Afişare Mesaje

Aici puteţi vedea mesajele acestui utilizator. Sunt afişate doar mesajele făcute în secţiuni în care aveţi acces.


Subiecte - Florio

Pagini: [1] 2 3 4
1
Mari si oceane / Primul român trecând solitar Atlanticul
« : Octombrie 23, 2017, 09:37:51 pm »
Dacă anul acesta avem două echipaje românești la Atlantic Rally for Cruisers (cu Legendaru” pe velierul ”Andrew”), apare acum o surpriză și mai mare: primul român traversând solitar, într-o barcă de 6,5m.
Un Mini Transat, cumpărat și accesorizat de el, cu eforturi destul de mari.
Articolul, foarte interesant de citit : http://www.magazin-nautic.ro/?p=10005

2
Cafenea - Discutii generale / Măsuri prohibitive-Delta Dunării
« : August 30, 2017, 09:23:58 am »
Văd că apele mici ale Dunării au făcut autoritatea ARBDD să emane o măsură prohibitivă de pescuit la plase, în Deltă.
(nu zice nimic de electricitate, carbid, variante ajutătoare)
Gluma mea se referă de fapt la modul în care controlează măsura emanată (sau e doar așa, o chestiune scrisă) și la impactul pe care îl va avea  asupra populației autohtone. Care nu poate trăi din pescuit la undiță și nici din catch&release. E adevărat că e pentru o perioadă scurtă. Doar să spună guvernatorul dacă acordă un ajutor localnicilor ce trăiesc din pescuit, sau se așteaptă ca aceștia și familiile lor să nu mănânce timp de o lună, nimic.

”PESCUITUL LA SETCĂ ȘI AVĂ A FOST INTERZIS ÎN DELTA DUNĂRII, PRIN DECIZIA GUVERNATORULUI MUSETESCU!

Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD) anunţă că în baza atribuţiilor şi prevederilor legale în vigoare a stabilit, prin Decizia nr. 524 din 28.08.2017 a Guvernatorului ARBDD, interzicerea utilizării uneltelor de tip setcă și avă în activitatea de pescuit comercial în perimetrul Rezervației Biosferei Delta Dunării, până la data de 01.10.2017, odată cu terminarea perioadei de restricție conform prevederilor Ordinului 12/144/2017 privind stabilirea perioadelor de prohibiție a pescuitului, precum și a zonelor de protecție a resurselor acvatice vii în anul 2017.

Decizia a fost emisă în urma analizei situației nivelului scăzut al apei în luna august 2017 în RBDD, ținând cont de punctele de vedere primite de la ICDEAPA Galaţi şi  INCDDD Tulcea,  pentru a evita efectele negative ale utilizării uneltelor tip setcă și avă asupra biodiversității, în conformitate cu următoarele acte normative:

–  Legea nr. 82/1993 cu modificările şi completările ulterioare;

–  H.G. nr. 1217/2012 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare şi a structurii organizatorice ale ARBDD, modificată şi completată prin HG 216/2015;

– Ordinul nr. 12/144/2017 privind stabilirea perioadelor și zonelor de prohibiție a  pescuitului, precum și a zonelor de protecție a resurselor acvatice vii în anul 2017;

Utilizarea acestor unelte de pescuit în condiții de niveluri mici ale apei în lacuri și bălți poate afecta stocurile de pești și alte componente ale biodiversității din mediul acvatic.”

http://ziaruldetulcea.ro/pescuitul-la-setca-si-ava-a-fost-interzis-in-delta-dunarii-prin-decizia-guvernatorului-musetescu/

3
Rasini si fibra de sticla / Modificări în regie proprie
« : Mai 08, 2017, 07:11:04 pm »

Având în trecut o discuție cu Vali, referitor la posibilitatea de a îndrepta prova velierului (e vorba de verticală în loc de oblică), pentru o lungime mai mare la linia apei, dar mai ales că gândul îmi stătea la ridicarea ușoară a pupei printr-un adaus, am deschis subiectul cu un singur scop: să observăm un film cu exact ultimul gen de modificare, făcut în regie proprie de către niște polonezi.

https://www.youtube.com/watch?v=Xn3AN_CbEbw

4
Motoare / Yamaha FT50- zgomot cizmă
« : Aprilie 23, 2017, 10:39:12 pm »
Salutări, băieți. Astăzi am făcut o probă a motorului.
Am o întrebare către cunoscători. La cuplarea inainte, se aude un zgomot gen ”clac!”. La cuplarea înapoi, același zgomot, dublat de un mic cârâit. Zgomotele sunt strict în momentul cuplării, nu continuă după aceea. Elicea se învârtește ok.
Ar putea fi o problemă de reglaj sau este una de uzură?

E destul de clar că proba fiind făcută pe peridoc, nu în apă, zgomotele sunt mai pronunțate. Dar opinia mea este a unui necunoscător și e mai bine să întreb comunitatea de barcagii :)

În plus de asta, poate ar fi cazul să schimb ulei de cizmă, simeringuri, impeller, după atâția ani de folosință, chiar dacă ele nu au cedat și nici n-au dat semne.


