montaj bordaj in clinuri !

[Fritz]

    Varianta nordica ... Bordajul in clinuri...
Se pleaca de la chila.  Se monteaza etrava ...si oglinda. (in cazul cand barca are oglinda). 
Se lucreaza ..in pozitia de lupta !!!  Adica pe chila ei.  Se adauga in stanga si in dreapta cate un strake care se curbeaza cu abur cald dinspre exterior si se fixeaza pe etrava si pe oglinda .  Probabil ca la placaj nu mai e nevoie de abur...
Urmatoarele doua ,,strakes" se suprapun peste primele montate , cu adeziv , se strang in clestii din lemn ( cleste cu pana) ...si  se prind in nituri din cupru cu saibe...Se nituiesc in interior.  Si asa mai departe.  Este o metoda ...de pe vremea vikingilor.  Fiecare sipca adugata o strange pe cea de sub ea.  Se suprapun cam 20 mm ...cat sa poata fi facuta nituirea.
O sa pun vreo 2-3 poze.  Clestii s-ar putea sa fie utili si pentru alte ...operatii ...de tamplarie...
Este destul de simplu..ca un carlig de rufe ..ceva mai mare, legat cu sarma la jumatate si cu pana batuta in spate.

De observat ...carena iese cu V pronuntat ... iar v-ul incepe chiar de langa chila. Nu are zona plana..  E carena care poate intra in glisare. 
 

[Florio]

Excelenta metoda, simpla, cu un nivel al manoperei cat si un novice se poate incumeta.
O intrebare totusi imi pun. Daca se vrea imbracata in fibra de sticla, aceasta mai are eficienta daca urmareste conturul clinurilor ? Ma refer la rezistenta la eforturi.
E destul de clar ca fibra trebuie intinsa ca sa aiba rezistenta la efort.
Sau rezistenta la eforturi e data strict de structura de lemn iar fibra de sticla doar imbraca si protejeaza dupa impregnarea lemnului in rasina.

[blue marlin]

Clinurile sunt ca o serie de stringheri dispusi la fiecare latime de fila. Fibra te scuteste doar de intretinerea lemnului. Daca laminezi un strat suficient de gros da si rezistenta (vezi bordajele din fibra tip Laguna) dar nu merita. De obicei barcile in clinuri nu au alta structura de rezistenta longitudinala in afara de o chila si o copastie destul de fine.

[Fritz]

  Florio...Sincer sa fiu...Pentru clestii aceia ..si pentru metoda ,in sine le-am postat... Nu ma pricep la lemne. Am stiut metoda si am avut pozele in calculator ...Ma fascinau la un moment dat barcile vikingilor... Nu le imbracau in rasina... Am impresia ca le impregnau cu grasime...
Metoda e simpla , barca iese la curburi cat se poate de naturale... de line ...iar primele barci de glisare ..nordice au fost facute in genul asta , cu carena in V ,dar terminate brusc, fara ingustare din cuplul maestru spre pupa... Am o poza  de barca de concurs cunstruita in genul asta de Olle Terjesen
  http://winrace.no/?page_id=5
......Bineintales ca e din fibra , dar modelul initial a fost din lemn.  O sa caut poza ...Sa observi V-ul in spate si suprapunerea in clinuri..care formeaza un fel de redane longitudinale.
Uite ..atasez poza barcii , cu motor in 4T si elice supracavitanta ... Inca o elice supracavitanta ...11x19 Winrace ... Modelul barcii a fost facut in clinuri.  Nu are redane transversale ca nu sunt admise la clasele de juniori. ...sub 850 cm3.  Se iau viteze prea mari si asa .  Acum barca e echipata pentru clasa GT30.

[Fritz]

Am gasit un filmulet ...pe youtube , cum se monteaza . Ordinea e cum am scris mai devreme. Nu arata clestii.
Building a Viking Ship

si inca doua poze... Una din ele  ...o epava in muzeu, dar se vede forma in V ... ...
Astea sunt ...ma rog  au fost barci ...vreo doua milenii . Mai fabrica si ei cate una de amorul artei, si mai fac cate o regata...Concurs intre doua barci cu cate 5, 10 sau 20 de vaslasi ...Nu cred ca le imbraca in fibra. ..sau cel putin asa sper.   

[home made]

constructia un sine este foarte rezistenta,nu e nevoie de fibra.si numarul de coaste e mai mic.si totusi constructia nu-i asa de simpla,ginditi-va la filele curbate din prova si pupa,atunci sa te tii!la lungimi mari,gen viking,barca lucreaza ca un tot elastic totusi.ca si forma hidrodinamica,nici la ora actuala nu pot fi depasite!pur si simplu forma e optima.

[Ciby]

constructia un sine este foarte rezistenta,nu e nevoie de fibra.si numarul de coaste e mai mic.si totusi constructia nu-i asa de simpla,ginditi-va la filele curbate din prova si pupa,atunci sa te tii!la lungimi mari,gen viking,barca lucreaza ca un tot elastic totusi.ca si forma hidrodinamica,nici la ora actuala nu pot fi depasite!pur si simplu forma e optima.

