Afişare Mesaje

Aici puteţi vedea mesajele acestui utilizator. Sunt afişate doar mesajele făcute în secţiuni în care aveţi acces.


Mesaje - Florio

Pagini: [1] 2 3 ... 171
1
Cafenea - Discutii generale / Re: Siguranta navigatiei
« : Septembrie 24, 2018, 02:42:52 pm »
Pentru cei interesati  Harta vitezelor admise in DeltaDunari : Negru = 40 km/ora , Mov = 5 km/ora si ATENTIE ..toate celelalte = 15 km/ora

Mulțumesc, Cristi, e bună informația.
Deși eu circul pe acolo doar în deplasament cu barca, sau cu propulsie din triceps ( cu caiacul) :) . Și păsările stau să se uite  la mine :D

2
Veliere / Re: Achizitie velier / Initiere in sailing
« : Septembrie 24, 2018, 10:43:41 am »
Buna dimineata dragi colegi,
 Postez cu intarziere, am avut de recuperat cu somnul, sambata seara Galatea a ajuns la marina Limanu :-) 4 guys for fours seas Ionio, Egee, Marmara, Marea Neagra.  Multumesc tuturor colegilor care au ajutat cu o vorba, un sfat bun, o informatie. Prima lectie invatata, nu pleca pe mare fara macar un numar de telefon al unui coleg forumist, valoreaza milioane,  mersi Draken sorry pentru telefoane. Florio informatia despre Karistos a fost aur curat, dupa ce am pierdut jumatate de zi pe langa Alimos cautand o dana sau macar o statie de combustibil fara succes sa ajungi la 12 noaptea in marina la Karistos a fost wow wow wow. Pana la 2 dimineata am stat la terasa si am baut un pahar si in cinstea ta :-).  Va doresc o zi buna si spor la postari de calitate :-)

Felicitări pentru barcă și călătorie! Un skipper bun știe să ducă barca și echipajul la destinație, în bune condiții.
Mă bucur că informațiile mele au fost de folos. Era foarte bine să aveți și numărul meu de telefon (care dealtfel e destul de cunoscut de forumiști :) )
Acum o să beau și eu un pahar pentru reușita voastră :D

P.S.
Când ai timp, deschide un topic și povestește scurt traseul cu călătoria. Sunt curios dacă vremea v-a fost favorabilă pentru ceea ce propuneam eu: Karistos- Agios Eftratios-Canakkale, ca fiind cel mai eficient traseu, cu autonomia perfectă pentru alimentare și distanța optimă de parcurs.

3
Cafenea - Discutii generale / Re: Ajutor BARCA FURATA
« : Septembrie 23, 2018, 08:01:23 am »
Inițial am avut tendința de a crede că în furt e implicat un cunoscut.
Acum, aflând despre câine, sunt şi mai convins.
Eu cred că vor fi prinşi, o barcă e greu de ascuns într-o comunitate aşa restrânsă, iar peste graniță nu-i văd s-o scoată.

4
Cafenea - Discutii generale / Re: Ajutor BARCA FURATA
« : Septembrie 22, 2018, 12:46:55 am »
Ticăloși și inconștienți!
Odată postat aici și pe Barcaholic, anunțat la Poliție, postat pe Facebook la cele două grupuri de ”Bărci, motoare”, hoții nu vor avea nici o șansă de a ascunde sau valorifica barca.
Nu vor exista în țara asta pescari sau barcagii care să nu afle de furt.

5
Veliere / Re: Achizitie velier / Initiere in sailing
« : Septembrie 19, 2018, 08:42:12 pm »
Băieți, ne cunoaștem de ani de zile, forumul a adunat aici un anturaj de oameni faini și pasionați. Nu e cazul să plece cineva din comunitatea asta, care s-a dovedit în timp a fi unitară, altruistă, veselă, de mai mare dragul.
Vali s-a consumat foarte mult în a crea, menține și dezvolta nu numai forumul ci și relația directă cu oamenii forumului.  Îl cunoaștem demult și știm că nu  poate fi decât bine intenționat.
  Dacă acum este într-o situație dificilă de sănătate, suprapusă pe un consum anterior epuizant, lucrul acesta ne este ușor de înțeles și de acceptat. Ne-a spus-o și pe forum, ne-a spus-o și direct, unora dintre noi.
   Totodată a fost și va rămâne un om puternic, nu are nevoie de ajutor din exterior. Dacă va avea vreodată, îl va cere. Lucrul acesta l-a subliniat încă de anul trecut, pentru a evita apelări ale prietenilor, care mai mult ar îngreuna situația.
Are nevoie de liniște, pentru a se concentra pe lucrurile cele mai importante din viață: sănătate, familie.

