Rasfoind pe net , am dat peste asta. V-o supun atentiei si poate apar si ceva idei, sau chiar modeste initiative( o petitie,un plocon, ceva ,orice).
Tin sa-l felicit pe acest ,,bogdane" pentru mesajul sau. Se pare ca stie bine despre ce vorbeste si o face cu curaj . Am zis bine,curaj ?
Deatalii aici : http://www.bogdane.ro/blog/?p=848 (http://www.bogdane.ro/blog/?p=848)
Desi nu sunt pescar, subscriu in totalitate la cele scrise pe blogul citat. Adaug pericolul care te paste in cazul in care, din nestiinta sau din prostie, sau pur si simplu din cauza faptului ca nu ti-ai imaginat, agati cu motorul plasele intinse pe tot lacul.
Toate aceste plase "contribuie" la dezvoltarea turismului in zona... >:( >:( >:(
Pun si eu o intrebare, pentru connaisseuri : oare de ce, in anul 2013, nu am parcurs NICI O TURA in Delta Centrala ??? (cu exceptia traversarilor clasice catre Crisan) ...
Raspuns usor... : poate pentru ca n-o cunosc !!! ;) ;) ;) :-X :-X :-X
E dura dar e reala expunerea lui Bogdan Erdeli. Am vazut o parte din cele descrise, cu ochii mei.
Despre altele am auzit.
Problemele acestea care duc la extinctia faunei piscicole, sunt cauzate intr-adevar de braconierii afiliati unor retele bine stabilite. Nu sunt doar pescari profesionisti ai locului, care pescuiesc pentru propriul trai.
Cu totii sunt executanti. Orientarea noastra, a celor care avem putine parghii dar vrem sa facem ceva, ar trebui sa fie catre varful operational: autoritatile care fac legi si cele care controleaza aplicarea lor.
Ca peste tot in lume, nici o retea infractionala de amploare nu activeaza fara protectia autoritatilor. Hidra are multe capete greu de retezat, iar cand un cap dispare, pot aparea inca doua in locul lui.
Delta e braconata masiv, la fel ca si Dunarea.
In momentul de fata, daca raportezi de la fata locului un caz de braconaj, trebuie sa iti iei si talpasita iute. Autoritatile la care raportezi, anunta braconierii care vor veni iute sa-ti rezolve "gura mare".
Peste tot sunt infiltrati oameni care traiesc de pe spatele acestor braconieri.
Ceea ce a inceput in anii '90 nu poate disparea peste noapte, peste an sau peste decenii. Doar cand va fi totul distrus, cand vor dispare specii de pesti, pasari si flora, cand UE ne va impune sanctiuni, poate atunci, cu guvernator sau cu o comisie internationala se va putea face ceva. Dar nu in urmatorii 10 ani, cat onca se mai poate...
Cata vreme salariul mediu in Romania este de mizerie iar salariul mediu in zona Tulcea este mult mai mic, doar cu mitraliera ar putea cineva sa-i impiedice pe localnici sa scoata bani din garla in cel mai simplu mod, adica sub forma de peste.
Povestile astea cu turismul si bird watching sunt vise de hipsteri care intre doua suete pe facebook isi inchipuie ca gasesc solutii la problemele lipovenilor in timp ce stau cu posteriorul pe scaun in Bucuresti. Asta in vreme ce realitatea din zona e cea a indivizilor alora cu geanta de pusti detinute ilegal si tablourile furate de la Amsterdam (ingropate in cimitir si apoi arse in soba).
Acolo ar fi nevoie de investitii masive din partea statului pentru crearea de locuri de munca sustenabile pe termen lung, fara fluctuatii samd, in asa fel incat populatia sa aiba o sursa de venituri legale si decente. Abia apoi s-ar putea incerca sa se puna frau pescuitului industrial si braconajului, cand oamenii locului ar avea o alternativa.
nu consider niciodata, NICIODATA, saracia o scuza pentru a incalca legile sau omenia
Nu ti-a fost foame tare NICIODATA?
