Cu ochii pe geam si la prognoza meteo si abia asteptand sa dau la apa velierul (DC20 - 22 picoare, derivor rabatabil) m-am apucat sa reconditionez (sau mai curand sa igienizez) cabina.
Velierul a stat cel putin un an pe mal cu apa in santina. In consecinta, lemnul din interior a cam putrezit si pe pereti s-a depus mucegai. Am scos peretii dintre cabine, usa, masa si sertarele si celelalte lemne.
De asemenea, neavand o bucatarie, m-am gandit sa bricolez un fel de lada care sa stea intr-unul din dog-bunk-uri, care sa fie trasa afara cand e nevoie si pe care sa pun aragazul (campingaz cu un singur ochi), eventual pe o montura cardanica, sa asortez cumva o mica chiuveta, sa improvizez un sistem de apa (ma gandesc la un dus solar agatat pe punte, cu un furtun care sa mearga la chiuveta si scurgerea sa fie intr-o canistra plasata sub intrare).
Am slefuit ce se putea refolosi si am cumparat placaj (fag, de la Hornbach) ca sa inlocuiesc peretii si usa. In prezent am dat un strat de grund, bait (teak) si cateva de lac (yacht) de la Sadolin.
Am mai cumparat o vopsea elastica pentru pardoseala tot de la Hornbach pentru paiol. Pentru pereti ma gandesc sa folosesc o vopsea cu latex antimucegai.
In poze vedeti diversele etape.
Salut Calin. Felicitari pentru lucrare, cred ca se va schimba total aspectul interiorului, acesta fiind deseori o problema la barcile sh.
Eu insa as fi procedat putin diferit:
- m-as fi asigurat ca placajul are incleiere de exterior, deci nu se delamineaza daca se uda
- as fi cautat o esenta mai usoara si mai rezistenta la umezeala decat fagul
- in loc de bait si apoi vopsea, as fi dat cu epoxy, eventual si o tesatura de fibra (cea mai subtire). Asta deoarece in timp sigur umezeala va patrunde in placaj, si in orice altceva din lemn, daca nu e protejat.
- abia apoi as fi dat vopsea, sau si mai bine as fi lasat lemnul natur, doar in epoxy. De obicei fac asta pentru a vedea permanent starea lemnului.
Fiind la interior, teoretic lemnul nu e la fel de expus la umezeala ca acela din exteriorul barcii. Insa umezeala exista permanent, sub forma de vapori, condens, sau infiltratii de la valuri, ploaie etc. Aceasta umezeala de multe ori e foarte nociva, mai ales in lipsa ventilatiei.
Cele mai costisitoare operatiuni la numeroasele reparatii de barci pe care le-am facut in timp, in termeni de cheltuieli, munca si timp investit, au fost exact inlocuirile de material lemnos - oglinzi, osaturi de fund, paioluri, intarituri ale puntii, compartimentari interioare, mobilier etc.
Din aceasta cauza, daca tot e atata de muncit si investit, cel mai bine ar trebui procedat astfel ca sa nu mai avem de umblat la lemnarie o perioada cat mai lunga de timp, iar solutia este epoxy.
Poate sunt colegi care spun ca n-ar trebui sa consideram epoxy drept panaceu universal la reparatia barcilor. Sunt de acord, insa daca aveam la dispozitie epoxy acum 25 de ani, cand mi-am cumparat prima barca cu vele (pe care o am si acum), cred ca reparam mult mai putin si ma plimbam mult mai mult :).
Arată bine lemnul nou, felicitări!
Ai încercat să rezolvi infiltraţiile de apă, astfel încât să ai o santină uscată?
Cred că e bine să îi faci o aerisire consistentă şi permanentă. La bărcuţa mea, în timpul primei ierni aveam condens masiv în ea, era practic totul umed, şi lemn şi fibră. De atunci las geamul prova uşor deschis, am un suport de lemn si il leg in pozitie. O singură dată a intrat apă de ploaie, puţină, şi atunci fusese ninsoare mare cu viscol; apa aia s-a evaporat, eu am găsit urma ei în lighean. Între timp am renunţat şi la lighean. Nu mai am pic de condens iar aerul din barcă este proaspăt, fără iz de stătut, casă veche sau mucegai. Barca are şi două ventilatoare pe convecţie naturală, dar nu se simt deloc. Iar unele cu ventilare forţată, solare, sunt 100€ bucata.
Pentru mucegai otet sau clor (inalbitor).
Pentru placaj epoxi.
Pentru lada de bucatarie ceva de genul: https://www.youtube.com/watch?v=X2kjZ_NhVzQ (https://www.youtube.com/watch?v=X2kjZ_NhVzQ)
Pentru spalat vase o galeata.
Pentru intrebari forumul CC.
Si pentru umiditatea din aer ceva de genul: http://www.noisibebe.ro/cumpara/ceresit-aparat-dezumidificator-aero-450g-13871 (http://www.noisibebe.ro/cumpara/ceresit-aparat-dezumidificator-aero-450g-13871)
Exista mai multe tipuri, asta l-am gasit la repezeala pe net. Costa 30 - 40 de lei pe iarna si te scapa de multe nenorociri. In barca mea, pe malul marii, am strins cam 1 litru de apa numai din umiditatea atmosferica in aceasta iarna, cu un aparat asemanator.
si pe alt ...site ...
http://www.shopidoki.ro/222-ingrijirea-casei/231--diverse/search=ceresit/ (http://www.shopidoki.ro/222-ingrijirea-casei/231--diverse/search=ceresit/)
Multumesc pentru raspunsuri si incurajari.
@Vali, sa stii ca am citit mult pe cele doua forumuri inainte sa ma apuc, in special posturi scrise de tine. Prin urmare asta a fost planul initial, cu placaj marin laminat in epoxy, dar tot planificand a venit vremea frunoasa si sambata dimineata m-am gandit asa: 1. ca sa lucrez cu rasina trebuie sa mai astept o luna sa vina temperaturi de 20 de grade 2. n-ar trebui sa fie prea multa umezeala in cabina (iarna barca sta pe peridoc) 3. n-am mai lucrat niciodata cu rasina 4. imi place de mor cum arata fagul baituit cu teak si lacuit (pozele cu vopsea sunt din categoria "inainte de" si 5. ma gandesc sa schimb aranjamentul interior dupa o vreme, mi se pare ca spatiul nu e folosit cum trebuie, sunt putine locuri in care poti pune lucruri, dar vreau sa iau decizia asta dupa ce merg mai mult cu barca si imi dau seama de nevoile mele. Asadar, sambata dimineata m-am suit in masina, am cumparat de la Hornbach placaj si sper ca duminica sa fie totul gata.
@ghrt - inca mai am crapatura in paiol pe unde se infiltreaza apa, planul e sa o repar joi ca sa pot vopsi sambata, si sper sa nu mai intre apa. N-am santina, calci direct pe fibra. Ce spui despre barca ta e incurajator, multumesc.
