Prietenii care au trecut prin Jurilovca cu ocazia TABEREI ori a RAIDULUI - cunosc probabil mahuna din capătul digului din port; acu jumătate de an am batut palma cu proprietarii, abia astăzi am reușit să o aduc in curte.
Construită în 2001 (conform facturii), de meșterul marangoz Mihai Simionov din Tulcea este probabil una din puținele mahune (restaurabilă) ce se mai află pe la noi (în Jurilovca este singura).
Mai un hop - să o bag in solar, apoi urmează restaurarea. Nu mi-am propus un calendar, probabil voi lucra in pași marunți, deși mi-ar place grozav să o finalizez vara viitoare.
Orice sfat este binevenit.
O barca serioasa, felicitari pentru initiativa! Ne poti da mai multe detalii despre ea? Dimensiuni?
8 / 2 m.
Fundul plat.
Barca a stat direct pe pamant cativa ani. Fundul este putrezit, structura (crivacele) - zdravana.
vreau sa-i schimb tot bordajul, fibra pe exterior.
Uau cred ca se anunta un topic pe cinste!
Parerea mea este sa i se pastreze dupa restaurare aspectul traditional, adica chiar daca se foloseste fibra si rasina sa se faca intr-un fel sa se vada rosturile dintre file si sa fie neagra, ca si calafatuita si catranita, cu un pigment in rasina sau piturare ulterioara.
Daca as avea-o as restaura-o in lemn natur calafatuit/catranit si as intretine-o periodic, traditional. Rasina si fibra, desi scuteste mult din costurile ulterioare, o scoate din categoria manufacturii traditionale poate chiar inspre kitsch, asa cum dupa umila mea parere sunt produsele unor mult laudati pseudo traditionalisti din zona respectiva.
Felicitari !Spor la treabă!
Am avut ocazia să îl cunosc pe Nea MIHAI. Poate îți poate da sfaturi sau cel puțin să îți povestească cum a meșterit la ea.
Felicitari si sa o stapanesti sanatos !
Sunt si eu de parerea lui Cosmin (Byteworks). Ai o barca traditionala, cel mai bine ar fi sa o restaurezi cum era, sa arate traditional. Prin aceasta isi pastreaza (sau chiar isi creste) valoarea.
Ce inseamna traditional la o lotca? Neagra, data cu catran si lipita cu smoala? Exista si alt model? :)
Cred ca poti sa o dai cu "smacolina" neagra si peste fibra. :) Sau poti sa o faci cu un singur strat de fibra transparenta, ca "Legenda Dunarii".
Restaurare ! Poate fi executată cu tehnici și materiale noi .
Valoare chiar crește în urma operațiuni de restaurare.
E ideala folosirea materialelor tradiționale la restaurare ,atunci când există posibilitatea de protejare a materialelor folosite gen aplicarea rășină sau altă soluție pentru conservare da un plus valoare obiectului.
Citat din: pelicanul din Decembrie 29, 2015, 07:29:42 PM
Ce inseamna traditional la o lotca? Neagra, data cu catran si lipita cu smoala? Exista si alt model? :)
In niciun caz asa IMHO, cu cabina de WC sau banci din parc :D
(http://beta.okmagazine.ro/wp-content/uploads/2015/08/Ivan-Patzaichin-pescaturism.jpg)
Sursa. (http://okmagazine.ro/people/news/foto-ivan-patzaichin-isi-deschide-bar-in-tulcea/index.html)
Este tradițională forma, aspectul. Stiu ce inseamna catrănitul anual al unei lotci; in niciun caz nu voi face asta cu mahuna (nu m-ar tine balamalele :) ). Va fi invelita in fibră (netransparentă), va avea culori foarte apropiate cu cele ale unei lotci (lotca mea :) ).
Azi am reusit s-o bag in solar.