Sper din toată inima ca alături de colegii de forum să continuăm dialogul constructiv care a creat această comunitate, pentru că e un lucru prea frumos ca să nu se perpetueze :)
Iar Vali, va posta așa cum a spus, atunci când timpul și sănătatea lui vor deveni mai permisive. 
Subiectul este atât de simplu și clar, încât nu mai este cazul să discutăm pe această temă.
În rest, ca să folosesc o expresie consacrată, ”like-uri și prietenie la toată lumea”! :)

6
Cafenea - Discutii generale / Re: Seminar Jimmy Cornell 29.09.2018
« : Septembrie 17, 2018, 12:03:11 pm »
Ca o completare: Jimmy Cornell (Corneliu Cișmașu) ține un seminar și cu o zi înainte, pe 28 septembrie.

”Impresii dintr-o viata plina de aventuri 1975 – 2017”

https://www.bluewaterclub.ro/events/seminar-jimmy-cornell-28-09-2018

7
Veliere / Re: Achizitie velier / Initiere in sailing
« : Septembrie 17, 2018, 09:01:58 am »
Nu stiu altii cum sunt, dar mie pana si caiacul mi se pare incomod sa-l pun pe masina, dus la balta, dat jos de pe masina, pus din nou inapoi pe masina, dat din nou jos de pe masina si pus pe suportul lui de pe peretele casei. Montat si demontat suporti, bonus (pentru ca zgomot in mers). Si asta doar la o iesire. Nici nu vreau sa stiu cum e cu un velier. Hai, poate o data de doua ori....fie. Dar sa fac asta mereu si mereu - nu, multumesc.

E adevărat, asta am spus și eu celor care se entuziasmau de transportabilitatea bărcii mele, dorindu-și-o pentru a merge în weekend-uri dus-întors la o apă. :D

Transportabilitatea este excelentă, în varianta plecării la începutul sezonului către apă, cu întoarcerea ”acasă”, la sfârșitul sezonului.
Dar fiecare își găsește nivelul de confort, în funcție de mărimea/greutatea bărcii și dispoziția proprie.
În favoarea bărcilor transportabile, aduc două argumente imbatabile, pe care le-am testat:
 1) A ține barca acasă în extrasezon, este ”priceless”. O poți îngriji, supraveghea, lucra la ea.
 2) Lăsată în Grecia de exemplu, pentru tot sezonul, una este să stea legată la cheu în lipsa ta, alta e să stea pe țărm, pe peridoc. Siguranță maximă. Cost minim. Barca lăsată armată tot sezonul, necesită 15 minute pentru lansare și plecare pe apă.


    Pentru argumentul 2 în favoarea transportabilei, mai spun că o barcă lăsată legată la cheu, poate fi găsită pe fundul bazinului portuar, după un simplu front de furtună, care a rupt o legătură (la a ta sau la una vecină). Am văzut așa ceva cu ochii mei, ba era să o pățesc în Tomis chiar eu, dacă nu mă suna Constantin, întâmplându-se să fie în port: furtuna rupsese deja o legătură la barca de lângă a mea și era chestiune de secunde până aceasta începea să distrugă stânga-dreapta.

8
Veliere / Re: Achizitie velier / Initiere in sailing
« : Septembrie 14, 2018, 10:08:23 pm »
M-am auzit acum cateva momente cu colegul nostru Cristi Radulescu, aflat pe nou achizitionata lui Bavaria 31 in Egee, in drum spre Dardanele.
Omul se afla la Sud de Evia si solicita ajutor cu o informatie:

Vrea sa acosteze si sa debarce intr-un loc unde sa fie mari sanse de un loc disponibil in marina, port, cheu sau Doamne-Ajuta, astfel incat sa poata face cat mai rapid rost de niste Diesel. Combustibil ce-i este foarte necesar pentru a-si continua pasajul spre casa, presat fiind de prognoza de vreme rea din urmatoarele zile in Egee.