"...Dar legea ni-i desarta si straina
Când viata-n noi cu greu se mai anina,
Iar datina si mila sunt desarte..."
<Moartea caprioarei - Nicolae Labis>
http://www.poezie.ro/index.php/poetry/150749/Moartea_caprioarei (http://www.poezie.ro/index.php/poetry/150749/Moartea_caprioarei)
Citat din: gvincentiu din Februarie 27, 2014, 06:32:40 PM
Ceea ce a inceput in anii '90 nu poate disparea peste noapte, peste an sau peste decenii. Doar cand va fi totul distrus, cand vor dispare specii de pesti, pasari si flora, cand UE ne va impune sanctiuni, poate atunci, cu guvernator sau cu o comisie internationala se va putea face ceva. Dar nu in urmatorii 10 ani, cat onca se mai poate...
Pe meleagurile noastre pare ca au venit vremurile pe care le prognozezi tu pentru 10 ani. Majoritatea celor care braconau in urma cu ceva ani sunt acum pescari, cu acte in regula, in Scotia, Irlanda sau Anglia. Daca vorbesti cu ei, e simplu sa constati ca sunt mult mai linistiti ca fac ceea ce fac acum, chiar daca pescuitul in Atlantic e mai dur decat cel pe Razim. Asta-i dovada faptului ca stresul traiului in afara legii ii doboara pe cei mai multi.
Cei care au mai ramas, intuiesc ca sunt tare stransi cu usa. Mai intai, pentru ca miza riscului pe care si-l asuma, anume pestele prins, nu prea se mai justifica. In al doilea rand, pentru ca pe aici politia de frontiera chiar ii haituieste.
M-ar bucura mult sa ne intalnim in fiecare an si sa discutam subiectul, cu atat mai mult cu cat am prins evolutia fenomenului, inca din anii '90 cand bateam Sf. Gheorghe, bratul Macin si in general Dunarea toată formandu-mi o imagine de "chibiț".
@Thor "Nu ti-a fost foame tare NICIODATA ?"
Zilele trecute la TV ,politia se mandrea ca a prins dupa o panda prelungita un grup de braconieri, care a vanat (ziceau ei , de foame !!) cu sulite, niste porci mistreti, intr-o padure. Braconierii au fost retinuti,etc.
Cunosc pensionari care ,dupa ce-si platesc toate facturile lunar si in termen, nu raman cu mai mult de 3-4-5 lei de cheltuiala /zi pana la urmatoarea pensie. Credeti ca lor nu le este foame? Sau credeti ca au neamuri braconieri prin Delta sau pe Dunare, care-i rezolva lunar cu 4-5 chile' da peste eletrocutat ,trimis cu DHL-ul ?
Din cate stiu, nici Labis nu o ducea prea bine cu banii si totusi....
@Don Basilio zice bine ce zice.
Jean Valjean este un personaj literar, dar oameni condamnati la ani grei de puscarie pentru o gaina, un sac de porumb etc sunt destui in inchisorile romanesti. Ceea ce arata ca, spre deosebire de campionii dreptatii de pe facebook/forumuri, Victor Hugo chiar stia ce scrie.
Legea nu poate fi impusa decat prin violenta/represiune extrema in momentul in care intra in flagranta contradictie cu instinctul de conservare al unui grup de oameni. Ori oamenii din zona aia au acum doua variante: sa bage plase sau sa emigreze. Altceva nimic, doar foamea. Ei, unii nu vor sa plece de acolo si sa se care pe unde si-a intarcat mutu iapa.
Mai mult decat atat, din punctul lor de vedere legea care ii impiedica sa bage plase in garla pe care traiesc este o lege stramba. Evident ca nu-i asa, ca doar nu i-a improprietarit Burebista cu Delta aia, dar chiar si dpdv juridic, in state mai civilizate decat Romania, "obiceiul pamantului" are greutate si rareori este declarat ilegal de la "centru" fara sa se ofere compensatii, alternative etc etc.