5
Pentru îmbogățirea  forumului cu o experiență practică, vă povestesc trecând-o la rubrica de reușite:

Acumulator :  Gel Deep Cycle 12V/165Ah (C20 capacity) produs de Victron Energy.


Problemă: în al șaptelea an de utilizare, acumulatorul nu mai ține curent. Ultima utilizare a fost anul trecut, 2016, funcțional în regim de două săptămâni non stop, frigider, laptop, consumatori diverși excluzând vitalii (circuit separat, acumulator separat). În croaziera din Grecia n-au fost probleme, pe Dunăre în restul sezonului, nici atât.
Simptomă: capacitatea scădea de trei ori mai rapid (vizualizare pe ecranul controllerului), iar refacerea în condiții de însorire a panoului, mult mai repede.

În momentul februarie 2017, acumulatorul era inutilizabil, capacitatea lui de a ține curent fiind extrem de slabă, în limita a 10 Ah (efectiv utilizabil), după încărcare totală.
Sigur că achiziția unui alt acumulator a devenit prioritară, fiindcă nu risc distrugerea unei vacanțe, de dragul unei recondiționări ieftine dar nesigure.
Pentru început am fost la un atelier specializat, pentru măsurarea parametrilor acumulatorului. A reieșit că rezistența internă e bună.
Apoi trei pași simpli:
1.Am făcut o descărcare totală a acumulatorului, cu un consumator de putere cunoscută, amperaj slab: bec 30W . Am măsurat și puterea consumată în timp real:2,31 Ah. Monitorizat, timp de 4 ore becul a ars cu lumină albă, după care acumulatorul a slăbit brusc (1 Ah și sub) și a rămas așa timp de 3 zile, până la epuizare completă.
2. Am început încărcarea, cu amperaj mic, 2Ah, pe program dedicat (gel), monitorizând timpul : circa 60 ore.
3. O nouă descărcare, cu același consumator, pentru a releva dacă procedura a avut vreo influență pozitivă. Rezultatul este impresionant: becul arde de 72 de ore, cu lumină albă, intensitate neschimbată vizibil. Consum 2,32 Ah, iar în ultimele ore, 2, 01 Ah.

Procedura arată o reușită totală, 165 Ah din 165 Ah, funcționali.  Desigur, cu toleranțele de rigoare.

P.S.
Proba aceasta practică elimină orice dubiu.
O întrebare îmi pun totuși, cu privire la nepotrivirea între curentul încarcat ( 2Ah timp de 60 de ore) și curentul descărcat (2,32 predominant 48 h, apoi 2,2 12h si 2,01 Ah ultimele 12 h) total 72 ore. Dar Dumnezeu e mare și nu degeaba Universul funcționează pe Teoria Haosului :)

6
Cafenea - Discutii generale / Barca OZN
« : Decembrie 16, 2016, 05:53:53 am »
Vorbeste lumea ca din 2018 va fi disponibila o noua chestiune plutitoare, autonoma energetic si creatoare de placeri nautice.
Pentru amatorii de nonconformisme, de inovatie si de sperante la tehnica de varf, o speranta.
Pentru scepticii (ca mine), un divertisment :)

https://www.youtube.com/watch?v=jG5BAAN8pTg

7
Mari si oceane / Croaziere grecesti : EGEEA DE MAI
« : Noiembrie 06, 2016, 09:35:30 am »
   Anotimpul rece. Locuiesc în emisfera greşită sau … nu, la latitudinea greşită pentru felul meu de a fi. Mult întuneric, puţină zi, timp creat de Dumnezeu pentru calm, vin fiert, gânduri, planuri, proiecte. Dar tot Dumnezeu a lăsat să se întâmple Google, pentru a-mi însoţi cana cu vin aburind, de imagini cu ape azurii şi ţărmuri stâncoase.
Unde mergem vara asta? Când? Ce trasee, ce vânturi dominante, ce vreme vom avea, ce refugii putem accesa ? Întrebări care fac deliciul visului şi conturării unui “passage plan” de croazieră în Egee.
Avem o barcă ideală pentru familia noastră de 4 suflete navigatoare, dar cam măricică pentru o călătorie de 850 km pe trailer. Şi mai ales pentru lansarea la apă e musai să avem o rampă betonată.
Dar pentru că anul trecut am vizat partea cea mai de nord a Egeei, zona Alexandropolis-Samothraki, ca o continuare venea la rând zona Halkidiki, cu peninsulele Kassandra, Sithonia şi faimosul munte Athos, arhipelagul Vourvourou de 9 insuliţe (spune cartea turistică) şi arhipelagul Ammouliani (Ammouliani – Drenia). Un cuprins de 200 mile marine, înţesat de obiective şi popasuri, golfuri, cheiuri, locuri de vizitat, oameni de cunoscut.
Am fost atât de entuziasmat de idee încât în discuţiile cu amicii noştri "navigaciosi", a înflorit o alta, la propunerea lui Dan-Blue Wave: desfăşurarea RAID-ului 2016 în Vourvourou! Uite-aşa se adună sufletele ce se aseamănă. Bun, atunci fiindcă avem şi RAID, avem şi croazieră, hai să le cuplăm! Vom pleca şi noi cu Nemo, pe 20 mai, în plină primăvară, într-un atac la nisipul de aur şi valul azuriu! Cum unii au declanşat atacul “Primăvară arabă”, echipele noastre paşnice vor declanşa “Primăvară elenă” :)
Pregătiri. În principiu, barca noastră e pregătită permanent. Noi la fel. Adică în 24 de ore suntem gata de orice plecare, oricât de lungă. Nu rămâne de făcut decât pregătirea traseului, cu locul de lansare şi cel de recuperare.
În toată zona Halkidiki, cel mai convenabil loc de lansare pentru noi, mi s-a părut a fi la Nea Potidaia (sau Nea Poteidaia, ori Nea Potidia, grecii nu sunt foarte consecvenţi). Aici e un canal care taie lunga peninsulă aproape de baza şi face legătura între ţărmul vestic şi cel estic. În partea de vest a canalului, sunt două puncte de lansare pentru bărcile transportabile. La sud-vest există un portulet pescăresc cu rampă betonată, iar la nord-vest, firma lui Varsamidis, “shipyard- boat storage and hybernation”. Adică o incintă spaţioasă unde oamenii depozitează ambarcaţiuni de toate felurile, pe trailere sau cavaleti, execută lucrări diverse, întreţinere, etc. În faţa incintei există o rampă betonată largă, perfect executată ca pantă, din nefericire total neprotejată de mare, din trei puncte cardinale. Adică, e vreme bună, ai rezolvat cazul. Dacă se ridică un picuţ de val, devine inutilizabilă.
Imaginile găsite de mine (Google), acoperă toată gama, de la idilic la dramatic. Fire optimistă, subsemnatul s-a entuziasmat de partea idilică şi a lăsat dramaticul în stand-by.
Nouă ne merge bine şi când ne merge rău :)