@rumpi - multumesc de film - tipul e simpatic, a vorbit 10 secunde despre gatit si 10 minute despre sticla de whisky :) . ma gandesc sa pun totusi o mica chiuveta de genul asta: http://www.okazii.ro/instalatii-sanitare/chiuveta/chiuveta-universala-din-inox-cu-loc-de-baterie-sifon-a177748305 (http://www.okazii.ro/instalatii-sanitare/chiuveta/chiuveta-universala-din-inox-cu-loc-de-baterie-sifon-a177748305) ca poate vrea nevasta sa faca ceva de mancare si ii trebuie... dimensiunea lazii la mine e 50x70 cm asa ca ar trebui sa aiba loc si aragazul. Si ar intra si in dogbunk, asa cum spunea si omul.
@pelicanul si @bluewave - multumesc de idee, folosesc si eu la Rockschool asa ceva in camera de la subsol, dar nu-mi daduse prin cap sa pun si in barca :)
Cutia din fim am dat-o de exemplu pentru ca e foarte bine gandita. Soba e sub capac asa ca ai paravant daca vrei sa gatesti in cockpit. Raftul cu paharele si sticla e foarte util, nu zboara paharele cand torni cafeaua, poti sa pui solnita, etc. Capacul are margini inaltate pe ambele parti sa nu zboare lucrurile cand pui ceva pe el si sa il poti folosi pe ambele parti.
Pentru chiuveta se rezolva simplu. Iti trebuie o galeata de 20L si un bol mare de salata din inox. Bolul trebuie sa aiba diametrul in asa fel incat sa se potriveasca in galeata fara sa alunece inauntru. Exista diverse de combinatii de diametre vezi si tu ce gasesti la magazin. Bolul nu trebuie sa intre perfect in galeata, trei sferturi ajunge daca sta fix. Sau daca vrei poti monta bolul in capacul unei galeti. In fundul bolului dai cateva gauri cu bormasina (frumos sa arate ca scurgerea de la o chiuveta). Daca esti sigur ca sotia nu va dori niciodata sa umple chiuveta cu apa (depinde de felul cum spalati, eventual o intrebi) poti cumpara direct o strecuratoare mare. Si bolurie si strecuratorile exista in diametre de 40cm si chiar si mai mari (alea profesionale). Mai cumperi o paturica de silicon (de la accesoriile pentru prajituri). Asta va servi drept dop pentru chiuveta atunci cand e nevoie. De asemenea e buna sa nu zdrangane lucrurile depozitate in bol.
Pentru alimetarea cu apa cumperi un dus solar ieftin si o pompa manuala pentru bidoanele de apa plata. Dusul solar il tii afara pe cabina sa fie apa calda la chiuveta si pompa o montezi pe un bidon cu apa plata (5, 10, 20L dupa dorinta) sa fie apa rece.
Ca sa completezi sistemul mai cumperi (sau bricolezi) un cos de picknick. Asta pastreaza vesela bine ancorata sa nu zboare si arata bine cu captuseala lor in patratele (pune sotia sa aleaga).
Pe o barca mica gatitul se va desfasura de obicei ori in cockpit la ancora ori pe plaja. Nu prea va dori nimeni sa sa stea vara in cabina fara spatiu si cu soba pornita, mai ales in mars. Asa ca bucataria se va plimba des. In cutia cu soba tii oale, sticle, condimente, etc. Astea raman tot timpul pe barca. Cosul cu vesela il poti lua acasa sa speli bine tacamurile. Fiind in mai multe module nu ai probleme cu mutatul si depozitatul asa cum ai avea daca faci o singura cutie mai mare. Sistemul cu bolul sau strecuratoarea pe galeata te scuteste de furtune si conexiuni. In plus poti sa stai jos cand speli vasele deoarece galeata e pe podea si chiuveta (adica bolul) iti ajunge intre genunchi. Cam asta e singurul sistem comod daca nu ai loc de stat in picioare pe barca.
Daca vrei un grill mic si nu vrei sa cumperi unul dedicat il poti face dintr-o tava, o strecuratoare nu foarte inalta, si un gratar. Pentru un grill mare cea mai buna optiune e un tambur de masina de spalat. De folosit insa doar pe plaja, ca nu vrei sa faci foc cu lemne pe barca. Daca vrei grill pe barca doar unul cu gaz.
Am prieten care tine permanent apa in santina ca sa tina lemnul umflat, iar in momentul cand o da la apa nu are nevoie de chit,aleal alea.... barca-i facuta in totalitate din stejar. Doar opera moarta e imbracata in fibra.
Multumesc mult Rumpi! Mi-ai dat niste super idei. Sper sa ne vedem pe apa sa te invit la o omleta :)
Cu placere, de asta exista forumul. Daca ziceai inainte sa te apuce harnicia scuteai munca pe care o sa o faci la anu dupa ce putrezeste fagul anu asta.
Cum ai planuit sa rezolvi "crapatura" din fundul barcii sa nu mai intre apa. Nu de alta da suna de parca ai coca crapata si daca nu faci treaba corect te poti trezi cu chestii mai rele decat putina apa in barca. Barca e de fibra presupun.
@Captan
Ce face prietenul tau e o prostie mai mare decat barca. Ori e consrructie traditionala si are santina uda, ori are fibra pe opera vie si are santina uscata. Combinatia dintre lemn cu fibra pe exterior si apa in santina e numai buna sa asigure putregaiul. Daca in buna traditie fibra e si pusa cu poliester garantez si delaminarea (daca nu e asigurata fibra in cuie, ceea ce nu cred. Daca are fibra doar pe opera vie probabil are un strat subtire). Chiar si cu epoxi e posibila delaminarea daca nu a folosit metodologia corecta pentru laminat pe stejar (epoxi mai flexibil, spalat lemnul cu acetona, etc.)
Captan spune ca barca amicului are fibra pe opera moarta, deci deasupra liniei de plutire. Asta nu inseamna ca barca e ferita de probleme.
In primul rand cred ca s-a folosit poliester si nu epoxy, si banuiesc ca motivul a fost ca sa nu se mai calafatuiasca barca, si sa se scape deci de infiltratiile prin bordajul lateral.
Cum spune si Rumpi, ori se lasa barca neimbracata in fibra, mai ales daca e din stejar, ori se imbraca in totalitate, si nu doar opera moarta. Detaliile operatiunilor s-au discutat deseori pe forum.
O barca din stejar bine facuta nu are nevoie de nici o acoperire in fibra, insa necesita munca de mentenanta in fiecare extrasezon.
Pe de alta parte, daca suntem obligati de starea "obosita" a corpului s-o imbracam in fibra, mai ales la stejar e nevoie in primul rand de un epoxy bun, si in al 2-lea rand de buna pregatire a suprafetei, cum spune Rumpi.
Scuze de off-topic, insa nu putem sa ignoram anumite solutii nefericite care (inca) se mai adopta de unii barcagii amatori. Speram ca acestea sa nu devina exemple pentru forumistii de pe aici :).
Rumpi, stiam de la inceput ca la anul probabil ca o sa inlocuiesc fagul, dar n-am mai avut rabdare si n-o sa fie multa munca - e vorba de peretii laterali (prinsi in suruburi) si semiperetii dintre cabine (prinsi cu silicon). Restul lemnariei e cea originala (pare de tek) pe care am reconditionat-o.
