timp, din cauza marii tensiuni de incovoiere, lipiturile inter-strat cedau si elementul respectiv se delamina. Pentru acoperirea superficiala de protectie sau lipituri fara incovoiere, epoxy se foloseste cu succes in combinatie cu stejarul la constructia de barci, si eu la randul meu le-am folosit de multe ori.

2. Tipul de rasina folosita conteaza foarte mult. In prezent, multa lume foloseste si la barci rasini epoxy de uz general - pardoseli, baza pentru vopsele etc. Avantajul lor e ca sunt mai ieftine si mai la indemana, iar dezavantajele sunt a) viscozitatea mare, care ingreuneaza manipularea si acoperirea de calitate a suprafetei lemnului, si b) timpul destul de scurt de polimerizare, care nu permite impregnarea suficienta a rasinii in masa lemnului. Pentru lipituri netensionate sau acoperiri nepretentioase la lemn permeabil (rasinoase, lemn exotic etc), se pot folosi totusi cu succes rasinile epoxy de uz general, cum am folosit si eu de multe ori.
Rasinile de uz marin sunt o specie diferita de rasini, mai scumpe dar mult mai calitative, formulate pentru obtinerea unei viscozitati mici, care permite impregnarea foarte buna a lemnului si formarea legaturilor la nivel micro cu celulele lemnului. In acelasi timp, intaritorii folositi sunt formulati si aditivati pentru timp lung de polimerizare, care la fel inlesnesc o buna impregnare a lemnului.
In cazul stejarului, folosirea la acoperire a unei rasini de uz marin, de tipul West System, System Three, Epiphen etc aduce urmatoarele avantaje: viscozitatea mica permite aplicarea calitativa de straturi subtiri, plus impregnarea superficiala destul de buna, datorata atat viscozitatii mici, cat si timpului lung de polimerizare, care lasa rasina sa intre suficient in lemn.

3. Stejarul folosit trebuie sa fie cat mai uscat, preferabil undeva in jur de 12% umiditate. Asta pentru a nu mai lucra fibra lemnului dupa acoperirea si sigilarea cu epoxy. Suprafetele trebuie prelucrate prin rindeluire mecanica, pentru a evita ridicarea inerenta a aschiilor dupa aplicarea rasinii.

Acestea fiind spuse, sa vedem acum cum se lucreaza practic . Se gasesc instructiuni si pe site la West System sau alti producatori, insa procedura e cam urmatoarea: In cazul stejarului, se sterg suprafetele rindeluite cu o carpa cu acetona, se lasa sa se usuce bine, dupa care se acopera la pensula cu un strat subtire de rasina epoxy, cu un intaritor cu timp mediu de polimerizare. Dupa polimerizare (minim 24 de ore), se slefuieste suprafata rezultata, pentru matuire si indepartarea asperitatilor care apar. Urmeaza inca un strat subtire, care acopera din asperitatile si denivelarile initiale. La randul lui si acesta se slefuieste dupa polimerizare, cu smirghel mult mai fin, dupa care se acopera cu ultimul strat , suprafata ramanand ca sticla daca lemnul a fost bine rindeluit.
Daca suprafata a fost suficient de neteda, e posibil sa ajunga si numai 2 straturi, cu toate ca un numar mai mare de straturi creste grosimea peliculei protectoare de rasina polimerizata. E foarte important ca aplicarea rasinii peste alta rasina sa se faca doar dupa matuirea suprafetei, pentru aderenta maxima.
Avand in vedere ca bucataria e un mediu permanent umed, atat lichid cat si sub forma de vapori de apa, cel mai bine e ca acoperirea lemnului sa se faca pe toate fetele, pentru sigilare completa.
Suprafata rezultata e foarte dura si rezistenta la socuri, insa e cam vulnerabila la zgarieturi sau temperaturi ridicate. Oricum, dupa o anumita perioada de utilizare, daca suprafata s-a uzat, se poate din nou slefui si apoi acoperi cu un strat subtire de epoxy. In plus, daca zona e expusa la soare pe timpul zilei, ar trebui ori umbrita, ori protejata cu un lac suplimentar - poliuretanic sau poliesteric, care totusi nu au aceeasi rezistenta mecanica excelenta cum are rasina epoxy.
Se stie ca lantul molecular din epoxy-ul polimerizat se degradeaza progresiv sub actiunea radiatiei solare directe. Daca ar fi dupa mine, n-as mai da totusi cu nimic peste epoxy, ci l-as lasa asa, si as incerca eventual sa umbresc suprafata, cu toate ca intr-o bucatarie nu cred sa se gaseasca vreodata aceeasi intensitate a radiatiei solare ca la bordul unui mic iaht de exemplu .
Eu asa am procedat de mai multe ori la acoperirea lemnului cu epoxy, si am fost foarte multumit. Instructiuni mai detaliate gasim pe site la West System, dar cred ca pentru o bucatarie e suficienta metoda descrisa. Asa ca ramane doar sa-ti uram spor la treaba, si daca mai sunt nelamuriri, suntem tot aici . Am incercat sa fac o poza la cateva traverse de punte acoperite cu 3 straturi de epoxy, dar din pacate nu prea am cum sa scot acum seara o imagine de calitate:

[Mihaif99]

Mersi Vali,

Exact asta era nedumerirea mea, daca poliuretanul este musai, sau e necesar doar pentru protectia UV. Voi folosi doar epoxy, pentru ca blatul nu va vedea vreo raza de soare dupa instalare. De pigment nu imi fac griji, pentru ca lemnul arata suficient de bine. Epoxy-ul este calitate marina, de la West Marine, dar il am deja de 2 ani, oare e prea vechi? Oricum voi incerca ma intai pe o bucata de sacrificiu.

De rindeluire nu e cazul, pentru ca blatul e deja finisat.

O ultima intrebare am apropos de tipul de pensula. Normal ca pensula va fi aruncata dupa fiecare aplicare. Dar macar la ultimul strat, ca sa iasa frumos, cum ar trebui sa fie pensula?

Si inca una... trucuri, ceva cu cantiatea de intaritor pentru ca un incepator sa aiba sansa sa aplice inainte de curing? Sau e mai bine sa nu ma joc cu asta?

Si alta :-/ Aplicarea la rola e oare o alternativa? Sunt destul de bun cu rola, mai bun decat cu pensula si am vazut in instructiuni cum astia de la west Marine aplicau cu rola. Tu recomanzi pensula 100%?

Cu  bine,
Mihail

[Mihaif99]

Pentru suprafata ca plasticul eu nu stiu decat un produs si ala e un plastic. Coelan. Vezi opinii despre probleme si avantaje pe net.
Pentru sigilare la apa se poate folosi ulei de in, sau "tung oil" (ulei de nuca de Vernicia fordii). Ambele uleiuri polimerizeaza si dau (dupa multa munca) o suprafata uniforma si lucioasa. Problema e ca nu sigileaza la vaporii de apa (deci lemnul poate lucra), se zgarie usor (deci trebuie refinisat periodic) si "tung oil" e un ulei de nuca la care oamenii cu alergie la nuci sunt alergici. peste se poate da o ceara.
Din punctul meu de vedere blatul de lemn natur nu e indicat decat daca e de decor. Daca intr-adevar lucrezi pe el are numai dezavantaje. Se zgarie destul de usor, in zgarieturi intra apa si microbi care nu mai pot fi scosi de acolo, blatul lucreaza si face crapaturi. In Europa nu mai e voie sa folosesti lemn natur in bucatariile profesionale din motive de igiena exact pe considerentele acestea. Asta inseamna de la manere de cutite pana la blaturi. Nu stiu daca tii minte tejghelele de macelarie de pe vremuri. Alea aveau grosimea necesara sa fie rindeluite periodic si nu erau sigilate cu nimic. Daca tot vrei suprafata ca plasticul cumpara un blat melaminat cu optica de stejar. Ala e stabil dimensional si melamina rezista bine la zgariere. Sau daca decorul necesita materiale naturale cumpara un blat de piatra, preferabil granit sau o piatra sintetica (o chestie de rasina amestecata cu mult quart). Cu orice dai un blat de lemn dupa un an-doi de folosire trebuie sa refinisezi complet blatul. Nu mai vorbesc de precautile in utilizare: nu lasa nimic ud pe el, mai ales carne. nu taia pe el. nu pune chestii fierbinti pe el. nu trage nimic pe el (oala se ridica nu se trage). curata-l periodic cu produse dedicate. unge-l periodic cu ulei si ceara. ai grija la instalare sa aiba ventilatie adecvata (adica sa circule aerul si pe dedesupt, altfel se indoiaie si crapa).
Dar daca iti face placere, monteaza si stejarul. numai nu uita ce trebuie facut cu el. oricum ala de ti-l vinde ar trebui sa iti explice toate chestiile astea, daca nu o face schimba vanzatorul pentru ca ori nu are habar ce vinde, ori mai rau, nu vrea sa iti spuna.