Passage plan:



Canal Nea Potidaia





Rampa lansare: Idilic-dramatic











Ramanem pe idilic, pentru motivatie: "noua si cand ne merge rau, ne merge bine " :)











8
Cafenea - Discutii generale / BOR
« : Septembrie 01, 2016, 07:21:55 pm »
Se pare ca e o tendinta generala, am intalnit un articol :

Patriarhul Daniel anunţă schimbări majore: Botezul va fi valabil un an, după care va trebui reînnoit.
http://www.timesnewroman.ro/monden/patriarhul-daniel-anunta-schimbari-majore-botezul-va-fi-valabil-un-an-dupa-care-va-trebui-reinnoit



P.S>
Ma scuzati, nu vreau sa virez in derizoriu. Topicul si propunerea lui GHRT sunt foarte serioase.
Am vazut insa o asemanare intre preschimbarile haotice de permise si gluma de articol din Times New Roman

9
Echipamente si accesorii / Intretinere acumulatori
« : Septembrie 01, 2016, 06:25:13 am »
Vazand ca nu avem un topic dedicat acestui aspect important, am deschis subiectul, dupa ca am trait propriile experiente si am citit diverse opinii.
Topicul ar trebui sa trateze doua aspecte:
1. Intretinerea acumulatorilor, pe tipuri: cu acid, cu gel, AGM si desigur celelalte, chiar daca preturile sunt prohibitive in prezent.
2. Reconditionarea acumulatorilor afectati.


Las loc postarilor colegilor cunoscatori, pentru cele trei tipuri de acumulatori mentionate si postez o informatie gasita pentru acumulatorii NiCd si LiMH:

"Îngrijirea bateriei

Î :  Care este cea mai bună metoda prin care pot avea grijă de bateria mea ?

R : Pentru Bateriile NICAD (Nichel-Cadmiu)

Cel mai rău lucru pe care-l poți face unei baterii NICAD, și într-o anumită măsură unei baterii NIMH este să nu o folosești. Chiar și o baterie încărcată dacă este ținută deoparte o vreme îndelungată, aceasta are tendința de „a muri”. Odată ce „moare”, ea poate fi readusă la viață, dar își va pierde din capacitatea de a rămâne încărcată pentru perioade mai lungi. Va fi OK câteva zile după ce este încărcată, dar se va descărca complet dacă este lăsată câteva săptămâni.

Dacă nu o folosești pentru o perioadă mai îndelungată (o lună sau mai mult), fă-i un ciclu de încărcare/descărcare, folosind un încărcător inteligent. Dacă nu ai un încărcător inteligent, atunci descarcă bateria prin folosință, găurind cu bormașina, etc.  și după ce ai descărcat-o complet, apoi încarc-o la loc și repetă acest lucru măcar odată pe lună. Acest procedeu  ajuta și la a aduce toate celulele din baterie la același nivel de încărcare, având în vedere că rata de descărcare a celulelor se diferențiază ușor una de cealaltă. Acest e echivalent cu a reimprospata bateria. (refresh)

Pentru bateriile NIMH (Nichel-metal-hidrid)

Unii preferă acest tip de baterie, deoarece există șanse mai mici ca acestea să „moară” spre deosebire de NICAD. De asemenea și acesta au nevoie de cicluri de reconditionare, dar nu așa de frecvent ca și bateriile nichel-cadmiu. Din acest motiv, ele sunt mult mai la îndemână pentru întrebuințări „ocazionale”.