Cu crapatura din fundul barcii vreau sa urmez sfatul lui Vali - sa o largesc un pic dupa care sa o lipesc cu fibra si poliuretanica. Nu pare sa fie ceva structural. Ce mi se pare ciudat e ca atunci cand e apa in barca (de la ploaie de exemplu) nu curge din ea nicio picatura. Mai mult, usuc santina cu buretele dupa care prin crapatura supureaza apa (care nu miroase urat), asta cand barca e pe peridoc. Atasez o poza cu crapatura - poza 1.
In momentul asta am terminat de slefuit cabina si am dat-o cu vopsea:
Am cumparat un decapant de la Hornbach si am incercat pe o portiune. Concluzia a fost ca mirosul e cumplit, munca foarte multa si smirgheluirea ulterioara dificila (smirghelul se incarca imediat cu gelul rezultat). In schimb rezultatul e foarte bun - poza 2. Am decis sa continui doar cu smirgheluire (pozele 4 si 5). Dupa ce am dat primul strat de vopsea mi s-a parut ca o sa iasa o mare porcarie (poza 3). Am dat mai multe straturi de vopsea si a inceput sa arate mai bine (poza 6). Vopseaua se usca rapid (20 min) si am putut sa dau vreo 4-5 straturi in cateva ore. La final rezultatul mi se pare spectaculos (vezi poza 2).
Am citit diverse pareri despre vopsele potrivite pentru cabina. Am vazut ca exista doua tabere - cei care sustin poliuretanicele si cei care sustin acrilicele (latexul). Eu am folosit o vopsea acrilica (latex), marca proprie de la Hornbach pentru pardoseli si sunt foarte incantat. Sigur, concluzia trebuie trasa dupa un sezon-doua cand de vede daca se scorojeste sau nu (flakes).
Si dupa o zi de vopsit prin cotloanele barcii in pozitii nefiresti sunt rupt de febra musculara si dalmatian pe maini , in ciuda tuturor eforturilor.
poze
poze continuare
In crapatura aia cred ca se aduna apa cand ploua in barca, iar culoarea aia inchisa poate fi de la vreo bucata de metal prinsa in masa fibrei. Am gasit asa ceva la cateva barci,printre care si un Shetland mai vechi.
Daca nu e uscata cum trebuie zona, reparatia nu va tine. Incearca sa lasi toate usile si capacele deschise, dar pune o copertina sa nu mai ploua in barca. Abia apoi, cand s-a uscat, poti face reparatia in siguranta. Atentie, reparatia se face cu fibra si rasina poliesterica, nu poliuretanica.
Despre vopsele, pana acum am folosit exclusiv poliuretanica, si in trecut mai rar vopsea auto. Nu stiu cum se comporta acrilica. Daca e la interior, nu cred ca sunt probleme, dar la aplicarea la exterior nu stiu cat de bine tine la soare. Oricum, daca ai dat deja cu acrilica, ne vei spune in timp cum s-a comportat. Indiferent de vopseaua folosita, nu uita sa te protejezi cu o masca 3M anti-vapori organici.
buna, profit de ocazia deschiderii acestui topic sa adresez si eu niste intrebari. unu: am auzit opinii cum ca nu e bine ca lemnul sau placajul sa fie sigilat cu epoxy la interior pentru ca daca intra apa pe sub epoxy (opinia era ca mai devreme sau mai tarziu oricum va intra dintr-o sursa sau alta) apare o sursa de putregai ascunsa care iti face probleme cand ti-e lumea mai draga. am primit ca exemplu doua catarge de lemn unul ,,liber,, si unul ,,sigilat,, cu epoxy si mi s-a spus ca cel cu epoxy a putrezit intr-un loc si s-a rupt in mars in timp ce catargul ,,ne-sigilat,, a fost bine mersi. doi: peste iarna daca las in santina o cantitate mai mare de silicagel, foloseste la ceva?
vad ca problemele ridicate de mine nu intereseaza pe nimeni
Vasile, cu tot respectul, dar eu cel putin nu stau sa raspund la postari despre situatii ipotetice, zvonuri din folclor etc. Daca ai o problema concreta, pe care trebuie s-o rezolvi acum, bineinteles ca imi voi face timp sa raspund cat pot de detaliat.
Despre modul cum se foloseste si cum se comporta epoxy, gasesti amanunte detaliate in cartea fratilor Gougeon, disponibila pe site-ul West System. Si oricum, cea ai importanta e experienta practica, fiindca de la teorie la practica e cale lunga. Stiu ca nu ai sa te superi, si stii ca ai oricand usa deschisa pentru orice problema concreta adusa in discutie.
In sfarsit am dat barca la apa (la San Giorgio)... moment visat toata iarna. Am facut reparatia crapaturii asa cum se vede in poze. Intr-adevar, asa cum am citit pe forum, momentul in care lucrezi prima data cu rasina e spectaculos... ma uitam ca un copil cum isi schimba culoarea (din portocaliu in verde), cum se gelifica, cum se incalzeste, cum isi schimba iar culoarea (din verde in albastru si iar in roz) si cum crapa (in pahar). Cred ca m-am prins pe unde intra apa - in poze se vede ca a picat chitul dintre chila si coca - probabil intra pe acolo si se infiltreaza printre doua straturi de fibra sau mai curand intre fibra originala si o reparatie ulterioara (prost facuta). Ar trebui sa chituiesc rostul respectiv? Am strans o punguta de praf rezultat din polizarea rasinii, sa il amestec cu rasina ca sa obtin chit, sa folosesc silicon, sau merge cu altceva?
Arata destul de urit crapatura aia! Se vede exteriorul prin ea?
In primul rind trebuie sa te asiguri ca toata zona e perfect uscata si ca fibra nu se delamineaza si nu ai apa intre straturile de fibra.
1. Cureti perfect prin slefuire orice urma de vopsea veche sau alte mizerii pe o distanta de 10 - 15 - 20 cm de o parte si de alta a crapaturii. Daca crapatura are mizerii inauntru, o largesti un pic si cureti bine totulStergi bine cu diluant dupa slefuire si lasi sa se usuce.
2. Pui un petec pe exterior, din tesatura de fibra cu rasina poliesterica pe latimea zonei curatate anterior.
3. Dupa ce petecul s-a intarit si fixat bine (a doua zi), umpli (dinspre interior) cit mai bine crapatura cu chit cu fibra. Se gaseste la magazinele de piese auto, nu are rost sa te complici cu praf de fibra si alte prostii. Nu pune prea mult intaritor, ca sa ai timp sa-l indesi bine pe toata lungimea si adincimea crapaturii.
4. Pui trei - patru petice de tesatura de fibra pe latimea curatata anterior, si pe exterior si pe interior. Intre doua petice lasi sa treaca o ora, doua astfel incit rasina (poliesterica) precedenta sa fie aproape (dar nu pe deplin) intarita.