Care stiti ceva, sariti cu ajutorul. Omul e la nevoie.

Loc în marină găsește oriunde, acum în jumătatea lui septembrie. Oricum, în condiții de vreme rea, loc se face.
Dar depinde de poziția lui exactă.
Dacă e mai la sud, poate merge în Gavrio, pe insula Andros. Are acolo și stație de combustibil în apropiere (chiar dacă nu e la cheu), magazine pentru aprovizionare, rent a car, etc...
Dacă e ceva mai aproape de Evia, e preferabilă proximitatea portului Karistos. Tot bazin portuar mare, localitate mare și ea, va găsi o stație de carburant (eu nu știu dar e total imposibil să nu fie). Oricum, pentru o barcă de 31 picioare, 100 l de diesel îți aduce și ”băiatul” cu mica cisternă mobilă.

Dar o informație trebuie să fie eronată. Care prognoză de vreme rea? Toate zilele acestea e vreme deosebit de bună pe traseul lui.
Abia luni se mai întărește vântul, iar până atunci are mai bine de 2 zile, de parcurs cele 160-180 mile până la Canakkale. Ceea ce este floare la ureche, pentru Bavaria 31 :) .
Să nu uităm cât de bine merg Bavariile la motor.

Eu aș opri pentru alimentare într-unul din cele două puncte de mai sus, apoi aș continua parcursul direct spre Agios Eftratios, unde găsește stația de carburant în buza cheiului. Sunt 100 mile/ 20 ore de mers/ 60l diesel (aproximările mele).
Apoi direcția Canakkale, încă 80 mile / 16 ore de mers/ 48 litri de diesel.
Duminică seara ajunge să pape un porumb fiert la Cannakale iar luni se poate odihni. Vremea nu va fi rea, dar luni și marți rafalele depășesc mult vântul prognozat.

P.S.
1) N-am întrebat dacă sunt doi pe barcă. În caz că e singur, 24 de ore e cam tot ce poate face, apoi e musai odihnă.
2) Nu știu dacă a aduce barca în țară este un țel fix. Fiindcă o poate lăsa în Grecia pentru o săptămână sau cât e nevoie, dacă se simte depășit de nivelul efortului.

9
Cafenea - Discutii generale / Re: Povești de prin bătrâni.
« : Septembrie 14, 2018, 05:33:02 pm »

Continuare :

.......................

Fain articol, George!  :)
Sunt diverse monografii care mai oglindesc ceva din viața vremurilor trecute a părților de la vărsarea Istrului în mare. Toate frumoase prin misterul vieții izolate a vechilor locuitori.

M-a amuzat fraza: ”Caviarul face parte din alimentaţia de zi cu zi a românilor. Se serveşte condimentat, cu pâine, bucăţi de brânză şi vodca”. :)

P.S:
”Moș Nikalai, moș Nikalai
Au di baut, nema ni dai?”

10
Alte ambarcatiuni / Re: Gonflabila cu vele!
« : Septembrie 13, 2018, 05:40:31 pm »
Am vazut ca subiectul a mai fost incercat pe "celalalt forum", dar intre timp, am mai descoperit si un clip pe Youtube (probabil ca nu e singurul!).

DinghyGo dagje treinen en zeilen in Friesland

Ideea mi se pare traznita si de aceea, cred ca ar trebui crosetat pe tema asta.
Am vazut ca exista colegi care au realizat chiar si catamarane...

Eu as incerca si alte trazneli, dar as vrea sa gasesc nonconformistii care ar fi dispusi sa discute despre astfel de idei traznite si eventual sa ma sprijine sa dau nastere uneia.