Pentru întrebuințări zilnice frecvente  NIMH sunt bune, si au de obicei o capacitate mai mare decât NICAD.

Niciodată nu trebuie lăsată bateria de la sculele electrice într-o magazie sau vreun spatiu neîncălzit, pe timpul ierni. Inghetul din timpul iernilor reci, omoară bateriile de orice tip,  electrolitul din baterie îngheață făcând  celulele să crape.

Î :  NICAD sau NIMH, care este diferența ?

R : Exista puțină confuzie în ce privește diferențele dintre cele două. Dar în ce privește  bateriile pentru sculele electrice, diferențele sunt minore. Compoziția chimică este singura diferență.

Celulele NICAD și NIMH pot fi interschimbabile (ca și set) și majoritatea încărcătoarelor funționează la fel și cu unele și cu celelalte, atât timp cât ele sunt de tipul Delta T.

Bateriile NIMH nu trebuiesc încărcate mai mult de jumătate din capacitate (C) la o rată constantă. Dacă capacitatea este de 3Ah, curentul de încărcare nu ar trebui să fie mai mare de 1.5Amp (în unele cazuri este posibil și până la C – 3A, dar trebuiesc mai întâi verificate daca suporta incarcare rapida). Motivul este că celulele NIMH se încălzesc atunci când sunt încărcate, spre deosebire de celulele NICAD, care nu produc atât de multă căldură. Dacă curentul este prea mare, acesta poate face ca celula să se supra-încălzească, sau celula să-si  reduca durata de viata.

Totuși majoritate încărcătoarelor inteligente „SMART” vor folosi o încărcare prin impulsuri, care va permite un curent înalt dar cu mai puțină căldură. Sau o încărcare rapidă (să zicem de la 5 la 10 Amp) pentru prima etapă, apoi 0.5C pentru ultima etapă – sau o combinație din amândouă.

Bateriile Lithium Ion – Avantaje și dezavantaje

Avantaje sunt prin faptul că aceste baterii nu au „efectul de memorie” și au o mai mare capacitate pentru aceeași greutate fata de  NiCd și NiMh, au abilitatea de a rămâne încărcate deplin pe o perioadă îndelungată. Înlăturarea bateriei nu este toxică.

Dezavantaje  –  sunt predispuse la explozie dacă sunt supraîncărcate,

- Se strică dacă voltajul din celulă scade prea mult.
- În general nu degajă o putere așa de bună ca și Nicad sau Nimh (au tendința de a muri sub o sarcină mai grea).
- Circuitele de încărcare sunt complicate, au placuțe integrate cu circuite în interiorul bateriei facand apraoape imposibila reparatia lor.

Î :  Ce echipament să cumpăr – NICAD, NIMH sau LI-ION ?
R : Sfatul meu este să eviți bateriile cu Litiu-ion și să rămâi la tradiționalele NICAD sau NIMH.

Motivul este că, cei care fabrică bateriile Litium-ion au devenit foarte isteți în felul în care creează aceste circuite de protecție din interiorul bateriei, care sunt necesare, dar pe lângă aceste circuite ei mai adaugă și altele în aceste circuite, care previn reparația bateriei, și astfel se asigură că trebuie să vii la ei să cumperi un circuit de înlocuire (în caz de se strică) și aceste înlocuiri sunt foarte scumpe.

La Makita de exemplu cu 14.4V și 18V, și  3Ah, cirucitul bateriei se blocheză după 750 încărcări, și nu se va mai încărca la un încărcător de Makita niciodată, chiar dacă bateria este încă bună. Sau dacă identifică un defect la celule, după 3 încercări de re-încărcare, se blochează și nu  mai incarcă bateria niciodată la un încărcător de Makita, chiar dacă celule sunt înlocuite. Pur și simplu nu ai ce să-i mai faci, și cei de la Makita, nu vor răspunde absolut nimic în fața acestor lucruri. Mai este un alt lucru, și anume că sunt multe tipuri diferite de celule Li  folosite de diferiti producători, și toate sunt greu de obținut .



P.S.

Ca experienta proprie, am in barca doua circuite, fiecare cu cate o sursa-acumulator:
- Circuitul de consumatori vitali (statie, chart plotter, motor, lumini navigatie) . Acumulator cu Pb si acid, 95 Ah, incarcat de un panou fotovoltaic mic, ansamblul fiind cumparat odata cu barca. A rezistat 12 ani ! Experienta deosebit de placuta :) . Implicare zero, panoul si-a facut datoria iarna/vara, iar acumulatorul n-a fost niciodata decuplat pentru a fi tinut la caldura in anotimpul rece. E bine sau e rau, poate spun colegii mai priceputi.
-Circuitul de consumatori casnici. Acumulator 165 Ah, cu gel, incarcat de un panou fotovoltaic pe masura. Experienta mai putin placuta, dupa 6 ani de folosinta a inceput sa dea semne de oboseala.  Banuiesc o problema in faptul ca barca a fost acoperita iernile si cate-o data  zapada a opacizat husa, facand inutilizabil panoul solar. Unii spun ca ar fi trebuit si un consumator mic, care sa mai "traga" din baterie, sa nu stea incarcata timp indelungat. 