5. Slefuiesti toata zona, mai ales pe exterior. In interior, daca e in santina nu prea are rost sa te chinui.
6. La sfirsit e utila o amorsa (grund) epoxidica si pe exterior si pe interior pe toata zona, adica toata opera vie si toata santina dupa ce ai indepartat toata vopseaua veche. Epoxidica impiedica patrunderea apei si sigileaza orice crapatura prevenind osmoza.
Cam asta e... :)
Spre ca pozele astea cu crapatura sunt facute inainte de reparatie.
Eu vad acolo o crapatura in T. Nu stiu unde e situata crapatura dar primul meu gand a fost ca a cedat unul dintre suruburile chilei si fibra a fost rupta din cauza torsionarii inegale. In al doilea rand vad o intrerupere mare in tesatura de fibra de sticla. Chestia aia trebuie remediata urgent, rasina goala e casanta si nu are nici o rezistenta. Acolo trebuie slefuit generos cu flexul (20cm in toate directiile) si aplicata tesatura. In al treilea rand vad rugina. M-am uitat pe pagina barcii http://www.dc20.fr/ (http://www.dc20.fr/) si acolo scrie ca chila este din plumb incapsulat in rasina poliesterica. Rugina poate veni doar dintr-un singur loc si anume suruburile care fixeaza chila. Depinzand de anul de fabricatie barca are intre 37 si 53 de ani. Cred ca e timpul de verificat suruburile care fixeaza chila. Poza cu imbinarea dintre chila si coca nu are nici o referinta sa imi pot da seama cat de mare e distanta dintre cele doua, dar la cum arata nu pare sa fi umblat cineva acolo in ultimii 30 de ani.
Eu in locul tau as face asa:
1. Scos barca din apa.
2. Demontat chila de pe barca.
3. Slefuit complet crapatura din ambele parti in asa fel incat unde e crapata sa ramana sub 1mm.
4. Pus fibra cu epoxi (sau poliester dar eu as prefera totusi epoxi) asa cum a explicat pelicanul. Trebuie neaparat sa fie totul uscat inainte sa fibrezi.
5. Curatat chila si zona de sub ea.
6. Tratata orice urma de eventuala osmoza.
7. Vopsit.
8. Reinstalat chila cu suruburi noi aplicand un mastic poliuretanic (gen Sikaflex) intre chila si coca. In nici un caz nu folosesti un produs pe baza de silicon.
9. Vopsea antivegetativa.
Multumesc Pelicanul si Rumpi pentru sfaturi.
Din cate mi-am dat seama, barca a avut o reparatie pe interior la santina. Pare ca precedentul proprietar a pus o tesatura de fibra si a turnat pur si simplu un strat de 1 cm de rasina peste ea. Tesatura care se vede in poza e probabil cea folosita la reparatie, nu cea originala. Ma gandesc ca omului ii intra apa printre chila si coca si a facut tigania respectiva de reparatie. Eu am slefuit cu flexul asa cum se vede in poza 1 si 2 din postul meu precedent, am pus 4-5 straturi de stratimat de 300 (din ce in ce mai mari) cu rasina. Nu am asteptat mult intre straturi - dadeam 2 straturi o data dupa care faceam un nou pahar cu rasina si mai dadeam 2. La fiecare doua straturi am folosit o alta pensula, pe care o aruncam dupa asta. Exista o alta varianta? E prima data cand am lucrat cu rasina... Pe exterior nu se vedea absolut nimic, de unde banuiala mea ca apa intra printre chila si coca, se infiltra printre coca originala si stratul reparatiei si iesea prin crapatura cu pricina.
Barcile DC20 au fost proiectate de Georges Sylvant in anii 60. Exemplarul meu a fost facut in 1978 in Elvetia (santierul Bachmann) si e putin diferit de cele frantuzesti. Din cate imi dau seama, chila e de fonta, la fel si derivorul. De acolo ar putea sa vina rugina. Nu vad niciun surub de prindere al chilei. Crapatura era perpendiculara pe axa barcii, la 5 cm de putul derivorului, cam in dreptul cuplului maestru - cam la jumatatea chilei. In partea de jos a pozei atasate se vede parca un cap de surub in masa rasinei. Ar putea sa fie unul din suruburile de prindere a chilei?
Barca e de patru zile pe apa la Giurgiu si nu a intrat nicio picatura de apa pe la reparatie. Iarna asta m-am ocupat de interior, cu un mare consum de energie pentru un lenes ca mine... as lasa exteriorul pe iarna viitoare, hai ca as face un efort sa o scot din apa si sa chituiesc rostul dintre chila si coca daca credeti ca trebuie...
Am mai sapat un pic pe net. Rezulta ca barca ta e un DC20 MKII. Bachmann a simplificat la maxim conctructia sa fie cat mai ieftina si a modificat interiorul insa a pastrat coca originala.
Spre deosebire de ce crezi tu, ceea ce vezi (si unde ai crapatura) nu e fundul barcii. Barca are pe interior un asa zis hull liner, adica banchetele, podeaua, putul derivorului, si probabil si podeaua si banchetele cockpitului sunt dintr-o bucata. Toata chestia a fost facuta din fibra ca o unitate si montata in barca inainte de montarea puntii. Intre coca si hull liner a fost injectata o spuma poliuretanica ca si rezerva de flotabilitate si suport intre cele doua parti de fibra. Intre timp spuma e plina de apa si nu mai ofera suport (de flotabilitate nu mai vorbesc ca probabil ai 100L de apa acolo). Crapatura a aparut probabil din cauza ca putul derivorului nu mai e suportat corect. Practic ai aceeasi problema care a fost descrisa de zeci de ori pe forum la barcile cu motor care au spuma sub paiol. Solutia e identica. Tai capacele banchetelor, tai si paiolul, scoti toata spuma plina de apa, cureti coca. Pe urma instalezi varange si pui capacele taiate la loc. Cu ocazia asta schimbi si suruburile chilei (care sigur au ceva rugina), verifici boltul derivorului, eventual modifici constructia sa fie etansa permanent.
Trebuie sa intreb si cum e puntea. Ar trebui sa fie solida, sa nu flexeze niciunde. Daca flexeaza atunci miezul de balsa a putrezit si trebuie inlocuit si ala.
Ca sa iti faci o idee despre ce trebuie sa faci ai aici un link cu o reparatie similara la un DC20 francez. Singura diferenta e ca forma interiorului e alta, principiul si ce trebuie sa faci e la fel: http://dc20deriveur.canalblog.com/archives/2013/06/30/27540256.html (http://dc20deriveur.canalblog.com/archives/2013/06/30/27540256.html)
Ce ai facut tu acuma e sa repari crapatura din paiol. Nu mai vezi apa deci e bine. Realitatea e ca sub paiol ai o masa mare de spuma plina cu apa, niste suruburi de chila in stare necunoscuta dar sigur ruginite bine si posibile infiltratii de apa pe langa suruburi sau caseta derivorului. Stiu ca vrei sa te dai cu barca si sa amani toata povestea pentru iarna viitoare dar din punctul meu de vedere barca ta nu e sigura pentru navigatie. Eu unul as iesi cu ea pe un lac dar nu pe dunare sau pe mare. Asa ca ia-ti inima in dinti si flexul in mana si taie capacele banchetelor. Nu trebuie sa scoti barca din apa pentru asta.