Cea mai faină, rapidă și distractivă gonflabilă cu care am navigat, este catamaranul Happycat de la Grabner. Pe mare, pe valuri, pe vânt, barca e sigură, are o viteză de invidiat, e transportabilă, pentru mine a fost super! :D






11
De ce „Mogoşoaia“ a plecat în cursă dacă era ceaţă?
 Pentru ca era o nava cu program stabilit, iar ceata nu era un motiv extraordinar de natura sa impiedice plecarea de la la ponton. Acest lucru il putea face doar Capitania Galati prin refuzul de emitere a permisului de plecare, datorita dotarilor tehnice precare ale navei pasager raportat la situatia meteo nefavorabile, lucru care evident nu s-a intamplat. Si aici e discutabil, datorita ordinelor de partid de la acea vreme.

Ce căuta convoiul de barje bulgăresc pe culoarul rezervat navelor de pasageri?
Nu exista culoar de pasageri ci doar senal navigabil cu sectoare de intalniri prestabilite. De fapt, la acea vreme nici nu erau prestabilite ci doar aproximai tu ca si ofiter de cart cum e mai bine sa faci intalnirea cu cealalta nava, tinand cont de toti factorii si conditiile de navigatie.

De ce manevrele efectuate de cei doi comandanţi de nave au fost atât de lipsite de efect?
Pentru ca in mod cert a existat eroare umana si de o parte si de cealalata. Din discutiile cu Laurentiu ( seful de echipaj) am inteles ca el era la timona si de asta a fost singurul care a scapat avand timp sa sara pe una din barjele bulgarului.

Comandantul român şi echipajul său nu au avut nicio parte de vină?
Nu era prima cursa pe ceata pentru Mogosoaia asa cum nu a fost nici pentru alte nave fluviale romanesti. Toata responsabilitatea cade in sarcina acestora fie ca vrem ori nu.

Li s-au prelevat probe de sânge membrilor celor două echipaje?
Probe de sange doar nostromului din echipajul Mogosoaia ( restul erau morti gasiti la cateva zile).

Nava „Mogoşoaia“ avea radar? Dacă da, îl utiliza? Ce au de zis bulgarii?
Dotarea tehnica a navelor fluviale era submediocra fara deosebire. Doar navele care operau pe sectoarele fluviale din amonte de Romania beneficiau de un tratament ceva mai privilegiat, nu datorita grijii companiei de navigatie pentru integritatea echipajului si a marfurilor ci datorita restrictiilor si sanctiunilor impuse de celelalte state in momentul tranzitarii. Ca sa va dau un exemplu, nava pasager Moldova sau Vrancea, avand o capacitate de 600 persoane , erau dotate cu un dispozitiv radar utilizat de aviatia engleza in cel de-al doilea razboi mondial. Nici macar nu erau destinate navigatiei fluviale sau maritime. Erau atat de vechi incat utilizarea lor era o aventura. Ecourile false ale undei radar in perioadele de timp cand ploua sau ningea, erau atat de mari incat nu distingeai absolut nimic pe ecran. Ecranul devenea portocaliu ca un bostan. Deci, ce sa mai comentam. De cele mai multe ori mergeam instinctiv.

De ce nu au acţionat împotriva conaţionalului lor, vinovat de uciderea a sute de români – tineri, bătrâni, femei şi copii?

Cine? Poporul prieten Bulgar? Pentru ce? Evenimentul s-a intamplat pe sectorul de navigatie al Romaniei iar competenta de solutionare revenea autoritatilor din tara noastra.

Ce măsuri au întreprins autorităţile româneşti, în afara simulacrului de proces (care nu s-a soldat cu nimic) pe lângă statul bulgar pentru rezolvarea situaţiei?

Regimul si-a spus cuvantul. S-au oferit niste despagubiri, ajutoare, etc care bineinteles nu au putut sterge din memoria oamenilor tragedia traita.  Imi amintesc ca eram clasa a XII-a la Liceul de Marina aflat pe malul Dunarii cand s-a intamplat evenimentul si ca tineri flacai curiosi am alergat in pauza sa vedem ce s-a intamplat. Am aflat mai tarziu pentru ca perimetrul imediat a fost izolat de autoritati. Ce pot spune este ca imaginea a peste 200 de sicrie insirate pe malul pietonal al Dunarii nu putea sa te lase indiferent. Am auzit si eu ulterior de faza cu Simionescu ( fostul Diorector al Navrom) cum ca si-ar fi facut mea culpa, insa cert este ca rezistat in functie pana la Revolutie iar dupa, si-a facut propria companie de transport si servicii conexe care duduia de banet.