10
Saligny sau Antipa?
Direcţia Hidrografică Maritimă din Constanţa este instituţia militară care se ocupă, printre altele, cu măsurătorile periodice efectuate pentru zona Mării Negre. Baza de date este actualizată permanent cu informaţii necesare în special pentru întocmirea hărţilor de navigaţie, ale căror coordonate trebuie să fie extrem de precise. Specialiştii de la Hidrografie străbat litoralul în lung şi-n lat studiind configuraţia uscatului scăldat de ape şi notând modificările apărute. Toate datele culese de pe teren sunt apoi trasate, prin imagini şi explicaţii tehnice asupra fenomenului, în documentaţia de lucru.

Sursa foto Romair Consulting

Cel mai greu le este specialiştilor maritimi să răspundă la întrebarea cine a avut dreptate în disputa istorică dintre inginerul Anghel Saligny sau biologul Grigore Antipa, în privinţa litoralului Mării Negre.
Cei doi uriaşi ai ştiinţei aveau viziuni diferite asupra viitorului: inginerul susţinea că numai tehnologia va ajuta regiunea şi ţara să se dezvolte, în timp ce biologul apăra patrimoniul natural al litoralului considerându-l un bun inestimabil, pe care e bine ca România să şi-l păstreze nealterat.
Părerea unanimă - acum, la un secol de la controversa celor doi vizionari - este că dezvoltarea economică, fiind strâns legată de progresul tehnologic, trebuie să fie încurajată, dar numai respectând specificul zonei costiere.
În urmă cu un veac, proiectul lui Saligny a avut câştig de cauză pentru că România avea nevoie de o dezvoltare rapidă, iar atuul câştigat în urma revenirii Dobrogei la ţara-mamă trebuia valorificat.