P.S. Ca sa ne lamurim ca lucrurile stau asa cum zic eu da o gaura in lateralul banchetei, mai inspre paiol. Baga degetul in gaura si vezi daca ai sau nu spuma plina de apa. Daca nu ai astupi gaura cu niste poxipol si esti fericit. Da eu cred ca ai ca singur ai scris ca stergeai paiolul cu buretele si din crapatura iesea apa.
Salut Calin, propun sa schimbam titlul topicului in "Reconditionare velier DC 20", fiindca e vorba de mai mult decat reconditionarea cabinei. Pentru asta, ar trebui sa intri sa modifici prima postare, schimband doar titlul topicului.
Cu ocazia asta inca o data s-a adeverit vorba aia "expect for the best but prepare for the worst", mai ales cand e vorba de o barca sh. Asta nu e totusi o problema, fiindca din fericire ai alaturi oameni pasionati, instruiti si altruisti, care te vor ajuta permanent.
Astept si eu sa vedem cum e treaba cu spuma aia. Daca nu ai spuma ai scapat usor, daca e spuma, ai ceva mai mult de treaba, dar nu e totusi un capat de lume, Pune-ne te rugam poze ca sa stim cum sa te sfatuim.
Salut Rumpi.
In primul rand iti multumesc nu numai pentru sfaturi, dar si pentru cat de mult te implici. Am studiat si eu pe indelete blogul respectiv. Nu am vazut pe nicaieri vreun indiciu cum ca fundul e dublu si umplut cu spuma ca la Boston Whaler. Intr-adevar, banchetele sunt compartimente etanse umplute cu spuma. Am gasit o cascatura la imbinarea uneia dintre banchete si bordaj, am bagat degetul pe acolo si n-am dat de umezeala. M-am gandit si eu sa dau o gaura mai jos sa vad daca e umed, dar n-am avut curaj pana acum. Si m-a incurajat faptul ca nu miroase in barca - din cate stiu eu, in momentul in care ai spuma imbibata cu apa ai un miros de mucegai. Probabil mai dau o tura pe la Giurgiu poimaine sau raspoimaine si bag in lupta bormasina.
Atunci cand am polizat crapatura cu pricina am gasit fibra (tesatura fina, nu stratimat, asa cum se vede in poza) sub un strat de cam un centimetru de rasina nearmata cu nimic. E posibil ca in 1978 - cand s-a facut barca - sa se fi folosit acea tesatura (diferita de ce am vazut in alte locuri din barca? Si asta inseamna ca face parte dintr-o reparatie ulterioara? Pe de alta parte e ok sa faci asa o reparatie? Nu e o prostie? Si nu e probabil sa crape din aceasta cauza?
Din fericire puntea nu flexeaza pe nicaieri.
Vali, ca intotdeauna raspunsurile tale imi ridica moralul. Joia trecuta, cand faceam ultimele pregatiri ca sa plec cu barca de unde o tineam (undeva prin Berceni) a aparut un taxi. Soferul a oprit, a venit la noi si ne-a spus ca toata iarna s-a intrebat a cui e barca si acum a venit sa vorbeasca cu noi. Ne-am intretinut cordial si la un moment dat ne-a spus foarte mandru ca il cunoaste pe cel mai meserias in domeniul barcilor din Romania - il cheama Vali si e din Galati :)
Călin, eu sunt bercenar, mi-ar place să-ți vad barca, iar dacă îți pot fi de folos o voi face cu drag. Și eu am trecut prin recondiționare acum 3 ani, iar ajutorul lui Vali, Mario și alții care cu scuze poate i-am uitat am reușit sa fac ce mi-am propus
Trimis de pe al meu D5803 folosind Tapatalk
Toti forumistii sunt bineveniti oricand pe barca mea. Acum e la Giurgiu pe apa (la San Giorgio)
Caline, să fie gata pana ma întorc în țară, da? :)
mobile...
Pfff... Am apasat aiurea pe telefonul asta...
Salutari călduroase la toată lumea, din Delray Beach, Florida... pe unde ma tot uit dupa ceva barci...
Până acum, un Corbin 39... Vad in vreo lună dacă iese ceva... E de refăcut interiorul complet, așa că am nevoie de om cu experienta... ca parca vad ca iau coaja si începe "Operațiunea Monstrul" :)
(http://uploads.tapatalk-cdn.com/20160406/c7c18803f575244b886023b40966b0ed.jpg)
mobile...
@calin1967: dpmdv cel mai bine era daca aveam cum sa examinam impreuna zona aia cu crapatura. La mine cel putin conteaza cel mai mult sa vad lucrul "live", nu doar poze etc. Problema e ca nu am nici o posibilitate sa ma deplasez pana la barca in perioada asta, fiind ca de obicei foarte ocupat in aprilie si mai.
Totusi, daca barca nu ia apa cred ca poti s-o folosesti pe ape protejate in vara asta, iar din toamna sa ramana sa lucrezi la zona sensibila a santinei. Nu uita ca omul gospodar isi face iarna barca si vara sania, asa ca daca tot a venit caldura, mai bine plimba-te pe ape mai protejate. Daca apar probleme la barca, le vei putea depasi mult mai usor decat daca ai fi de exemplu pe mare. La o adica doar tragi la mal, urci barca pe peridoc si o repari acasa in siguranta, pana la urmatoarea iesire.
Pai oricum am in plan sa ajung in delta cu ea vara asta, asa ca iti dau un semn cand trec prin Galati!
Am reparat si crapatura din cabina prova - vedeti atasamentul. Cred ca nu e chiar ce trebuie, se vad bule de aer... Azi am si vopsit paiolul si partea verticala a banchetelor si in fine arata ca o barca. Maine pun poze.
Ce e ala paiol?
Citat din: draken din Aprilie 19, 2016, 11:53:52 PM
Ce e ala paiol?
Podeaua (pardoseala) unei nave aflata deasupra chilei si a structurii de rezistenta a fundului navei. Intre paiol si fundul navei se afla santina. La navele mari (*) santina (care se mai numeste dublu-fund) este impartita in mai multe compartimente, numite tancuri de balast, care se pot umple cu apa cu ajutorul unei instalatii speciale, pentru a controla pozitia navei (asieta navei) atunci cind este goala sau incarcata doar partial cu marfa.
La barci compartimentele santinei pot fi umplute cu diferite materiale pe post de lest (plumb, beton) sau pe post de rezerva de flotabilitate (spuma), in functie de tipul barcii.
La barcile mici paiolul poate fi un simplu gratar din lemn (detasabil) sub care se poate aduna apa intrata accidental in barca si pe care poti sa calci fara a sta cu picioarele in apa.
L.E.
(*) Si la McGregor se foloseste un compartiment al santinei pe post de tanc de balast, pentru echilibrarea sub vele.