Cei carora le este foame intradevar (mai exista si din astia) sau nu au cu ce sa se incalzeasca iarna, adica nu pot sa-si satisfaca trebuintele vitale eu consider ca e scuzabil dpdv moral o foarte mica incalcare a legii (Moartea Caprioarei se intampla in marea foamete din 1946-1947 cand rusii au furat TOATE rezervele de alimente ale Romaniei)
Nu este cazul in braconajul industrial, cand cumperi cateva zeci de litri de benzina pt o "tura" nu mori de foame cu siguranta. Poate esti sarac, poate vrei ceea ce in limba de lemn se numeste "un trai decent" ok, dar nu incalcand legea si bunul simt. Majoritatea banilor castigati in braconajul de masa se duc la crasma si pe telefoane de fitze.
+1 don basilio
Salutari tuturor,
In afara de disscutii se poate face ceva concret care chiar daca nu rezolva problema poate ajuta la ameliorarea ei. Pe scurt, putem organiza o intilnire cu asociatiile existente si viitoare (ma refer la Capcompas) prcum si marangozii care se ocupa cu repararea si constructia lotcilor. As include aici Asociatia Lipovenilor, Mila 23, Raid Romania, Vali Antonov, Paul Vasiliu, D-l Ivanov si altii pe care-i puteti recomanda (asociatii de pescari, etc,).
Cei enumerati mai sus pot forma o grupare care sa se afilieze la International Maritime Heritage cu proiectul de a conserva contructia si utilizarea lotcilor clasice. In schimb, IMH ne poate ajuta sa schimbam legislatia in asa fel incit cei ce folosesc o lotca clasica si metode de pescuit traditionale beneficiaza de o extindere a sezonului de pescuit (sint exemple concrete din alte tari).
Aceasta idee mi-a fost data de Mike Hanyi cind a participat la Raid 2012 si cred ca poate fi aplicata cu conditia sa lucram impreuna spre binele comun.
Astept parerile voastre.
Cu stima,
Aurelian
@x_petrolist : "In afara de disscutii se poate face ceva concret care chiar daca nu rezolva problema poate ajuta la ameliorarea ei. Pe scurt, putem organiza o intilnire cu asociatiile existente si viitoare..."
O fi greu ?
Citat din: Nakasone din Martie 02, 2014, 12:32:28 AM
@x_petrolist : "In afara de disscutii se poate face ceva concret care chiar daca nu rezolva problema poate ajuta la ameliorarea ei. Pe scurt, putem organiza o intilnire cu asociatiile existente si viitoare..."
O fi greu ?
1 - daca era usor o faceau politicienii deja
2 - daca ne dam batuti fara sa incercam, este imposibil, nu greu
Problema nr 1 e tocmai obtuzitatea pescarului profesionist roman. Am crescut printre ei, si tot ce-i intereseaza e o barca de fibra, sa nu-si bata capul cu intretinerea. Nu exista spiritul traditiei intre pescarii de la noi, si culmea e ca proprietarii de lotci de lemn sunt considerati dintre cei saraci, si in sinea lor jinduiesc tot dupa o duba de fibra.
Barcazele de lemn se mai folosesc doar la pescuitul la navod, din cauza sculelor speciale folosite (mitroc, sufan etc). Iar in afara de Razelm si celelalte cateva lacuri mari, la navod se pescuieste doar in crescatorii, unde regimul e complet diferit de pescuitul in ape naturale.
Nu stiu cat de important e argumentul cu sezonul prelungit de pescuit, fiindca la noi se pescuieste permanent in afara prohibitiei, cat timp conditiile meteo permit (chiar daca balta e inghetata, se da toana pe sub gheata, la iglita).