Citat din: byteworks din Decembrie 29, 2015, 07:59:40 PM
In niciun caz asa IMHO, cu cabina de WC sau banci din parc :D
(http://beta.okmagazine.ro/wp-content/uploads/2015/08/Ivan-Patzaichin-pescaturism.jpg)
Sursa. (http://okmagazine.ro/people/news/foto-ivan-patzaichin-isi-deschide-bar-in-tulcea/index.html)
Da, aici ai mare dreptate! ;)
In primul rand ma bucur ca inca o lucrare traditionala lasata de izbeliste si-a gasit un salvator. Felicitari Paul, si sa ajungi sa te bucuri cat mai curand de mahuna.
De multi ani pe o ulita din Sf. Gheorghe sta abandonata o mahuna aproape identica, posibil sa fie facuta tot de nea Mihai. Dansul e singurul marangoz care dupa revolutie a continuat sa lucreze barci traditionale din lemn, ceea ce mai face si in prezent, cand are comenzi (cam rar).
In septembrie 2014 am discutat, impreuna cu Dan Dragos, Kir Gutzakis si Intersect, cu proprietarul barcii din Sf. Gheorghe. Ne-a spus ca de multi ani nu mai pescuieste la mare, si nu mai are ce face cu barca. Voia s-o vanda, destul de ieftin, si avea de la ea si un diesel inboard in 2 cilindri, care era demontat de pe barca si tinut la adapost.
Barca era si este si acum in stare destul de buna, fiind nevoie de ceva lucrari inerente de mentenanta. La momentul respectiv ne faceam planuri sa o luam impreuna si sa-i dam o noua viata. Din experienta mea insa, asemenea chestii functioneaza cel mai bine atunci cand e un singur om implicat, nu mai multi, asa ca ideea a cam palit.
Despre mahuna din topicul de fata, sincer as vedea utilitatea restaurarii strict traditionale doar in 2 cazuri:
1. daca e vorba de o reconstituire fidela, in scop stiintific, etnografic etc
2. daca barca ar urma sa fie folosita conform destinatiei ei initiale, adica la pescuit profesionist
Din ce stiu, modul in care Paul foloseste acest tip de barci nu se incadreaza in randurile de mai sus, fiind vorba de turism si agrement. In acest caz, cel mai important e ca barca sa poata fi folosita cat mai mult, cu cat mai putina mentenanta si cheltuiala, lucru care justifica o tehnica moderna de conservare, precum fibra si rasina epoxidica.
Argumentul ca valoarea barcii va creste la o restaurare traditionala nu sta in picioare, dovada fiind numarul imens de lotci traditionale abandonate, de care nu e nimeni interesat, in afara de cei care le pun in curtile pensiunilor si le umplu cu pamant si cu flori, folosindu-le ca decor.
In afara de asta, rarii clienti pe care i-am vazut pe la nea Mihai sa ceara barci traditionale din lemn nu sunt interesati deloc de partea traditionala, ci doresc strict ceva care "sa ia ochiul" turistului pe care-l plimba pe bani multi prin Delta.
Prin urmare, atata vreme cat nu exista o piata a barcilor traditionale la noi, nici nu are rost sa discutam de cresterea valorii in urma unei restaurari traditionale. Poate fi vorba cel mult de o valoare sentimentala a celui care apreciaza acest tip de barca, si e dispus sa-si aloce suficient timp si efort pentru munca periodica si serioasa de mentenanta.
De ce personal consider ca o tehnica moderna de conservare e cea mai buna alegere in cazul de fata:
1. Longevitatea barcii va fi mult mai mare decat a unei barci conservate clasic
2. Munca de mentenanta va fi mult redusa
3. Calitatile hidrodinamice vor fi superioare - barca va fi mai usoara, nefiind imbibata cu apa (umflata), iar finisajul operei vii va asigura o rezistenta de frecare mult diminuata
4. Se vor putea realiza compartimente complet etanse, necesare la flotabilitate sau depozitare
5. Confortul si placerea navigatiei (e vorba de turism si agrement) vor fi altele decat la o lotca smolita
Sunt si alte motive pentru care personal as merge pe conservarea cu epoxidica, in primul rand daca nu as avea acces permanent la barca, iar aceasta ar sta la apa. O prelata buna pe ea si scapi de griji.
