Mesaje

286

Fluvii si canale, Dunare si Delta Dunarii / Re: Ghidul Deltei Dunarii

« : Mai 17, 2014, 09:39:42 p.m. »

In turele dvs. prin Delta a-ti remarcat canale sau lacuri cu apa limpede sa zicem mereu ? Cu ani in urma am intrat in lacul Erenciuc si am gasit apa foarte curata. Anul urmator in acelasi loc apa era tulbure, cu toate ca cotele apelor erau in scadere in ambele situatii.

287

Fluvii si canale, Dunare si Delta Dunarii / Re: EPAVE SULINA

« : Mai 15, 2014, 10:07:19 p.m. »

http://catanegru.blogspot.it/2008/09/cimitirul-maritim-din-sulina.html

288

Fluvii si canale, Dunare si Delta Dunarii / Re: EPAVE SULINA

« : Mai 14, 2014, 10:43:15 p.m. »

In Dunare nu se vede nimic, am atins din intamplare cate un peste, dar nimic deosebit. In barajul Portile de Fier, m-am intalnit cu un somn de un metru, era apa limpede iar eu aveam o arbaleta jucarie, asa ca m-a privit sfidator si a plecat. Am auzit tot felul de povesti, dar e greu sa le dai crezare. Ce am vazut eu prins de un pescar era tot un somn de 2,5 m. Marimi mari pot atinge morunii, daca mai sunt...  In rest sunt povesti
Inainte de a se sapa bazinul portului liber Sulina acolo era u dune de nisip, e posibil ca prin prejma sub nisip sa mai fie vreo corabie, prea erau concentrate in acea zona. Cu aparatura adecvata sigur se pot gasii obiecte in locul de deversare a namolului de la dragaj.  In arhiva portului se pot gasii informatii interesante. La fel si in cimitirul naval sau pe digul vechi inspre golful Musura care era plin de inscriptii despre navele care acostau acolo.
Am auzit si eu despre o posibila epava in lacul Belciug

289

Fluvii si canale, Dunare si Delta Dunarii / EPAVE SULINA

« : Mai 13, 2014, 07:15:47 p.m. »

O istorioara din delta cu multi ani in urma.
In 1982 lucram ca scafandru in bazinul santierului naval din Sulina. Montam grinzi cu shine de 120 tone pentru cala de lansare. In aceiasi perioada se lucra la dragarea bazinului mare al portului liber. Intro zi suntem chemati sa facem o inspectie si sa decongestionam un cablu de alimentare a unei dragi. Se scufunda seful meu si imi spune la telefon ca acolo sunt resturi a unei corabii. Plin de curiozitate intreb oameni din jur si aflu ca ei de mult timp  scot bucati de lemn. Lemn de esenta tare pe care il vand la localnici. Incerc sa vorbesc  cu seful de santier sa opreasca dragajul si sa aducem arheologi sa vada despre ce e vorba. Sunt refuzat, nu se putea opri dragajul, aveau plan de realizat! Intro duminica "corup" un inginer tanar si impreuna luam o barca si mergem la o locatie unde stia el ca e ceva caci nici draga nu reusea sa sape. Pun buteliile si ma scufund la locul indicat, el tinand de sase. La vreo 5 metri adancime gasesc un perete de lemn de-a lungul caruia incep sa ma deplasez. Vizibilitatea era aproape zero asa ca merg pe pipaite. La un moment dat dau de o deschizatura in "perete" si incep sa-mi dau seama ca e o corabie iar fereastra de fapt  era  un sabord . La vreo doi metri dau de un altul si tot asa. Sunt emotionat, incerc cu cutitul si deabia intra cativa milimetri. Lemnul s-a pastrat perfect in nisip. Masor tot bordul si apreciez vreo 20 metri iar inaltimea de vreo 2,5 metri. Era liber doar un bord, unde a dragat draga. Deasupra era nisip, la fel si pe lateral. Ies si ii povestesc ce am gasit.  Duminica urmatoare mergem dea lungul conductei de evacuare a dragii, lunga cam doi km. Acolo era deversat namolul. Gasesc diferite obiecte : o pipa, un palanc, o piesa de bronz cu gauri?! ... Merg la Constanta la Muzeul Marinei, vorbesc cu un amiral, ii arat obiectele. Imi spune, da e foarte interesant dar trebuie sa le aduc si alte piese mai reprezentative din care sa-si dea seama din ce epoca e corabia, ca trebuie aprobari etc. Am fost si la Marina militara din Tulcea, care aveau o echipa de scafandri, am luat legatura cu un reporter de la tvr care facea emisiuni  tip magazin istoric ( Craciunescu daca nu ma insel). Nu s-a facut nimic. Eu a trebuit sa plec cu munca tocmai la Orsova, insa am ramas cu un gust amar. Am aflat apoi ca au fost vreo zece corabii. Santierul a adus un graifar si asa au rupt tot ce intalneau in cale! Daca mai sie cineva despre cazuri similare, poate ne relateaza aici...