Nici nu stiu cat de interesati ar fi ceilalti marangozi mentionati - din ce stiu, dl Ivanov nu mai lucreaza lotci de lemn, dl Vasiliu lucreaza de obicei barci in epoxy, mai mult pentru amatorii de agrement, iar singurul care mai lucreaza (rar) lotci traditionale e dl Mihai Simionov, si doar daca nu are de lucru la fibra.
Poate ar fi o solutie miscarea de amatori, cu toate ca si aici treaba se misca mai greu. Eu de exemplu m-am implicat la facultatea de nave in proiectele unor studenti care doresc sa construiasca barci si sa deprinda experienta practica. Si pe ei tot ce-i intereseaza sunt exclusiv barcile de viteza din fibra, sau cel mult veliere cabinate (foarte rar).
Mai era cineva pe barcaholic care propusese acum vreun an constructia "live" a unei lotci la Muzeul Satului, dar nu s-a mai auzit nimic. Asemenea focuri de paie mai apar din cand in cand, ca sa se stinga la fel de repede.
Un aspect destul de bizar a fost adus in discutie prin anii 2007-2008, imediat dupa aderarea la UE, cand se vehicula interzicerea lotcilor smolite, pe motiv ca se polueaza apele de la catranul aplicat pe bordaj. In fazele initiale ale programului national de pescuit pentru 2007-2013 se mentiona deci inlocuirea lotcilor smolite ori cu barci de fibra, ori cu lotci de lemn imbracate in rasini, care sa nu polueze. Ca de obicei, a ramas doar la stadiul de proiect aberant.
Cam asta e starea de lucruri din prezent, e o simpla constatare. Ca treaba sa se miste in directia dorita, ar trebui ca oamenii care s-ar implica sa se simta motivati. Si nu e vorba de motivatie financiara (la lemn e munca multa raportata la venit), ci de alt gen de satisfactii. Personal m-as implica in limita timpului disponibil (destul de putin din pacate), si as fi interesat si cine altcineva ar adera la acest proiect. Mai multe detalii despre International Maritime Heritage ar fi deci binevenite.
Vali, discutia cu Mike am purtat-o prin 2012 si unele amanunte mi-au scapat sau le-am uitat. Este vorba de European Maritime Heritage .... http://www.european-maritime-heritage.org (http://www.european-maritime-heritage.org)
In orice caz, mi-a spus ca EMH a intervenit ca la anumite ambarcatiuni clasice sa nu se aplice restrictia cu smolirea si ca extinderea sezonului se face chiar in perioada in care restul au prohibitie (normal, Romanul o sa pescuiasca in sezon cu "fibra" si in extra cu Lotca, doar stim cine sintem si ce vrem)
Este un munte foarte greu de urcat, intr-adevar, dar daca va fi sa razbim o putem face doar in echipa largita. Chiar si Liga Navala Romana (eventual) si muzeele de profil (care sint si ele la inceput de drum) ar trebui antrenate in discutie.
Parerea mea este ca in Romania lotca traditionala va deveni in curand apanajul muzeului. O sa va spun si de ce: nu mai exista de mult infrastructura de sustinere a unei barci de lemn de constructie traditionala (indiferent ca e lotca sau altceva).
1. Meseria de maragonz calificat e pe moarte, cei care mai exista sunt batrani si nu mai au ucenici.
2. Nu se mai taie lemn pentru barci. Vrei cherestea debitata radial si uscata natural platesti si astepti foarte mult.
3. Nu se mai fabrica organe de asamblare navala decat la comanda. Vreti cuie navale ori cumparati din import ori dati comanda minima la Turda sau Timisoara ca sa dea drumu la utilaje extra pentru voi. La fel pentru suruburi.