Partea de finisaj e simpla - o vopsea neagra buna la exterior, care-i pastreaza aspectul traditional, iar interiorul pastrat natur, pentru a pune in valoare caldura naturala a lemnului. Toate acestea fiind valabile bineinteles daca destinatia barcii va fi agrementul pe apa.
Despre restaurarea propriu-zisa vom discuta in posturile urmatoare, si cred ca o idee buna ar fi de povestit inclusiv cu nea Mihai. Cred ca si dumnealui s-ar implica la treaba la o adica, fiindca inca e in putere, si lucreaza in lemn ca de obicei cu mare placere. Oricum, decizia finala e a proprietarului, si cel mai important e ca inca o barca traditionala va renaste.
Citat din: navigator din Decembrie 29, 2015, 09:22:21 PM
Azi am reusit s-o bag in solar.
Paul mi-ai dat o idee.........de fapt am furat idea cu solarul cel mai tare atelier mobil posibil ( fara autorizatie de constructie ,proiect,samd) plus ca e si mobil
Vali are dreptate lui Nea Mihai chiar ii place sa lucreze in lemn .Nu o sa uit cum ii radeau ochii cand vorbeam cu el despre barci facute din lemn.
Citat din: Vali din Decembrie 30, 2015, 07:39:18 AM
De ce personal consider ca o tehnica moderna de conservare e cea mai buna alegere in cazul de fata:
1. Longevitatea barcii va fi mult mai mare decat a unei barci conservate clasic
2. Munca de mentenanta va fi mult redusa
3. Calitatile hidrodinamice vor fi superioare - barca va fi mai usoara, nefiind imbibata cu apa (umflata), iar finisajul operei vii va asigura o rezistenta de frecare mult diminuata
4. Se vor putea realiza compartimente complet etanse, necesare la flotabilitate sau depozitare
5. Confortul si placerea navigatiei (e vorba de turism si agrement) vor fi altele decat la o lotca smolita
Ca de obicei, Vali cu observatiile lui pertinente și argumentate :) . Din punctul meu de vedere cel mai important aspect este mentenanța redusă.
Cristian, ideea cu solarul construit peste barca ma bantuie de cand am luat-o; nu este una originală - mi-a povestit un prieten ca se practică în șantierele navale de pe afară. Norocul meu este ca am gasit unul gata construit și cu spațiu disponibil.
Cam asa ceva:
(http://resize.over-blog.com/1020x765.jpg?http://idata.over-blog.com/0/56/75/49/coque/positionnement.jpg)
Iar dacă nu aveţi ţeavă sau vreţi să-l faceţi mai ieftin aveţi un alt model aici.
http://www.boatered.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=139489&whichpage=2 (http://www.boatered.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=139489&whichpage=2)
Desigur se poate face şi mai mic.
Frumoasa barca. Felicitari.
Orice restaurare trebuie sa ia in calcul costurile. Atat cele de restaurare cat si cele de operare pe durata de viata estimata a barcii. Orice barca are o durata de viata determinata si o mentenanta obligatorie pe parcursul acelei vieti. Cea mai ieftina barca ramane cea de lemn cu bordaj neted. In functie de elementele de imbinare folosite (cuie, suruburi din otel galvanizat sau cupru sau bronz) si lemnul folosit durata de viata a unei asemenea barci poate fi de la 10-20 de ani pana la nelimitat. Asta deoarece acest sistem de constructie permite schimbarea usoara a oricarui element constructiv, indiferent daca e structural (scheletul) sau nu (bordajul). Dezavantajul e bineinteles ca intretinerea e mai scumpa si barca trebuie tinuta in apa macar in timpul sezonului. Barca trebuie recalafatuita ocazional (nu in fiecare primavara) iar lemnul trebuie protejat regulat cu vopsea sau lac. Smoala si alte asemenea (ulei ars, etc.) nu au ce cauta pe barca. La o barca calafatuita bordajul e piesa de uzura, in momentul in care calafatul nu mai poate etansa barca el se schimba. Orice piesa atacata de putregai se schimba. Otelul galvanizat ataca lemnul, la un moment dat (20-50 de ani) tot fierul trebuie schimbat. Dar per ansamblu raportat la durata de viata estimata a ambarcatiunii asta ramane cea mai ieftina optiune deoarece lemnul e ieftin si reparatia usoara. Porcariile facute in delta din cauza lipsei materialelor adecvate nu trebuie repetate. Aici aveti un articol care descrie reparatia unei barci de lucru dupa un deceniu de abuz. Din punctul meu de vedere este edificator, chiar daca foloseste alte specii de lemn (deoarece in romania se gasesc specii macar echivalente daca nu mai bune).