Mersi de raspuns si de informatia despre Coelan. Blatul e de la IKEA, "Numerar Countertop" . Ei recomanda uleiul, dar dezavantajele sunt cele enumerate de tine. Eu am vazut ceva similar facut tejghea de bar, iar suprafata era ca sticla. Lumea dadea su halbele, udatura permanent, iar suprafata arata ca noua. Mi s-a explicat ca e tratat  cu epoxy, si ca epoxy-ul se absoarbe in adancime asa ca suprafata e ca plasticul.
Blaturile sunt cumparate deja, asa ca nu ma pot razgandi.

  O zi buna!

[Vali]

Daca a fost pastrat in conditii bune, si viscozitatea e aceeasi ca la inceput, teoretic n-ar trebui sa fie probleme cu epoxy-ul depozitat 2 ani. Eu am folosit epoxy chiar mai vechi, si a polimerizat perfect. Am mai auzit totusi la cineva care a folosit epoxy mai vechi ca nu voia sa polimerizeze, si omul a dat cu un pistol cu aer cald pana s-a polimerizat. Cel mai bine e sa faci o proba pe bucata de sacrificiu, respectand dozajul si temperatura necesara, mai ales ca acum e frig.

Pensula nu e nevoie sa fie aruncata, ci se poate spala cu otet obisnuit (acid acetic) pana iese toata rasina din ea, apoi se clateste cu apa. Pentru acoperiri, eu folosesc o pensula mai moale, si care sa nu lase par (inainte de folosire o smotocesc sa vad daca nu se "depileaza" .
Se poate folosi si rola, cred ca se gaseste la cei care comercializeaza West System. Nu orice rola de trafalet e buna pentru aplicat rasina, eu am folosit multe role nepotrivite pana am gasit un tip care nu lasa bule de aer. Deci ideal ar fi de folosit role dedicate aplicarii de epoxy.

Cantitatea de intaritor la epoxy este standard, nu se poate modifica precum la poliester. In cazul West System, la 5 parti de rasina 105 se pune o parte de intaritor 205 (rapid) sau 206 (lent). Deci la 100 grame rasina se pun exact 20 grame intaritor, se amesteca si se aplica.
E foarte important sa se lucreze cu cantitati mici (eu fac maxim 200-250 grame odata), din cauza ca rasina in amestec cu intaritorul se incalzeste daca nu se aplica imediat. Reactia de polimerizare la epoxy este exoterma, deci in straturi subtiri caldura se elimina imediat, pe cand daca se tine mai mult amestecul in recipient, se poate incalzi pana la topirea recipientului, se degaja vapori nocivi etc.

Cel mai bine e de facut probe pe materialul de sacrificiu pana te deprinzi cu lucrul cu epoxy. Spor la treaba .

[Mihaif99]

Multumesc mult, toate aceste detalii sunt greu de aflat, si tin de experienta ta pe care ai binevoit sa o impartasesti.

[Vali]

Oricand cu maxima placere . Asteptam detalii despre operatiuni, sa "percutam" cand o mai fi nevoie .

[Shotgun]

cam care ar fi cantitatea de epoxy necesara pe mp la rasinoase?

[gvincentiu]

Mie mi-a iesit cam asa: http://forum.capcompas.ro/index.php/topic,365.30.html, la postul 33.

[Mihaif99]

Se pare ca tehnica acoperirii blaturior cu epoxy este foarte raspandita:
How to - Epoxy resin bar top crystal clear glaze coat

Sau pentru cine prefera aspectul mai... hai sa nu zic kitsch-os...
How to overlay a countertop for Do It Yourself concrete epoxy counter top