Am vazut candva, de fapt am distrus o astfel de barca, o barca de salvare casata de pe crucisatorul Muntenia. Ne-a fost data sa o folosim drept combustibil la bucatarie.
Nu va pot spune cat de greu am reusit sa o spargem. Sarea toporul ca din arcuri. Se spargeau filele de stejar, dar imbinarile cu nituri de cupru ramaneau intacte. La vremea respectiva nu eram pasionat de barci, dar chiar si asa mi-a parut rau pentru ea.
Era o frumusete de vreo 8-10 metri, pentru 50 persoane.

[solpet]

Ma fascinau la un moment dat barcile vikingilor... Nu le imbracau in rasina... Am impresia ca le impregnau cu grasime...

Grasimea s-a folosit de catre eschimosi la impregnarea invelisului kaiacelor, materia prima fiind pielea.

Vikingii au  utilizat catran obtinut din rasinoase
(se utilizeaza in continuare, la barci clasice,
atat pentru conservarea filelor de bordaj - un fel de "smolire" dar cu adancime de patrundere mai mare
cat si pentru conservarea paramelor confectionate din canepa si din manila)
http://en.wikipedia.org/wiki/Pine_tar

Catran aveau din belsug.
Se depunea de la sine, din fumul, dirijat prin  horn nu in exterior ci in podul casei.
Astfel  sindrilele  (tot de rasinoase) erau supuse de fiecare data cand  se aprindea focul in vatra la o actiune de impregnare si conservare.
________
Sunt regiuni in care metoda a avut rol dual
- conservarea acoperisului (sindrila + grinzile) si
- afumare, cu fum rece

Bunicii mei din zona Hargitei afumau sunca si slana cu aceasta metoda.
Vestita sunca din Padurea Neagra (Shwarzwaldschinken ) care trece drept delicatesa,
se afuma tot la fum rece, de rasinoase
http://www.germanfoodguide.com/Images//wurst/schwarzwaldschinken.jpg
___________
La inceputul lunii noiembrie am fost la Hamburg, la targul Hanseboot
(ca si eveniment este cel mai mare "bairam" in materie de ambarcatii in spatiul germanofon,
urmat de targul de la Düsseldorf (in iarna) si targul de la Tulln/Austria in primavara...)
Va urma - daca reusesc sa-mi fac timp, in decembrie o minirelatare despre unele, vazute la Hanseboot...

Estonia a avut un stand finantat de stat + sponsori, cu cca. 20 de expozanti producatori de ambarcatiuni
si erau prezente si cateva firme de turism.
Se incearca (re)conectarea /racordarea la evenimentele nautice din nordul Germaniei, ceea ce - avand in vedere traditia hanseatica comuna,
veche de peste 500 de ani, nu pare a fi prea dificila.

La un moment dat - apropiindu-ma de standul estonian, am avut halucinatii olfactive.
Simteam in nari mirosul de sunca fiarta si afumata  de la bunici!
Sunca din  Hargita, 100%;-)

Sursa a fost totusi nu un platou de bunatati, ci bordul unei barci (de cca. 6 metri, double-ender)
cu carena din fibra de sticla, dar puntea din larice (sipci laminate, o frumusete de lucrare) si impregnate cu catran de pin.
Catranul, diluat a dat si o bruma de culoare mai inchisa, de brun-roscat....

Constructorii (sau antreprenorii) erau 2 frati,  proaspeti absolventi de Inginerie Navala.
Cu ceva ajutor gen Kickstarter + un credit garantat de stat au demarat o afacere cu productie de barci.

Am stat de vorba cu ei, am pomenit si de faptul ca mi-a lasat gura apa la simtul mirosului de fum, asa ca am clatit "aminirile"  comune cu cate un pahar de vin alb...

Au confirmat ca si  in regiunea lor pt. afumat (conform traditiei)
nu se utilizeaza rumegusul de foioase, ci fumul rece de la rasinoase....

[Fritz]

  Interesant...Deci aveau si metoda de conservare...

  Despre fumul de rasinoase ...cica nu ar fi chiar sanatos... Asa se zice...ca ar fi toxic, ca rasina e de fapt arma de aparare a coniferului impotriva daunatorilor ... Dar mai toxic ca E-urile pe care le baga producatorii nostri de mezeluri sigur nu e.
  Adevarul e ca nimic din ce-i gustos ...nu-i si sanatos...Si sa murim ...sanatosi , ma gandesc c-ar fi pacat. 

[Mihaif99]

Bunicii mei din zona Hargitei afumau sunca si slana cu aceasta metoda....
........................

La un moment dat - apropiindu-ma de standul estonian, am avut halucinatii olfactive.
Simteam in nari mirosul de sunca fiarta si afumata  de la bunici!
Sunca din  Hargita, 100%;-)
........................

Fenomenul se numeste sinestezie. Este la originea simbolismului. HA Huysmans in cartea sa "A Rebours ..." descrie tot  felul de astfel de experiente in amanunt

Altfel, super informatia din topic (mersi Fritz!) . Mi-a placut in special idea de a combina bordajul in clinuri si placajul. Pot iesi chestii foarte misto. Am dat un punct de karma instantaneu