Dar previziunea lui Antipa s-a adeverit: lăsat pe mâna omului dornic doar de câştig, litoralul a avut de suferit. Dunărea îşi varsă suferinţele în Marea Neagră Cauza pleacă încă de la principalul afluent al Mării Negre: fluviul Dunărea, subiect, la rândul său, al ambiţiilor tehnologice.
Căpitanul comandor Lucian Dumitrache, expert al Direcţiei Hidrografice Maritime, şi-a bazat lucrarea de doctorat pe tema modificărilor survenite în ultima sută de ani pe litoral.
 „Procesul de eroziune al litoralului Mării Negre s-a accentuat în ultimele decenii, în urma construirii barajelor Porţile de Fier I şi II, de la Caraş-Severin şi Mehedinţi. Cantitatea de sedimente adusă de Dunăre în Marea Neagră s-a redus la jumătate dereglând astfel echilibrul costier. În consecinţă, a scăzut şi aportul de sediment de pe plajă. Sedimentul a fost pierdut către larg ca urmare a construirii digurilor portuare. Valurile au bătut la baza falezelor îngreunate, care apoi au căzut. Pe tot litoralul, zona costieră a fost erodată diferit, de la un sector la altul, de la Golful Musura până la Vama Veche“, detaliază cpt.cdor. Lucian Dumitrache.
Aşa s-a întâmplat în nord, pe sectorul Sulina - Sfântul Gheorghe din Delta Dunării, unde digurile de 8 kilometri construite de-a lungul braţului au perturbat circulaţia sedimentelor transportate de curenţii costieri, acestea fiind deviate spre larg. Linia ţărmului s-a retras semnificativ, îndeosebi în avalul porturilor şi a digurilor canalului Sulina. Cantităţi importante de nisip, dirijate de furtună spre larg, au fost scoase astfel din circuitul costier. La sud, în Eforie Sud, staţiunea a fost puternic afectată de alunecarea falezelor, ca urmare a excesului de apă din straturile superioare de sol. Petromidia versus turism Construcţiile industriale ridicate în anii `60-`70-`80 au afectat puternic ecosistemul marin. Mamaia, perla litoralului românesc, se bronzează având pe fundal imaginea unui colos petrochimic: plaftorma de la Năvodari.
A rămas întipărită remarca unui prim-secretar al judeţului Constanţa, Vasile Vâlcu (1910-1999), poreclit „Moş Vâlcu“ pentru podoaba sa capilară îmbătrânită de timpuriu. Când Nicolae Ceauşescu a făcut vizita pentru a alege locul viitoarei platformei petrochimice, prim-secretarul care cunoştea bine zona, fiind dobrogean, l-a îndrumat către Capul Midia de la Năvodari, unul dintre promontoriile litoralului. Întrebat dacă nu cumva amplasarea rafinăriei va dăuna turismului, Moş Vâlcu a ripostat vehement: „Niciodată litoralul nu va putea aduce ţării atâţia bani cât va aduce măreaţa platformă“. Răspunsul a fost pe placul mai-marelui comunist, care a decis cu o mişcare abruptă de mână că locul Petromidiei va fi aici, la poarta dintre nordul deltaic şi sudul litoral. Petromidia, Portul Constanţa, digurile industriale şi celelalte construcţii ridicate de om au făcut doar să sporească riscul de eroziune a uscatului, în urma creării de curenţi turbionari (acei curenţi-buclă din golf) care au săpat în ţărm.
 Mamaia, de exemplu, a pierdut hectare întregi de plajă în deceniul 1978-1988. „Încă din anii 1978-1979 au fost recomandate măsuri de urgenţă pentru protejarea porţiunii dintre Cazino Mamaia şi hotel Parc. Ritmul de eroziune în suprafaţă era relativ mic, de 0.1-1.22 hectare pe an pe fiecare kilometru. Dar fiind constant în timp, a dus la reducerea suprafeţei plajei Mamaia cu aproape 6 hectare“, arată geograful Dumitru Andrescu, specialist DHM. În perioada 1988-1991, pe plaja de la Mamaia s-au făcut înnisipări artificiale, dar eroziunea a continuat să sape. În anii 1991-1995 plaja a avut din nou un ritm de eroziune de 0.32 ha/an/km. Efectul: plaja turistică a scăzut în suprafaţă, ajungând ca apa să bată în zidul unor spaţii de alimentaţie sau chiar de cazare.
La Constanţa, faleza din zona Delfinariu-Trei Papuci, micşorată dramatic, s-a prăbuşit pe alocuri în urma acţiunii repetate a valurilor, astfel că zona odinioară de promenadă arăta până mai ieri ca o râpă. De la Dunăre la Oceanul Mondial Nivelul mării este încă un factor de care trebuie ţinut cont în fenomenul de modificare a coastei. Specialiştii spun că în trecutul îndepărtat, când nivelul mării a avut variaţii de până la 40-45 metri, sectoare întinse ale actualului litoral vestic al Mării Negre au fost periodic acoperite de apă. Practic, o fâşie destul de mare a platoului marin continental era o pantă a reliefului costier.
„Construcţiile hidrotehnice care au barat curentul marin de litoral, exploatarea haotică a sedimentelor din imediata apropiere a coastei, micşorarea debitului aluvionar al Dunării, necontrolarea sistemelor de irigaţii şi furtunile periodice au dus la dezechilibrul litoralului“, explică geografii de la Direcţia Hidrografică Maritimă din Constanţa.
Coasta Mării Negre este constituită din nisipuri fluviale (în sectorul de nord) şi nisipuri cochilifere, calcare şi depozite loessoide (în sectorul de sud). Aluviunile purtate de apele Dunării, peste 50 milioane tone/an, sunt transportate de curenţi şi de valuri pe aproape întreaga lungime a litoralului românesc. Pe lângă aportul (lichid şi solid) al Dunării, nivelul Mării Negre este dependent de schimbările globale de climă şi nivelul Oceanului Mondial. În general, procesele costiere sunt influenţate de o serie de alţi factori, cum ar fi: temperatura aerului, regimul precipitaţiilor, direcţia şi viteza vânturilor, variaţiile presiunii barometrice.

Înainte de reabilitare - plaja de la Constanţa Sursa foto DADL



Plaja de la Constanţa, acum Foto Sînziana Ionescu

11
Salut baieti, in prag de lansari la proaspat sezon!
In scop lamuritor, lansez o intrebare pentru un prieten care mi-a cerut sfatul pe tema asta. Eu consider ca un brain-storming forumist e mult mai eficient decat sfatul unui singur om.
Asadar se doreste achizitia unei barci dupa criteriile:
1-cabinata, spatioasa, cabina de stat in picioare
2-motorizare mica si consumul la fel
3-nu conteaza deloc viteza de deplasare, nu se doreste glisaj
4-arealul de folosinta este Dunarea (desigur delta, canalele mari) si Marea Neagra musai. Marea Neagra adica posibile calatorii Mangalia-Balcic
5-pretul nu ridica probleme, poate fi orientativ in jur de 30 000 E, mai mult sau mai putin, in masura in care merita.

Din discutii la o bere non alcoolica :) , am sesizat  importanta autonomiei data de consumul mic si cat de putin conteaza viteza de deplasare.
Avand in vedere si accesul pe mare la calatorii medii-lungute, cred ca prietenul doreste un velier, fara sa o stie :) .
Adica un velier (transportabil), se deplaseaza relativ incet, are autonomie mare cu consum mic, acceseaza frumos marea in regim costier,  il poti gasi "stand-up cabin", poti accesa Dunarea si delta ei, iar daca are derivor retractabil si catarg usor de rabatat, se pot accesa canalele deltei.

Dar discutia cu voi va deschide un areal mai amplu, cu mai multe posibilitati si modele din zona motorizatelor de exemplu, la care eu nu ma pricep :)

12
Cafenea - Discutii generale / Intreaga delta a Dunarii ?!?
« : Martie 07, 2016, 11:00:19 am »
Am citit un articol care chiar daca pare un vis, este unul teribil de excitant. Nu discut sansele in politica de astazi, ci doar ca oamenii se preocupa din punct de vedere legal si asta este macar un inceput.
 Privesc ideea generala, care ar readuce teritoriile istorice ale Moldovei. Adica intreaga delta a Dunarii si litoralul pana la Odessa :) .
Oooo Doamneee !