4. Nu se mai fabrica "smoala". Ceea ce se foloseste astazi (si din cate inteleg de fapt de foarte multi ani) pe post de smoala este o porcarie petrochimica destinata asfaltarii sau lipirii acoperisurilor. "Smoala" traditionala era de fapt rasina de rasinoase fiarta, ceea ce americanii numesc "pine tar" si avea cu totul alte propietati decat smoala petrochimica moderna. Din cate stiu in UE nu se mai fabrica decat in Suedia si se vinde la sfert de kil.
Ca sa asigurati supravietuirea in situ a lotcii de lemn ar trebui sa refaceti toata infrastructura, sau sa creati premisele legale pentru refacerea acesteia. Asta ar insemna legi de genul:
1. Se interzice pescuitul profesionist cu altceva decat lotca de lemn cu vasle si vele.
2. Se interzice in toata delta o viteza mai mare de 10km/h. Amenzile constau in mii de euro si confiscarea ambarcatiunii. Legea se impune prin supraveghere aeriana cu drone.
Ceea ce se poate face realist e ce se intampla si in occident si lucrul pentru care exista si European maritime heritage, adica conservarea in muzee cu sectii de arheologie experimentala a unor meserii si tehnologii traditionale si conservarea patrimoniului existent in tara prin sprijinirea financiara a proprietarilor pentru a putea supravietuii barcile existente si constructia unora noi in programe de formare pentru amatori, categorii defavorizate, copii, etc.. Pentru asta asociatiile maritime si muzeele existente ar trebui sa acceseze fonduri europene in vederea demararii unor programe de identificare a patrimoniului nautic existent, scolirea unor oameni in meseriile traditionale ori la ultimii mesteri existenti in tara ori in strainatate in institutii similare, si demararea unor programe prin intermediul carora posesorilor de patrimoniu nautic sa li se asigure partial intretinerea barcilor. Practic ceea ce se face este crearea unor centre tehnologice in care supravietuieste infrastructura traditionala si subventionarea masiva a functionarii ultimelor exemplare ramase. Desi suna simplu si exista si diverse mecanisme pentru a asigura accesul la fundurile europene necesare in romania problema e "lipsa de bani". Practic nimeni nu va subventiona 100% un asemenea program minim 20% din fonduri trebuie sa fie proprii. A doua problema mare e lipsa organizarii, asemenea programe presupun institutii (de stat sau private) cu angajati cu norma intreaga strict pentru acest lucru pentru a putea asigura continuitatea programelor. Iar acesti angajati trebuie sa fie la fata locului, langa barci.
Muzeele etnografice locale ar trebui sa fie pe primul loc in asemenea intreprinderi precum si ONG-urile direct interesate.
Citat din: Rumpi din Martie 04, 2014, 04:08:40 PM
1. Meseria de maragonz calificat e pe moarte, cei care mai exista sunt batrani si nu mai au ucenici.
Din pacate ceva asemanator se intampla si cu meseria de tamplar.
Tamplari buni sunt greu de gasit.
Citat din: Rumpi din Martie 04, 2014, 04:08:40 PM
2. Nu se mai taie lemn pentru barci. Vrei cherestea debitata radial si uscata natural platesti si astepti foarte mult.
Idem pentru mobila de buna calitate.
In afara de PAL, Melacart etc (care s-or fi pretand pt mobilier de birou sau bucatarie) material lemnos de calitate este greu de obtinut prin comert, iar daca da, este de regula de import.
De-a dreptul comic ca intr-o tara unde in subconstient mai persista teza
- Paduri ca la noi, nu are nimeni!sa nu poti obtine (in mod legal si rapid ) lemn de buna calitate, ci se recurge la import.
Prin intermediari (comersanti) care nici ei nu au in tara de bastina, dar stiu cum
"sa conecteze pietele".
Totusi la gatere se mai poate obtine material bun (personal nu am avut niciodata dificultati in aceasta privinta) dar trebuie sa te ingrijesti de transport, uscare, debitare etc.
Citat din: Rumpi din Martie 04, 2014, 04:08:40 PM
3. Nu se mai fabrica organe de asamblare navala decat la comanda. Vreti cuie navale ori cumparati din import
Cateva mici turnatorii de bronz ar putea asigura traiul pt intreprinderi familiale.