La sfaturile lui Rumpi m-am apucat sa fac o mica bucatarie. Am folosit ce aveam prin curte, diverse stinghii de lemn, niste suruburi autofiletante, o bucata de coltar de lem pentru manere, plus ceva placaj baituit. M-am gandit asa: in cutia de jos vor sta tigaile si vesela, cutia de sus se fixeaza pe cea de jos cu piciorusele care functioneaza ca niste ghidaje, in cutia de sus sta aragazul protejat de vant si in dreapta un compartiment pentru tacamuri, desfacatoare de bere/vin si alte maruntisuri. Capacul vreau sa il prind pe o balama, astfel incat sa stea in doua pozitii (cum se vede in poze) - una in dreapta cand se gateste, si una peste aragaz, cand bucataria e in stand-by, ca sa poti pune diverse chestii pe ea, gen binoclu, telefon, statie... n-am gasit inca o balama corespunzatoare dar sper ca la urmatoarea vizita la dedeman/hornbach/etc sa imi vina inspiratia. Ma gandesc sa renunt la gaurile pentru sticla de whisky sau pahare, dar daca o sa consider esential pun un placaj gaurit. O testez de 1 mai la croaziera Zimnicea-Giurgiu.
Arunca vasele de aluminiu!
Celulele creierului afectat de Alzeimer contin mult mai mult aluminiu decat celulele creierului sanatos.
In rest cred ca trebuie sa insisti un pic pe finisaje...
Stiu si eu daca cele cateva gateli pe an in vase de aluminiu fac vreo diferenta? De acord cu tine pentru vesela de acasa.
Asa e, nu e prea frumoasa cutia. Asta a fost tot ce am putut sa scot taind cu soricelul. O s-o mai iau la slefuit un pic si la baituit.
Vara, soare, vant. Am pus barca pe mare, la Mangalia, curios sa vad cum se comporta pe vant si valuri si ce crapa. Am prins vant de 20 de noduri.
De bine ar fi asa: barcuta e sprintena, rapida, raspunde bine la comenzi, pare inchegata bine.
De rau:
1. se bandeaza cam mult comparata cu o barca cu derivor fix lestat (a mea are derivorul rabatabil facut dintr-o tabla de fier - barca are 800 kg din care chila vreo 300 si derivorul 80). Oricum, inca nu ne-am imprietenit foarte tare, trebuie sa o mai invat, studiez Dedekam.
2. Mi-a pleznit focul, care era uzat binisor, dar credeam ca ma mai tine un sezon-doua. Am cumparat un foc de pe ebay care e intr-o stare buna (75 euro + 15 euro transportul), dar care nu are carabine si sarma pe bordul de atac, ci un tiv de vreo 3 cm. Ma gandesc sa bag o parama de 6 mm prin tiv, la capete sa las o bucla si sa o prind cu un nod de gasa de ochet, ca in poza, dupa care sa bat niste capse intre parama si cusatura tivului prin care sa bag carabinele. Ce parere aveti, ar fi ok? Ma gandesc ca nu ar rezista ochetele din colturile de funga si mura la solicitare, focurile cu carabine au intarituri solide acolo.
3. Derivorul balangane cam rau. Ma gandesc ca bucsele sunt uzate. E prins cu un bulon care nu pare prea usor de scos. As lasa operatiunea de reparare pentru toamna, nu pare ceva simplu.
Acum barca e pe peridoc la Mangalia, o dau la apa de fiecare data ceea ce e o placere pe rampa lor, care e cea mai buna din cate am vazut (in portul turistic).
Citat din: calin1967 din Iunie 17, 2016, 12:15:58 PM
Vara, soare, vant. Am pus barca pe mare, la Mangalia, curios sa vad cum se comporta pe vant si valuri si ce crapa. Am prins vant de 20 de noduri.
De bine ar fi asa: barcuta e sprintena, rapida, raspunde bine la comenzi, pare inchegata bine.
De rau:
1. se bandeaza cam mult comparata cu o barca cu derivor fix lestat (a mea are derivorul rabatabil facut dintr-o tabla de fier - barca are 800 kg din care chila vreo 300 si derivorul 80). Oricum, inca nu ne-am imprietenit foarte tare, trebuie sa o mai invat, studiez Dedekam.
2. Mi-a pleznit focul, care era uzat binisor, dar credeam ca ma mai tine un sezon-doua. Am cumparat un foc de pe ebay care e intr-o stare buna (75 euro + 15 euro transportul), dar care nu are carabine si sarma pe bordul de atac, ci un tiv de vreo 3 cm. Ma gandesc sa bag o parama de 6 mm prin tiv, la capete sa las o bucla si sa o prind cu un nod de gasa de ochet, ca in poza, dupa care sa bat niste capse intre parama si cusatura tivului prin care sa bag carabinele. Ce parere aveti, ar fi ok? Ma gandesc ca nu ar rezista ochetele din colturile de funga si mura la solicitare, focurile cu carabine au intarituri solide acolo.
3. Derivorul balangane cam rau. Ma gandesc ca bucsele sunt uzate. E prins cu un bulon care nu pare prea usor de scos. As lasa operatiunea de reparare pentru toamna, nu pare ceva simplu.
Acum barca e pe peridoc la Mangalia, o dau la apa de fiecare data ceea ce e o placere pe rampa lor, care e cea mai buna din cate am vazut (in portul turistic).
Salutari :) .
1. Nu stiu cu ce barca te gandesti sa faci comparatie, a ta se comporta normal pentru dimensiunea ei, la un vant de 20 nd. Aici nu avem multe de dezbatut :)
2. Pentru foc nici nu trebuie sarma, e suficienta o grandee textila, cusuta in pliul lasat special pentru asta. Daca va fi din saula de 6 mm, asta o dicteaza spatiul acelui pliu. Important este sa pui una a carei tesatura nu permite elongatie. Pe cat se poate, dintre saulele folosite pentru navigatie (sunt mai scumpute, dar sunt cele mai bune). Iti dai seama de asta nu numai tragand, dar si apasand pe saula: e bine sa fie mai rigida, adica sa nu se turteasca. Toate laturile velei ar trebui sa aiba aceasta intaritura, pentru a-i da rezistenta. Pe marginea de cadere si cea de intinsura, grandeea trebuie sa fie mult mai subtire, nu are rost una groasa.
Un foc genovez poate avea pe marginea de cadere, un micut sugrumator din PVC, in care poti bloca grandeea asa cum iti este mai bine, in functie de vant, sa nu fluture acest capat al velei. Pentru randa exista balenele cu acest scop. Pentru foc se rezolva cu grandeea stransa.
3. Te-ai gandit bine. Las-o pentru toamna, cand vei sti si exersa mai multe cu barca. Aproape toate derivoarele mobile au un joc, el se aude mai suparator cand stai la ancora. De aceea la ancora preferi sa-l ridici :)
Sezon placut !
slaut ! unde esti vecine? :) ma gasesti la pontonul din stinga,a doua pe dreapta......n-am cu cine sa pun tara la cale pe aici.......baga un semn !