"""
Alexandru Tănase: Anexarea Basarabiei a fost NECONSTITUȚIONALĂ!

Alexandru Tănase cu siguranță va intra în cărțile de istorie. După ce a oferit moldovenilor dreptul de a-și alege Președintele țării prin vot direct, acesta vrea să le întoarcă moldovenilor și pămînturile strămoșești.

Astfel, Curtea Constituțională a examinat minuțios Tratatul ruso-turc încheiat la București în 1812, care prevedea ca Basarabia să fie cedată Imperiului Rus. Curtea a decis că tratatul de pace dintre ruși și turci nu avea cum să stipuleze cedarea teritoriului dintre Prut și Nistru de către turci deoarece acesta nu aparținea Imperiului Otoman. În consecintă, Ucraina de azi are la dispoziție 365 de zile să elibereze raioanele din sudul Basarabiei istorice care vor redeveni parte componentă a Republicii Moldova.

În primul rînd se vor recăpăta cetățile istorice a lui Ștefan cel Mare: Chilia și Cetatea Alba. Deci vom avea ieșire la Marea Neagra! De asemenea Ucraina va trebui să ne cedeze în același timp tot teritoriul cuprins între Prut și Nistru de la nord pina la munții Carpati, inclusiv orașul Cernăuți. Mai mult, Rusia și Turcia sunt obligate să ne achite despăgubiri cîte 10 miliarde de euro fiecare.

Hotărîrea Curţii este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. """"



Articolul : http://moldovandream.com/2016/03/06/alexandru-tanase-anexarea-basarabiei-a-fost-neconstitutionala/

13
Mari si oceane / Elada: valuri si vant
« : Februarie 13, 2016, 08:41:51 am »
Povestiri de iarnă, despre vremuri de vară.
Aşa e datul: vara ne plimbăm cât putem, de povestit avem timp când barca se odihneşte iar noi facem planuri pentru noul sezon.
Anul 2015, fiind pentru mine sezon de dat pe apă până în miez de decembrie (Dunăre, caiac, cort şi foc de tabăra :) ) am găsit acest timp de poveşti tocmai acum, după o altă ieşire printre sloiuri.
Una peste alta, reveria Greciei de astă vară, mă face să depăn câteva impresii şi informaţii care pot fi utile şi pentru voi, într-un jurnal de călătorie fără pretenţii literare, ca de obicei.
Planul a fost generat de reuşita fără echivoc a croazierei bulgăreşti din vara lui 2014, când lunga călătorie a umplut de bucurie 7 suflete legănate pe două bărci similare.
La întoarcere, Cristi(ZZ) exalta stârnind un iureş de idei, învârtind Google Earth pe toate părţile, înghiţind mile peste mile în trasee ce vizau puzderie de insule :) . Era şi firesc, dat fiind faptul că prima lor călătoriecu barca a comportat aşa un succes încât după final, întreaga familie abia aştepta să se îmbarce din nou :) .
Aşa ne-am petrecut iarna, căldura din casă fiind nimic faţă de focul din imaginaţie.
Eu unul, ceva mai temperat, am vrut să începem călătoria cu nordul marii Egee. Apoi, văzând şi făcând: timpul va dicta cât de mult şi unde vom ajunge. O idee era călătoria înspre sud, Samothraki, Lemnos, Agios Eftratios...etc... urmând să lăsăm bărcile acolo, să ne întoarcem în ţară şi să reluăm călătoria după 2-3 săptămâni.
În principiu, minunat. În realitate greu de îndeplinit; am făcut astfel de călătorii în Egee şi sunt obositoare pentru familie. Noi, băieţii, înnebunim când simţim vela cum ne zboară pe val, am fi în stare să îndurăm orice :) . Dar fetele sunt mai delicate.

Ei, cu planul făcut, am intrat în febra pregătirilor bărcii. Barca e ca o fată mare, pregătită de măritiş. Întotdeauna frumoasă şi gata de acţiune, niciodată complet pregătită :) .
Ştiu asta demult, aşa că privesc relaxat totul: tehnic am două pagini scrise mărunt, de lucrări şi accesorizari. Practic, n-am făcut nimic din toate astea, însă m-a tras inima tot către confortul la bord. Am conceput un raft-bibliotecă (foarte necesar, zău !) şi un dulăpior de haine, în care să poată sta frumos, pe umeraşe, cămăşile, pantalonii, rochiile, fără să se şifoneze. O să râdeti în pumni de treaba cu dulapul, dar eu nu fac stand-up comedy degeaba. Experienţa spune că după 4 zile de locuit la bord, hainele vor fi creţe că hârtia creponată. Şi dacă skipperul nu ţine mult la eticheta, d-na căpitan are reguli stricte :) . Oricum, e frumos când vizitezi un oraş-port, să nu arăţi ca ieşit din maşina de spălat.
Am lucrat la barcă exact două zile, timp în care am confecţionat şi lăcuit dulăpiorul şi biblioteca. Spun ambele denumiri cu amuzament, fiindcă nici biblioteca nu e o bibliotecă, nici dulapul nu e un dulap.
Capodopera a fost o masă mare, de cockpit, la care să avem loc toţi 7.
E adevărat că nu-mi funcţiona chart plotter-ul, nu-mi făcusem ingineriile proiectate la lazy jack's, lumina de ancoră încă nu era cuplată, alte etc-uri trenau în incertitudine.
Dar ce contează, când plecarea suna din sirene ? Buluc la maşină! Bani avem? Acte avem? Ăsta-i esenţialul! Hai la drum !