Acestea sunt întrebările pe care cei ce au documentat cartea, le-au pus. Desigur, noi judecăm lucrurile cu ceea ce avem acum ca date, dotări, repere etice, etc...  ceea ce evident este altceva.
Indiferent de sistemele radar eficiente sau nu, regulamentul de navigație pe Dunărea de Jos (ca dealtfel tot RND-ul) prevede pentru situația de vizibilitate redusă, că navele au la dispoziție trei metode de semnalizare sau contact: detectarea radar, radiotelefonia și semnalistica sonoră tritonală (dacă nu s-a putut stabili legătura radio).
Faptul că au dat unii peste alții orbește, denotă că nu aveau radar funcțional nici unul dintre echipaje, fiindcă nu pot crede că nu erau atenți la navigație.
Posibil ca dotarea să fi fost neadecvată iar echipajul forțat să plece cu un ceaușist:”asta aveți, dați-i drumul”.  Aici aș face legătura cu informația de la Vali despre gestul șefului Navrom,  "iertati-ma d-le prim ministru". Poate n-o fi stat el în genunchi cum s-a spus, dar un sâmbure de adevăr trebuie să existe.

Despre întrebarea cu partea de șenal dedicată pasagerului, nu știu ce să spun, fiindcă ar fi posibil ca la vremea respectivă să fi existat niște priorități. Habar n-am. O altă explicație (mai palpabilă) ar putea fi faptul că regula pe vizibilitate redusă spune ca fiecare navă să circule în șenal ținând cât se poate dreapta, astfel încât trecerea la întâlnire să se facă babord în babord. Ori poziția convoiului bulgăresc la coliziune, era foarte aproape de partea cealaltă de șenal.

Partea cu prelevarea probelor de sânge s-ar fi aplicat desigur echipajului bulgăresc, despre care se știe că își sărbătoriseră ziua națională toată noaptea de dinainte.

M-am gândit cum s-a petrecut tragedia și am realizat că oamenii de la bord n-au avut nici o șansă. Nava s-a răsucit rapid, i-a dus sub ape și apoi s-a rotit pe sub convoiul de barje, sub acțiunea curenților. Un carusel al morții. Nimeni dinăuntru n-ar fi avut șansa să găsească ieșirea din așa ceva.
 

12
.................
A 2-a zi, din respectiva echipa nu era niciunul in stare de functionare la navod, erau bulversati la maxim de ceea ce vazusera, nici nu voiau macar sa povesteasca.

In zilele urmatoare s-au format iar echipe care curgeau cu barcile in aval de locul tragediei, ca sa recupereze inecatii de la vapor. Noi incercam sa-i iscodim dimineata cand mergeam la tractor, dar nu voiau sa povesteasca, se vedea ca erau marcati de cele vazute.

Deja pe 13 dimineata s-a luat hotararea sa participe in echipa si zilieri, nu numai angajati, fiindca isi dadeau seama ca oamenii erau afectati psihologic. ....................................

De aceea am spus că ”descrierea ranfluării navei și a recuperării cadavrelor, este lugubră și n-am să supun topicul la așa ceva”.
Mi s-a părut un spectacol prea grotesc și inutil în descrierea lui amănunțită, pentru topic. Sunt absolut convins că realitatea a fost devastatoare, dacă nici cuvintele nu se pot suporta ușor. 

Foarte interesantă povestea prin ochii unui Antonov de 17 ani :) . De când te-am cunoscut am apreciat stilul, ca al lui Panait Istrati.
Când va veni vremea să te faci un sfătos, ar fi bine să scrii, fiindcă ai văzut multe și știi cum să le povestești. 