1. Am comparat cu alt velier de 23 de picioare cu derivor lestat... inca nu m-am hotarat daca e o oportunitate sau o amenintare... deocamdata imi antrenez muschii sfincterului la fiecare bandare mai nervoasa :)
2. Asa m-am gandit si eu... nu mi-e clar daca ar trebui sa intaresc colturile de mura si funga.
3. Asa fac si eu, ridic derivorul cand stau la ancora sau la ponton.
Planific un weekend prelungit de joi... se mai nimereste cineva prin zona?
Uneori senzația de bandare excesivă este mai neplăcuta decât bandarea in sine. Catargul înalt care pare sa cada mult dincolo de bordul bărcii poate induce aceasta senzație.
Poate este bine sa montezi un inclinometru si astfel vei vedea exact câte grade a bandat.
Dacă ești in domeniul 15 - 20 grade ești ok.
De asemenea, aseaza-te pe bordul din vânt si nu uita sa ai la îndemâna scota randei. Bărcile mici sunt foarte receptive la mutarea echipajului de pe un bord pe altul.
La rafala ori slăbești scota ori intri puțin in vânt din timona/eche.
După un timp ajungi sa simți schimbările si chiar sa le anticipezi.
Barcile sunt calculate si dacă nu s-a umblat la planul de vele ... ăla e caracterul ei.
Am citit mica disputa de pe topicul etap vs dehler referitoare la achizitionarea de barci sh si reconditionarea lor, versus constructia in regie proprie si am vrut sa raspund si eu. La rugamintea lui Vali sa nu continuam in acel topic, am vrut sa deschid unul nou, dar, avand in vedere ca nu se refera doar la anumit tip de barci, n-am gasit o categorie care sa mi se para potrivita. Si, avand in vedere ca nu consider ca detin vreun adevar absolut ci doar o experienta proprie limitata m-am decis sa scriu aici concluziile mele dupa un sezon de navigat cu velerul meu achizitionat in toamna trecuta de pe ebay, intr-o stare ce lasa de dorit.
La cumparare mi-am analizat bugetul de bani, timp si resurse si, in conditiile in care nu sunt bogat, am la dispozitie ceva timp dar nu oricat, si nu am curte sau atelier, am decis ca o barca sub 7 m (fara inmatriculare, fara taxe), cu derivor rabatabil (fara macara la bagat si scos din apa si usor tractabila), cu defecte minore sau reparabile usor sau ieftin, cu dotari minime, dar care pot fi imbunatatie, e ceea ce imi permit. Mi-ar fi placut sa o construiesc singur dar, pe langa lipsa de spatiu si experienta insuficienta, la un calcul sumar costurile constructiei in regie proprie sunt muuuult mai mari decat un sh, cel putin la un velier.
Asadar pentru mine n-a fost o alegere intre cele doua optiuni, ci intre a avea sau a nu avea o barca, cel putin acum. Sigur ca exista si optiunea "mai astepti niste ani", dar din experienta proprie e doar teoretica, in practica foarte putini oameni reusesc sa stranga ani de zile bani pentru un proiect de tipul asta (mai ales cand ai familie), sacrificand altele. Plus ca, dupa parerea mea, in momentul in care investesti foarte mult efort in realizarea unui vis, risti sa nu te mai bucuri de el. Nu ii critic sub nicio forma pe cei care isi gasesc bucuria in proiectul in sine si nu in rezultatul lui, si eu fac multe proiecte de dragul lor, nu pentru finalitate (ultimul a fost o sursa de tensiune reglabila de laborator, de care nu prea am nevoie, si pe care o poti cumpara de pe aliexpress la o fractiune din cat te costa materialele pentru realizarea ei in regie proprie), spun doar ca e o chestiune de alegere.
Pana acum am scris despre socoteala de acasa. Hai sa vedem si ce s-a intamplat in targ, cu mintea de dupa un sezon:
Cum am adus barca in tara am dat-o la apa la Giurgiu. Am vazut ca intra un pic de apa printr-o crapatura, ca mai trebuie niste parame, chei, ca are focul cam uzat, ca partile de lemn din interior sunt partial putrezite, ca are un strat de mucegai in cabina si alte maruntisuri. In iarna am slefuit, curatat si vopsit cabina (cu vopsea de latex pentru pardoseli), am reparat crapatura, am scos partile de lemn putrezite si le-am inlocuit (cu placaj de fag de interior de 6 baituit si lacuit), am bricolat celelalte maruntisuri. Cred ca e vorba de 30-40 de ore de lucru si 4-500 lei in materiale. Pana acum consider ca a fost buna decizia de a folosi vopsea latex (s-a mentinut foarte bine), proasta decizia de a folosi placaj de interior la usa cabinei (s-a deformat de la umiditate) si ok cea de a-l folosi la peretii dintre cabine (nu a dat semne de deformare sau exfoliere).
In primavara am dus-o la mare. La prima iesire focul s-a rupt si a aparut o crapatura intre coca si punte. Am cumparat un foc sh, tot de pe ebay (100 euro) si, neavand curaj sa repar o chestie structurala, am apelat la un atelier pentru reparatia crapaturii (300 lei).
Peste trei saptamani era iarasi in apa si de atunci am petrecut acolo cate weekend-uri am putut, ceea ce mi-a adus nu numai bucurii, ci si o intreaga lume, prieteni, locuri, experiente, greu de exprimat in cuvinte.
Acum ma gandesc sa o pun la iernat si sa fac lista de lucrari pentru iarna/primavara. Ar fi urmatoarele: inlocuit ceva lemnarie cu placaj de exterior, carma noua, vopsit puntea, scos spuma veche din compartimentele etanse, bricolat senzorul de viteza vantului si un indicator de directie, mici maruntisuri. Cel mai probabil n-o sa vopsesc puntea (poate doar o reparatie la o zona de vreo 20x40 cm care arata mai urat), si n-o sa fac o carma noua, lasandu-le pentru iarna viitoare.
In speranta ca nu voi fi off-topic, azi fiind si sarbatoare, si avand de asteptat polimerizarea diverselor rasini, m-am gandit sa scriu si eu aici, pe topicul lui Calin.
Imi place si ma bucur foarte mult atunci cand pot ajuta, macar cu sfaturi, ca o barca sa se nasca sau sa renasca. Nu conteaza ca e sh, regie proprie, velier sau cabinata cu motor etc. Important e sa se vada pasiunea cu care barcagiul respectiv isi trateaza jucaria plutitoare. Intotdeauna se simte cand cineva e pasionat sau dimpotriva, cand isi trateaza barca drept o simpla scula de furat cat mai mult peste.
In ce ma priveste, prefer sa ma dau cat mai mult cu barci facute de mana mea. Bineinteles ca ma dau cu tot ce prind, din asta invat continuu, dar pentru placerea navigatiei prefer sa ma dau cu barci de-ale mele. E cea mai buna cale de a evolua ca si constructor de barci. Asta nu inseamna ca trebuie sa fie toata lumea la fel, fiindca in felul asta marangozul n-ar mai avea de treaba :).