290

Multicoci / Re: Dacia

« : Mai 01, 2014, 11:12:06 p.m. »

@ pelicanul: Semana cu o pluta, tocmai prin faptul ca era grea, era limitata ca navigatie, lenta etc.Din pacate planuri nu am, insa din foto cu barca suspendata va puteti forma o idee cum era. Din cate imi aduc aminte avea o lungime in jur de 18m, latime 7,5 si pescaj cam 2- 2,3m corpul principal. Latime corp principal 2,5m, latime corpuri laterale cam 1,5m, iar distanta intre corpuri cam 1m, unde erau si rezervoarele de combustibil 5 tone. In corpul principal era dormitorul si compartimentul masina, iar in corpurile laterale,doua rezervoare de apa de cate o tona si cambuza. Aveau si cate doua compartimente etanse. Deasupra dormitorului era careul,bucataria si cabina de comanda.
@Vali: Greutatea am aflat-o de la cela doua macarale la lansare. Chila in forma de U pe 50cm inaltime avea tabla de 20mm, corpul 6mm iar cabina 4mm. Coastele erau ca la vapoare mari in jur de100mm, inte corpuri erau doua grinzi de circa 20x20 cm cu carne de 20mm. Daca aduni toate plus bagaje, material publicitar, cambuza ,apa... iese.
Pe partea nautica si nu numai, au fost doua persoane de la care am invatat multe lucruri: Emil Braharu si Alexandru Patrascu. Emil avea o tenacitate iesita din comun, foarte tehnic  si un suflet mare. Fara el "Dacia" nu ar fi existat, dar nici nu am fi ajuns prea departe, cate probleme tehnice le-a rezolvat pe traseu. Cateodata "le mai inflorea" el in special in fata jurnalistilor, si intrebandu-l de ce face asta ,mia zis: "daca  vor sa auda senzational, asta le spun".
Alexandru Patrascu a fost "gurul" meu in materie de nautica, ne-am scris multe scrisori, eu intreband el imi dadea sfaturi. Prin el am dobandit o coca de barca pe care am definitivat-o la stadiul de velier. A venit din Cluj, impreuna cu Mihai (fiul), la Braila numai ca sa ma ajute la batut fibra peste barca. Eu recompensindu-ma cu lansarea lui "Allegro" la apa, la Braila. A fost si cel care m-a sprijinit moral  in a pleca cu "Dacia".
Au fost multi care au ajutat ca "Dacia" sa se construiasca, si care nu au putut sa faca parte din echipaj , tuturor un mare respect!
Ai amintit de Volodea, acum se pare ca se ocupa de stuparit, dar nu el ci fratele lui(Galic Cernogor) a fost in preajma lui Emil si care s-a "improprietarit" cu un flotor din Dacia de fibra, pe care l-a dus la Jurilovca ca sa faca un trimaran mai mic... Cu Volodea faceam troc cand el construia barca. Eram trimis de Emil cu material de vela la Jurilovca iar Volodea ne dadea peste, care lua drumul Bucurestiului pentru alte materiale. De la Combinatul de fibra si celuloza din Chiscani se aruncau tot felul de materiale la o groapa de gunoi. Eu am gasit un butoi plin de rasina si cum trebuia sa plec cu Dacia nu aveam ce face cu ea. A venit Volodea la Braila si a luat cata rasina avea nevoie pt barca pe care o construia. Bineinteles ca mi-a adus peste. Asa o mana spala pe alta.
Barca cu care vroiam sa ma "privatizez" o gasesti aici: http://www.vikings.home.ro/

M-as simti mai bine daca imi scrieti la persoana intai, Vasile.

291

Multicoci / Re: Dacia

« : Aprilie 30, 2014, 10:33:03 p.m. »