13
Toate cele spuse aici în forum, tragedii colective sau la scară personală (vieți dedicate în van- ce povestești, Draken), se îmbină urât în convulsii amestecate, de uman, social, politic, alcătuind un tablou pe care l-am zărit prima dată în poezia tipului acela genial: Glossă.
Poate de aceea nici nu i-am înțeles geniul lui Eminescu, până n-am terminat studiile. Eram prea crud, nu știam nimic, nu vedeam mare lucru.
Nu degeaba se spune că paradoxul vârstei de 40 de ani este că deși vederea îți slăbește, îi distingi pe ticăloși de la distanță :) .




@ Bobinuța: despre nava Mogoșoaia eu am scris o postare cu selecții din cartea amintită. ”Articol” este o încadrare pe care nu o merit.

14
Astăzi, 10 septembrie, o comemorare. O catastrofă navală petrecută pe Dunăre, cea mai mare din istoria navigației românești, povestită în cartea d-lui Petre Rău, ”Mogoșoaia – istoria unei tragedii” .
 
La data de 10 septembrie 1989, nava de pasageri „Mogoşoaia a fost colizionată de împingătorul „Petar Karamincev“ (pavilion: Bulgaria, comandant: Gheorghi Petrov Anghelovski, căpitan secund: Nedelkev Petrov) şi s-a scufundat la mila 79, în dreptul localităţii Grindu.

Din convoiul bulgăresc făceau parte șase barje (SB-4, SA-13, SA-34, SB-15, SA-40 şi SB-24), dispuse pe două rânduri, având o lungime totală de 191 metri şi lăţimea de 37,50 m.
Barjele transportau 9.800 tone minereu de fier, deplasându-se în amonte, spre portul Russe (Bulgaria).
Echipajul pasagerului românesc era format din: Ion Postolache – comandant (n. 01.04.1939), Emil Ilicenco – ofiţer pilot (n. aprilie 1948), Gheorghe Manole – mecanic-şef (n. 05.11.1945), Laurenţiu Nenciu – şef de echipaj (n. aprilie 1965), Daniel Sava – marinar (n. 30.11.1967), Remus Badiu – marinar (n. ianuarie 1966), Gigel Anghel – motorist (n. 30.01.1965), Eugen Lazăr – motorist (n. 19.12.1967), Ioniţă Hodorogea – electrician (n. 03.06.1958) şi Dan Coadă – ajutor mecanic (n. 16.11.1965).

De precizat că, înainte de producerea acestei catastrofe, nava de pasageri „Mogoşoaia“ a mai fost implicată în două accidente grave (primul, la data de 27 octombrie 1982, când a fost colizionată de nava sovietică „Volga“, şi, al doilea, în anul 1988, în timpul unei acostări la pontonul din localitatea Grindu).
Cele două accidente s-au soldat cu mari pagube materiale, dar fără victime în rândurile pasagerilor şi ale echipajelor.
Duminică, 10 septembrie, la ora 08:00, nava „Mogoşoaia“ urma să plece în cursă din Galaţi (pontonul nr. 918, situat la Km 150,5) spre comuna Grindu, aflată pe malul tulcean al Dunării, la câţiva kilometri în aval de Galaţi.


Nava avea la comandă pe Ion Postolache (37 de ani vechime în navigaţie (din anul 1989 deţinea şi brevet de pilot fluvial categoria B), care, din cauza ceţii dense, a decis ieşirea navei din port cu 10 minute mai târziu decât era prevăzut.

La bord se aflau 213 pasageri[8] (femei[9], bărbaţi, bătrâni[10] şi copii[11]) şi cei 10 membri ai echipajului.

Vinerea ce trecuse se dăduseră raţiile la ulei, zahăr şi carne, motiv pentru care mulţi dintre gălăţeni duceau rudelor lor de la Pisica de-ale gurii, cei mai mulţi dintre aceştia fiind navetişti localnici, pescari şi lucrători portuari.
În general, îndeosebi în zilele de duminică, la începutul toamnei sau în preajma unor sărbători, cursele Galaţi – Grindu erau foarte aglomerate în ambele sensuri, pasagerii fiind nevoiţi să se îngrămădească la clasa a II-a şi pe coridoare.