http://www.wkfinetools.com/contrib/bSmalser/10years/10Years-01.asp (http://www.wkfinetools.com/contrib/bSmalser/10years/10Years-01.asp)
Reconditionarea unei barci clasice in alt sistem trebuie sa tina cont de particularitatile sistemului initial. Asta inseamna ca scheletul barcii trebuie sa fie solid, bordajul la fel, tot lemnul fara putregai si toate piesele bine atasate una de cealalta.
In practica exista cateva sisteme de "reconditionare".
1. Acoperirea cu ferociment.
2. Acoperirea cu fibra de sticla si rasina poliesterica.
3. Acoperirea cu fibra de sticla si rasina epoxidica si saturarea lemnului cu rasina epoxidica
4. Placarea dublu diagonala cu fasii de lemn sau placaj lipite cu epoxi ingrosat
Toate metodele au avantaje si dezavantaje si sunt probate in practica.
Pentru metoda 1 barca asta e cam mica. Metoda 2 ofera o durata de viata de aproximativ 10-20 de ani dupa care barca e buna de gunoi sau reconstructie totala, dupa lemnul folosit. Primul strat de fibra trebuie ancorat de bordaj cu capse sau cuie cu cap mare. Stratul total de rasina armata trebuie sa fie gros. Metoda 3 presupune uscarea lemnului la un 12%, slefuirea pana la lemn curat, lipirea imbinarilor dintre filele bordajului si saturarea interiorului. Metoda 4 e cam la fel cu 3 doar ca nu se satureza interiorul. Metodele 3 si 4 nu au inca o perioada de viata determinata (adica nu stim cat rezista).
Avand in vedere particularitatile cazului de fata (necesitatea inlocuirii filelor operei vii si dorinta proprietarului) eu propun urmatoarea schema de reconditionare:
1. Intors barca cu fundul in sus.
2. Scoaterea tuturor filelor de bordaj pana la linia de plutire sau peste daca e atacat.
3. Slefuirea filelor ramase si a coastelor pana la lemn curat.
4. Curatarea perfecta a imbinarilor dintre filele ramase de orice urma de calafat si smoala.
5. Refacerea bordajului in tehnica strip-plank cu baghete de brad/molid de aceeasi grosime ca bordajul original.
6. Aplicarea unei tesaturi de fibra de sticla de 200-300gr/mp in rasina epoxi peste bordaj.
7. Vopsit exteriorul in culoarea dorita.
8. Intors barca.
9. Slefuit interiorul pana la lemn curat.
10. Aplicat 3 straturi de rasina epoxi pentru stabilizarea lemnului.
11. Vopsit sau lacuit interiorul pentru a proteja epoxi de UV.
La punctul 4 daca se doreste se poate lucra cu o freza si apoi lipi o bagheta intre file sau se poate curata cu diverse sabere dupa care se umple rostul ramas cu epoxi ingrosat. Metoda cu freza e mai rapida si mai usoara.
La punctul 5 propun baghete patrate lipite cu epoxi si fixate in cuie intre ele si de schelet.
Punctele 9-11 sunt esentiale pentru succesul pe termen lung al operatiunii. Daca nu se fac sau se omite unul dintre ele lemnul va lucra si va fisura fibra, si va aparea putregaiul. In 10-20 ani barca va fi varza. Daca perioada de viata dorita e doar atat atunci mai bine folositi varianta cu poliesterica, pretul fiind probabil mai mic.