Plecarea e că întotdeauna, ca o plonjare în ape necunoscute. Bucuria are undeva, un dram din teama de necunoscut. Drumul e lung, barca e grea, destinaţia e departe iar locul de lansare (rampa) e cumva bănuit, din imagini Google Earth. Adică e un fel de "blind-date" :) .
Am ales cel mai scurt traseu, care pare ca o linie aproape dreaptă, pornind din Bucureşti şi atingând la final ţărmul mării Egee, în Makri, lângă Alexandropolis.
Am să explic şi de ce. Bărcile noastre au marele avantaj al transportabilitatii. Ar fi o prostie să nu îl folosim. Exemplu: ca să petrec două săptămâni în Egee, aş face o săptămâna pe mare până acolo, două săptămâni Egee, apoiîncă o săptămâna pe mare, parcurgând drumul înapoi. Cu eforturi şi cheltuieli mari, fiindcă la întoarcere avem şi vântul şi curenţii, potrivnici. Aşadar pentru două săptămâni de navigaţie în Egee, cheltuieşti ca timp, o luna.
În schimbul acestei variante istovitoare şi cronofage, am dus barca pe ţărmul grecesc în câteva ore ( pe GPS 7 ore, în realitate, cu pauze, 10 ore).








Tot acest traseu, deloc monoton, a fost preponderent prin munte. La un moment dat am şi uimit cetăţenii unui mic orăşel, tractând ditamai barca, ce rădea pe sus frunzişul copacilor, în trecere. Într-un sătuc de vârf de munte, oamenii căscau gura după noi, sideraţi :) .
Vama grecească se află pe viaductul de la Makaza, deloc aglomerată. Barca mare a stârnit curiozitatea vameşilor, nu răi, dar nici foarte amabili. Cu un control destul de strict şi nişte întrebări care se doreau incomode, ne-au lăsat să plecăm.



Fără să ştim, am avut alt traseu decât prietenii noştri. Noi am trecut prin Stara Zagora, ei prin altfel de Zagora :) trăind şi o emoţie cu prea apropiata vama turcească.

Tehnica unui simplu telefon mobil, m-a dus aţă către punctul de destinaţie, unde am avut surpriza să întru într-un sătuc cu vreo 50 de case (din ce zăream eu) , nişte străduţe înguste-înguste, că două maşini adesea nu puteautrece una pe lângă cealaltă, un centru cu două magazinaşe, câteva terase şi o farmacie.
Makri .
Relaxat, deşi situaţia cerea o răpăială de tobe pe fundal, am condus pe meandrele micilor uliţe, ştiind că o greşeală de drum m-ar putea prinde ca într-o capcană: n-aş mai fi putut întoarce "atelajul" în aşa locuri înguste.
Cu toate acestea parcursul sinuos a curs lin, în pantă, până la intrarea în port. Nu-mi venea să cred !!! Totul era exact aşa cum bănuiam, n-am oprit nici măcar pentru două secunde. Virajul spre dreapta intrării m-a dus pânăla capătul portului, unde într-adevăr, pata gri din Google pe care o bănuiam a fi o rampă de lansare, era chiar o rampă de lansare :) . Dar nu una micuţa că în Tomis, ci una largă, unde puteai lansa şi 3 bărci în acelaşi timp.
Acela a fost momentul în care zâmbetul larg de pe figura mea, s-a deschis odată cu relaxarea întregului corp. Eram la destinaţie :)







14
Mari si oceane / Veliere romanesti, peste Atlantic
« : Ianuarie 04, 2016, 12:13:08 pm »
Bucuria de a-l cunoaste pe dl. Cobzarenco, ma face sa citesc cu incantare despre calatoria lui peste Atlantic, in vestita cursa Atlantic Rally for Cruisers. Despre care stim ca a fost "pusa la cale" tot de un roman temerar in ale velelor, Jimmy Cornell.

In caz ca nu ati citit inca, iata un link spre jurnalul expeditiei :  http://expeditii.blogspot.ro/2015_11_01_archive.html

15
Mari si oceane / Egee : vantul e bun, entuziasmul e mare :)
« : Septembrie 20, 2015, 09:13:17 pm »
Pentru un zambet: asta e starea de spirit, in calatorii pe ape albastre :)


https://youtu.be/TA5YFdOlRPU

Pagini: [1] 2 3 4
Forumul CapCompas este gazduit la Hangar Hosting - hosting, email, si cloud