De reţinut că pe Dunăre era ceaţă, un fenomen obişnuit pentru acea perioadă a anului. Iniţial, timonierul anunţase că nu va pleca în astfel de condiţii, dar, la un moment dat, ceaţa a dat semne că se va împrăştia, iar „Mogoşoaia“ s-a pus în mişcare.



Convoiul bulgăresc era format din şase barje încărcate cu minereu de fier şi împingătorul „Petar Karamincev“, care, împreună, aveau o lungime totală de 191,00 metri, o lăţime de 37,50 metri şi se deplasau în amonte, spre portul Ruse.
Coliziunea dintre pasagerul românesc şi convoiul bulgăresc de barje s-a produs la ora 08:20.
Lovitura a fost violentă şi devastatoare. Impactul s-a produs la o distanţă de 36,85 m de geamandura roşie (Mila 79) care limitează extremitatea dreaptă a şenalului navigabil şi a provocat împingerea în amonte cu 51,44 m a navei româneşti, în timp ce întregul convoi bulgăresc a fost împins înapoi cu circa 25,00 metri.
„Mogoşoaia“ a primit lovitura în plin, s-a aplecat brusc, apoi a revenit pe linia de plutire, după care s-a înclinat din nou, s-a răsturnat şi s-a scufundat într-un zgomot înfiorător de fiare rupte şi contorsionate, pe un fundal de urlete de panică, disperare şi groază.

Ulterior, scafandrii au reperat nava pe fundul Dunării, aşezată pe chilă, la 200 metri aval de locul coliziunii şi la 198 metri de malul stâng, la o adâncime de 22 metri. Împingătorul bulgăresc a călcat efectiv peste nava-pasager românească, a prins-o şi a băgat-o sub apă, transformând nava în cavoul de fier numit „Mogoşoaia“.
Oamenii aflaţi în navă şi pe aceasta au avut parte de o moarte groaznică. Când pasagerul intrase deja sub apă şi se rostogolea pe fundul Dunării, se auzeau încă ţipete disperate după ajutor!

Unele cadavre au ieşit la suprafaţă prin câteva orificii, împinse de presiunea apei, au fost luate de şuvoi şi abia peste câteva zile au fost descoperite prin Deltă, transformând Dunărea într-un fluviu al morţii.

Între fiarele contorsionate de coliziunea cu convoiul de barje şi de presiunea apei, sute de oameni au încercat disperaţi să se salveze, dar doar câţiva dintre cei care nu au avut loc în cabine şi rămăseseră pe puntea navei au reuşit să sară pe barjele care loviseră mortal pasagerul românesc.

Foarte puţini au fost şi cei care, ca printr-o minune, au fost scoşi la suprafaţă de presiunea apei.

În urma tragediei au murit 207 oameni (bărbaţi, femei şi copii) dintre cei 223 pasageri, inclusiv nouă membri ai echipajului (a scăpat numai Daniel-Laurenţiu Nenciu – şef de echipaj).

Despre catastrofa navei „Mogoşoaia“ a apărut o ştire lapidară în presa locală abia după trei zile de la producerea tragediei, în timp ce posturile de radio „Europa liberă“ şi „Vocea Americii“ au relatat despre catastrofă chiar în seara aceleiaşi zile, ştirea fiind preluată de mass-media internaţională.
Ca și în cazul catastrofei petrolierului „Independența” (15 noiembrie 1979), cenzura comunistă a acționat din plin și a ascuns proporțiile tragediei.

Descrierea ranfluării navei și a recuperării cadavrelor, este lugubră și n-am să supun topicul la așa ceva.

A fost o catastrofă pe cât de înfricoşătoare, pe atât de incredibilă, care a lăsat în urmă, pe lângă atâtea sicrie, cruci, morminte, lacrimi, durere şi amintiri lugubre, dar şi o multitudine de întrebări, care au lăsat în urmă tot atâtea necunoscute.
De exemplu:
De ce „Mogoşoaia“ a plecat în cursă dacă era ceaţă?

Ce căuta convoiul de barje bulgăresc pe culoarul rezervat navelor de pasageri?

De ce manevrele efectuate de cei doi comandanţi de nave au fost atât de lipsite de efect?