Ce ma nemultumeste in schimb este atitudinea superficiala din ce in ce mai frecventa a unora, care repeta la infinit intrebari adresate de zeci si sute de ori pe forumuri. In plus, ma nemultumeste comportamentul unora care vin numai sa ceara, fara sa ofere ceva in schimb. Mai e si obiceiul unora de a se incanta la cine stie ce epave bune doar de aruncat, gandindu-se ca economisesc, pe cand de fapt mai mult ii costa reparatiile decat daca ar lua o barca mai scumpa, dar in stare buna.
Nu ma deranjeaza sa povestesc pe forum despre reconditionarea oricarui tip de barca, insa ma deranjeaza cand primesc mesaje private de la tot felul de obscuri, cu felurite cereri. Asta mi se intampla foarte rar pe capcompas, dar foarte des pe barcaholic. Din cauza asta si din altele prefer sa nu mai scriu acolo, decat doar daca e urgenta nevoie.
In fine, ce mi-as dori sa povestim mai mult pe forum:
- Cum sa invatam sa ne optimizam velele pentru performante cat mai bune. E vorba de geometria velelor (profil, raport de aspect, raport de roach, rapoarte intre centrii velici si de deriva etc), de confectionarea lor (materiale, tehnici, tutoriale etc) etc.
- Cum sa invatam sa ne facem singuri sau sa modificam o arborada de calitate, cu tot ce implica ea.
- Cum sa optimizam un anumit velier pentru comportament fulminant pe apa, de exemplu daca vrem sa ne dam cu el la regate.
- Daca ne dorim o barca facuta de noi, cum sa obtinem cea mai buna hidrodinamica raportat la cerintele din caietul de sarcini, dupa care ce tehnica de constructie sa folosim pentru soliditate maxima la minimul de greutate.
- Ce arhitecturi si dimensiuni de multicoca s-ar preta cel mai bine la conditiile de navigatie de la noi.
- Care sunt prevederile ORC pentru stabilirea handicapului la o barca ce se doreste a fi inscrisa la regata, si cum se fac masuratorile, astfel ca sa stim unde sa umblam si unde nu, ca sa obtinem maximul din barca pe care o avem.
Astea sunt doar cateva exemple de subiecte provocatoare pentru cei interesati de pasiunea velelor de exemplu. Sunt si o multime de alte subiecte interesante de discutat la motorizate, fie glisoare, fie utilitare, fie de semideplasament etc.
Asa ca sper sa ajungem sa discutam asemenea subiecte, dupa care sa le punem in practica, decat sa raspundem continuu la intrebari gen "ce parere aveti de barca asta, se merita sa dau atata pe ea" sau "cum imi fac si eu o barca pe care s-o pun pe masina, sa gliseze cu 5 cai si 4 oameni inauntru, si sa coste maxim 200 de euro" ;).
Velele fac în general diferenţa dintre bărci similare, aşa că întrebările referitoare la vele şi optimizările arboradei sunt foarte mişto, ar fi super să fie contributori generoşi.
Am căutat de curând soluţia pentru un genovez de rezervă. Mi-ar fi plăcut, desigur, să fie mai performant decât cel actual. Din păcate nu sunt mulţi croitori de vele pe la noi, şi cei de care am auzit nu au spaţiu pentru croit vele, doar pentru reparaţii. Costurile unor vele performante din materiale specifice sunt cele pe care le ştim. Cu alte cuvinte este greu de experimentat. Până la urmă m-a salvat eBay-ul, şi acum am o velă mai uşoară, care trage excelent pe vânt slab. Însă va rămâne de rezervă, deoarece lenea şi furlingul îşi spun cuvântul.
Experienţa de a cumpăra o velă SH este mai dificilă, deoarece nu există în realitate caracteristici standardizate de unde să deduci performanţa şi forţa de tracţiune. Nu există de regulă nici poze cu vela întinsă în vânt, doar pe jos în parcare (şi deseori doar colţurile şi eventualele defecte/ reparaţii). Sunt curios cum calculează producătorii forţa de tracţiune a velelor atunci când dimensionează arborada. Bănuiesc că destul de mult din experienţă.
Deocamdată experimentez cu un tangon extensibil de genovez, numit şi spinakerul săracului :)) Nu am măsurat diferentele de performanţă, deoarece de abia învăţ să lucrez cu el.
Citat din: ghrt din Noiembrie 08, 2016, 06:18:03 PM
.............................
Sunt curios cum calculează producătorii forţa de tracţiune a velelor atunci când dimensionează arborada. Bănuiesc că destul de mult din experienţă.
.........................
Cam statistic, da. :)
Uite un site interesant: http://www.wb-sails.fi/hs-fs/hub/209338/file-13855460-htm/news/sailpowercalc/sailpowercalc.htm (http://www.wb-sails.fi/hs-fs/hub/209338/file-13855460-htm/news/sailpowercalc/sailpowercalc.htm)
Despre metoda, capitolele 7 si 8 din "Principles of Yacht Design" Larsson & Eliasson. https://drive.google.com/open?id=0B_ftb3fiPWFKSTQ2NzhYYWwteUk (https://drive.google.com/open?id=0B_ftb3fiPWFKSTQ2NzhYYWwteUk)
Exact programul acesta de calcul l-am aplicat pe toate velele SH oferite la vânzare de C&J Marine (UK) :)) C&J au croit genovezul curent şi au o ofertă largă de vele SH la preţuri decente. Impresia mea a fost că este pur teoretic. Nu ai cum să specifici decât dimensiunile standard, dar importante mi se par curburile care sunt obţinute din ferţe, deoarece acestea creează de fapt tracţiunea.
Apoi, am observat diferenţele dintre genovezul curent, mai greu (şi crossline) şi cel de rezervă, mai uşor (şi mitre). Sunt considerabile la vânt slab.
Chestia asta se observă cel mai bine la velele de windsurf, unde la aceleaşi dimensiuni variază foarte mult atât performanţele cât şi aspectul. Desigur că în rest nu se pot face comparaţii deoarece se utilizează diferit.
Citat din: ghrt din Noiembrie 08, 2016, 06:18:03 PM
Deocamdată experimentez cu un tangon extensibil de genovez, numit şi spinakerul săracului :)) Nu am măsurat diferentele de performanţă, deoarece de abia învăţ să lucrez cu el.
Mai degraba spinnakerul lenesului :D . Eu asa ma simt in relatia cu vela asta.
Sa ridici si reglezi un spinnaker, e ceva agitatie. Anul acesta am preferat sa pun tangon la genovez, decat sa scot gennakerul . Diferenta de eficienta nu e atat de mare, in schimb diferenta de comoditate e notabila. In plus de asta versatilitatea unui genovez mare tangonat, face tot deliciul atunci cand nu e vant constant.
Stiti cum se glumeste pe seama spinnakerului, care evident se ridica la vant purtator slab, cu efort din partea echipajului:
-"Spinnakerul este vela care tine echipajul ocupat, in timp ce barca sta pe loc" . :D
Cel mai bine e sa separam discutiile pe "caprarii". Sunt si eu foarte interesat de treaba cu velele. Momentan insa am treaba, o sa facem separarea in perioada urmatoare.