Am avut ocazia sa trec pe la asemenea turnatorie in China de Sud, lucrau bine si afacerea se extindea vertiginos...
Piese brute turnate) pentru cabestane, vinciuri, schimbatoare de caldura, stuturi de apa,
ma-rog aveau o gama larga si erau dispusi sa confectioneze si unicate.
Cu putin timp in urma am vizitat o familie de tigani pe granita ungaro-croata.
Tata si fiu, toarna lagare industriale dar si alte piese din bronz.
In caz de comanda ferma pot turna si clopote (dupa cum spunea batranul, sunt limitati de capacitatea cuptorului la cca 800 kg, ceea ce nu este mult la clopote bisericesti, fiind cunoscute exemplare care au depasit 5 to, dar turnatul clopotelor - cu ornamentele de rigoare si fara fisuri, incluziuni, defecte este o arta.
Citat din: Rumpi din Martie 04, 2014, 04:08:40 PM
4. Nu se mai fabrica "smoala
.......
"Smoala" traditionala era de fapt rasina de rasinoase fiarta, ceea ce americanii numesc "pine tar" si avea cu totul alte propietati decat smoala petrochimica moderna. Din cate stiu in UE nu se mai fabrica decat in Suedia si se vinde la sfert de kil.
In noiembrei 2013, la targul Hanseboot din Hamburg am adulmecat aroma divina a unei punti, confectionata din larice si impregnata cu catran de rasinoase.
Mi-am adus imediat aminte de slanina si suncile afumate de bunicul, la fum rece de rasinoase, in regiunea Harghita ;-)
Am stat de vorba cu constructorii - frati, ambii cu specializare in inginerie navala.
Spuneau ca au un mic santier naval (pornit cu cca 300.000 euro credit, garantat de statul estonian) si ca in Estonia acel catran de rasinoase se poate obtine usor, fiind mai multi producatori.
Pe cand eram pustean si cutreieram Muntii Caliman, treceam cateodata pe langa o "distilerie" de terpentina si catran, abandonata (in zona lacului Iezer).
Cu valul de defrisari din Carpati, materie bruta cred ca ar exista din belsug ("ace" de pe crengi, care ori raman in padure, sau se ard) dar revenim la intrebarea (veche)
-Cina sa faca si cui?
In orice caz (si cu tot avansul petrochimiei in materie de solventi) terpentina este un produs cautat si azi
si pretul este chiar "piperat"
(daca e sa cumpar din comert - ocazional, costa sticluta de 100 ml cca 6-9 euro).
Citat din: Rumpi din Martie 04, 2014, 04:08:40 PM
Amenzile constau in mii de euro si confiscarea ambarcatiunii. Legea se impune prin supraveghere aeriana cu drone.
Rumpi , ai un
like la patrat din partea mea !;-)
Vasazica iarasi se vor accesa bani EU, iar se vor intocmi calculatii de pret astronomice, ca pana la urma
sa se cumpere drept "drone" jucarii de plastic, Made in China, dar reetichetate ;-)
Restul sumei obtinute (adica grosul) ar trece la capitolul
Taxe de intermediere si consultingEu zic ca ar fi mult mai eficienta o mica comunitate de vikingi
(sa zicem cca 100 de danezi si cam tot atatea daneze, importate ;-)
care incoruptibili fiind (precum Garda Nordica a imparatilor bizantin)
ar fi obligati sa patruleze cu
drakkarele lor apele Deltei.
Oricine calca stramb, arestat imediat si dus la munca silnica
(sapat /dragat canale de irigatii) in functie de gravitatea faptei si marimea barcii confiscate
de la 3 luni la 1 an.
Poate ar fi un inceput pentru o agricultura neinvaziva si ecologic sustenabila, dar incetez cu prostiile ;-)