                                                           PROBA PE DUNARE SI MARE
In 1988 Dacia era aproape gata, asa ca s-a decis sa se faca o proba pe Dunare. Am plecat spre Braila ca sa-i aratam barca directorului meu, drept multumire...   Motorul era un 65 cai navalizat (si putin tunat). La fel si reductorul, linia axiala si elicea erau de la salupele de 65 cp care erau cunoscute si fiabile. In compartimentul masina mai era un moto generator de 220- 380v, un inverter 24-220, o triodina de sudura, schimbatorul de caldura, doua baterii de 180A. La greutatea ei barca mergea destul de bine. Pentru ca avea un pescaj de peste doi metri, ne-am impotmolit la Isaccea. Banuiesc ca stiti acel prag,  daca  nu se respecta senalul. Dupa defilare prin fata Brailei am  urcat pe bratul Macin si am mers pana la Carcaliu, eu de origine fiind de acolo. Cand am ajuns in fata satului cativa pescari au inceput sa strige "nashi, nashi" (ai nostri ai nostri), vazind barca rosie si eu vorbind ruseste cu ei! Am oprit si la Galati deoarece Toni Capatina care era si el "scos din productie", era galatean.
Pentru proba pe mare, a fost o adevarata batalie birocratica, cu greu am obtinut avizul de iesire. Cu ani in urma Emil a ajuns pana la Nicu Ceausescu si se pare ca a obtinut verbal o promisiune de sprijin a expeditiei, dar dupa aceea a trebuit sa se lupte cu secretarii de partid, carora le baga mereu in fata ca expeditia are avizul conducerii centrale, iar ei nu indrazneau sa intrebe daca e asa sau nu. Ne-am dat seama imediat ca barca era foarte greu de manevrat la vele. Am stat in portul Tomis o vreme,am facut etalonarea compasului de catre specialisti iar cand faleza era plina de lume faceam cate o iesire de publicizare. Emil avea o vorba "sa luam maul la bulangii", adica sa vada autoritatile ca existam.
Intorsi la Tulcea au trebuit facute unele modificari,  in rest iar lupta pentru aprobari de plecare. Asa am asteptat aproape un an, pana a venit revolutia. Emil a plecat imediat la Bucuresti ca sa trateze cu noile autoritati si a ramas acolo vreo doua luni facandu-i cafele lui Iliescu pe care intamplator in cunostea. Eu am fost nevoit sa ma intorc la servici ca treburile s-au schimbat. Intr-un sfarsit Emil a pus din nou totul in miscare si asa am reusit sa plecam pe 14 mai.   

292

Strip plank / Re: Lobster Boat 15'

« : Aprilie 30, 2014, 02:31:59 p.m. »

Chiar daca e cam tarziu, poate aceasta pagina ar putea si de folos:
http://www.aldovarotto.org/canoa/vela_al_terzo.htm

293

Multicoci / Re: Dacia

« : Aprilie 29, 2014, 06:09:00 p.m. »

Nu  am darul scrisului, dar anumite pasaje voi incerca sa le redau, in special in care sunt implicat direct eu. Pe site-ul meu am pus cateva pagini din jurnalul meu. Sper sa se inteleaga ceva.Ce e scris cu rosu, au fost completari la cald,imediat dupa intoarcerea acasa. Eventual as putea raspunde la anumite intrebari. Stiu ca Horia avea intentia sa scrie o carte despre periplul nostru, ar fi neloial sa dezvolt  prea mult subiectul. Florio, poate il convingi sa o termine. Spuneti-mi pe nume, fara "domnul"

294

Multicoci / Re: Dacia

« : Aprilie 27, 2014, 12:26:50 p.m. »