Comandantul român şi echipajul său nu au avut nicio parte de vină?

Li s-au prelevat probe de sânge membrilor celor două echipaje?

Nava „Mogoşoaia“ avea radar? Dacă da, îl utiliza? Ce au de zis bulgarii?

De ce nu au acţionat împotriva conaţionalului lor, vinovat de uciderea a sute de români – tineri, bătrâni, femei şi copii?

Ce măsuri au întreprins autorităţile româneşti, în afara simulacrului de proces (care nu s-a soldat cu nimic) pe lângă statul bulgar pentru rezolvarea situaţiei?

Vinovat de producerea catastrofei a fost declarat comandantul împingătorului bulgăresc, Gheorghi Petrov Anghelovski.
De precizat că, în noaptea de 9 spre 10 septembrie, membrii echipajului bulgăresc sărbătoriseră până în zori ziua naţională a Bulgariei, evenimentul fiind udat din belşug cu alcool.
Comandantul bulgar a fost arestat în luna septembrie 1989, a stat două luni în puşcărie (bulgarul a executat aproximativ 7 ore de puşcărie pentru fiecare mort de pe „Mogoşoaia“!), după care a fost extrădat autorităţilor bulgăreşti şi nu a mai executat nicio zi de închisoare.
În anul 1993, justiţia din România l-a condamnat pe Gheorghi P. Anghelovski la 10 ani de închisoare (pentru distrugere, şi nu pentru ucidere din culpă!), motivând în sentinţa definitivă şi irevocabilă că nu a respectat regulile de navigaţie şi că manevra efectuată de acesta a provocat scufundarea navei-pasager „Mogoşoaia“.


Rudele şi urmaşii celor decedaţi în groaznicul accident au solicitat despăgubiri materiale cuprinse între 30.000 – 80.000 lei, iar statul bulgar a fost condamnat la plata de daune către „Navrom“ Galaţi (armatorul navei „Mogoşoaia“).

Ca şi în cazul tragediilor navelor „Independenţa“, „Sadu“, „Unirea“ şi câte au mai fost, regimul comunist a păstrat o tăcere absurdă şi revoltătoare.


În imagine, Eugen Malihen (4 ani) și bidonul din plastic cu care s-a salvat din tragedie. Copilul şi-a pierdut atunci, părinţii, doi fraţi, trei verişori, un unchi şi o mătuşă.

15
Veliere / Re: Achizitie velier / Initiere in sailing
« : Septembrie 04, 2018, 05:06:14 pm »
Poate ar trebui sa faca subiectul unui alt topic, dar cred ca are ceva legatura cu Oceanis 370 adus in atentie de Florio : asigurarea de raspundere civila (sau cum naiba s-o numi).
Eu unul, un delasator si-un dezordonat, m-am gandit c-o fac in Grecia, unde era si barca (poate si la gandul ca vine vreun personaj care sa si vada barca).
Wrong. Dupa ce mi-am stors creierasii, telefonul si emailul (fetele din biroul marinei m-au adoptat si m-au instalat la un birou liber), am reusit, cu chiu-vai-kar-mar s-o fac tot in ... Romania.
Pentru ca barca e din '83 = mai veche de 25 de ani si nimeni (Panthenius sau altii) n-au vrut sa-si bata capul cu problema mea. Am putut cere lansare la apa abia dupa ce am prezentat asigurarea (venita oricum pe mail), timp in care mi-am purtat pe uscat mutra deprimata vreo 4 zile (si nopti).
Asa ca ma gandesc ca atunci cand o gasesti pe "doamna visurilor", in caz ca nu mai e chiar la prima tinerete, sa incerci sa faci o simulare pentru asigurare, ca omul gospodar.

Bună idee.
Dacă-ți pot fi de folos cu informații, dă-mi un mesaj. Eu am rezolvat anii aceștia cu asigurarea în Grecia, la niște persoane foarte amabile. Desigur, sunt brokeri, adică dincolo de amabilitatea lor, decizia e a asiguratorului. Dar mai contează și lobby-ul :)

Pagini: [1] 2 3 ... 171
Forumul CapCompas este gazduit la Hangar Hosting - hosting, email, si cloud