In vara lui 1978 am participat la o coborare in grup cu barcile pneumatice pe Siret de la Roman la Galati. Pe  traseu s-au retras toti, am ramas numai eu ca oricum directia era spre casa.Am ajuns in Galati pe la 12 noaptea, asteptand vaporul de dimineata spre Braila. Pe cheu vad o persoana alaturi de un morman de bagaje, printre care era si o timona facuta dintr-o roata de caruta.  Asa l-am cunoscut pe Emil Braharu.    El mergea la  Sulina pentru a construi pluta "Dacia 2050". I-am dat barca mea pneumatica, pentru ca nu aveau. Cand au terminat expeditia, mi-a adus barca pneumatica si mi-a facut cadou un echipament complet de scufundare, pe care la randu-i l-a primit de la un submarin sovietic. Prietenia noastra a durat multi ani, el s-a apucat sa construiasca un trimaran din fibra de sticla la Iasi, eu vizitandu-l deseori  ii  duceam diferite accesorii nautice.  Visul lui era sa faca inconjulul lumii. Ambarcatiunea o facea la el la servici iar pentru aprobari a trebuit sa ajunga pana la "conducerea superioara de partid".
Prin 1987 trimaranul a fost adus demontat cu trenul la santierul naval din Tulcea. Aici l-au asamblat, iar cand l-au pus in apa au inceput diverse probleme. Printe cele mai grave era infiltratia apei pe la inbinarile dintre corpuri dar si prin capilaritate. Se pare ca nu avea gelcoat. O fotografie a acesteia se poate vedea pe site-ul meu, in partea decupata a articolului( dreapta jos): "Motovelierul Dacia pleaca in jurul lumii". Pentru ca expeditia era deja o chestiune politica, s-a hotarat construirea unei alte ambarcatiuni din metal. S-a folosit tehnologia vapoarelor mari si de aceea la final cantarea in jur de 70 de tone. Cam in perioada aceasta am fost cooptat in echipaj, fiind "scos din productie" si am ajutat la constructie. Erau o sumedenie de lucruri de facut, eram un fel de  magazionier si om bun la toate.
Chiar daca la nivel declarativ expeditia avea girul politic, pentru sponsorizare Emil a trebuit sa convinga diverse institutii.A cheltuit multi bani din bugetul familiei pentru diverse deplasari, cadouri, etc. Avea un remarcabil spirit de convingere. Era tipul de om pe care il dadeai afara pe usa si el intra pe geam. Totul pentru un scop: expeditia, iar asta a durat aproape 10 ani.
Sponsorul principal era Dacia Pitesti, pentru care trebiua sa se faca publicitate masinilor romanesti.  Pentru ca pe parcursul navigatiei sa nu fie probleme, sa hotarat sa fim agenturati de Navrom, noi toti primind carnete de marinar. Dar lucrurile nu au mers cum s-a stabilit initial, a venit revolutia si lumea a inceput sa gandeasca altfel, iar la un moment dat am ramas fara bani si a trebuit sa incheiem incheiem.
Referitor la materialele, s-a  folosit ceea ce s-a gasit atunci:
 Velele au fost facute din dacron romanesc de la Tomiris Iasi, erau cam mici, pentru ca erau facute pentru trimaranul din fibra, care era mai mic si mai usor.
Pentru catarg nu stiu de ce nu s-a optat pentru  aluminiu, cred ca nu s-a gasit.
Pentru tangoane s-au folosit tevi de irigatie, pentru ca nu am avut alt material. Emil a facut rost de teava de duraluminiu de la o fabrica de aviatie, Avea un diametru de vreo 6 -7 cm, iar la probe s-au indoit. In ultima perioada nu prea mai era interes din partea autoritatilor pentru continuarea lucrarilor, iar noi a trebuit sa ne descurcam cu ce puteam.
A trebuit sa invatam din mers sa conducem barca, am marit suprafata velelor, am prelungit bompresul pentru a  duce cat mai in fata velele urmand sa avem vant purtator. Fiind intr-o tara straina a trebuit sa ne descurcam cum am putut. Am gasit o bucata de sina am sudat-o, am pus balustrada imprejurul bompresului.  Cred ca a fost o solutie buna, trebuia sa suporte tractiunea a doua focuri si mai vibratii ce le facea barca la valuri.
Pentru a manevra  barca trebuia aproape in permanenta sa avem motorul pornit, fiind grea era la cheremul valurilor.  Naviga numai cu vant putrator sau travers. Pentru a depasi Capul Matapan am incercat de sapte ori. Vantul ne-a purtat aproape de Libia si mai apoi spre Algeria si numai in ultimul moment si-a schimbat directia. De multe ori navigam inapoi, dar pana la urma am avut parte si de vanturi favorabile si asa am iesit din Mediterana.
Si in Atlantic am avut o saptamana de vant potrivnic, insa in rest a fost favorabil.

295

Sa facem cunostinta / Re: Bun venit pe Forumul Cap Compas

« : Aprilie 25, 2014, 09:26:25 p.m. »

Salutari la toti pasionati de barci si de apa.
 Ma numesc Vasile Antip, urmaresc  acest forum si m-am decis sa fiu si eu parte din  el cu permisiunea voastra.
Am 59 de ani, acum sunt in Italia iar ca activitati legate de apa, am lucrat ca scafandru, la santierele nautice Azimut si Surmarine. Am avut un velier autoconstruit de 6 metri,iar in prezent sunt posesorul unui Beneteau Evasion 22 de 6,95m. Am avut sansa sa particip la Expeditia Dacia si am facut navigatie pe Dunare, si costier pe Marea Neagra si recent in Marea Ligurie. Cunostintele mele in navigatie sunt la nivelul de amator si urmarind forumuri nautice,  incerc ma perfectionez prin experienta altora.
Am ales Cap Compas pentru ca sunt brailean  dar tot respectul si pentru celelalte forumuri nautice romanesti.
Voi folosi ca nume utilizator "deltasub", acesta fiind un nume a unui vechi proiect privind Delta subacvatica, pe care poate il voi face intorcandu-ma in tara.
Daca la problemele ridicate in forum,  voi putea ajuta cu informatii ce le cunosc, o voi face cu placere. Voi raspunde in curand la observatiile voastre despre Expeditia Dacia. Unele din experientele mele nautice sunt aici: http://deltasub.blogspot.ro/
Vant bun tuturor!