salut tuturor!
am fost oarecum stimulat de Vali si vin cu subiectul asta deschis initial pe barcaholic.
am o barcuta, identificata de maestrul Vali ca fiind Pescarus de Bratesul - Galati (4.10 m cu 1.3 latime), modificata de fostul proprietar.
Later Edit: este (actuala) barca Doina, dupa cum arata pozele de la Bratesul, mai putin aripioarele... Am modificat si titlul topicului.
oglinda este pentru cizma scurta, 38cm de la limita de sus pana la limita de jos a cocii, chila mai coboara 10cm. este inclinata cu ~13grade fata de verticala.
coca a fost modificata de cel de la care am luat barca (a reconditionat-o), i-a adaugat 2 "flotoare" care au aplatizat coca spre pupa si au facut-o foarte stabila la ruliu si la val din fata lateral (de siaj).
barca are cam 100kg. e usor instabila (gireaza) daca pasagerii se batzaie la viteza mai mare (mai ales cei de la prova).
din lipsa de timp nu am facut decat o iesire in Delta, dar am putut sa fac o diagnosticare a problemelor atat cat m-a ajutat experienta teoretica.
simptome:
1- este apupata (in functie de incarcatura de la prova, mai mult sau mai putin)
2- am "val de pupa", daca forjez motorul (Johnson 10cp 4t) peste 50% imi mai arunca apa peste oglinda si ma uda la... apa intra in cauza decupari mai largi a oglinzii de o parte si de alta a motorului (motorul care a echipat-o initial era un Vihor/Vahar 18cp 2t era mai lat)
3- nu gliseaza si probabil nu o sa o faca
apuparea nu am rezolvat-o suficient incarcand prova cu pasager (nevasta) si bagaje, si nici din trim motor.
pe GPS am avut cam 22km/h la 2/3 din cursa mansei la motor. imi doresc un spor de viteza dar fara sa
cu apa aruncata prin degajarea oglinzii in jurul motorului cred ca o pot rezolva daca pun o placa suplimentara cu o decupare mai mica, alipita pe oglinda (tego sau aluminiu 3-5 mm).
am atasat cateva poze cu profilul pupa/bord/prova/inclinare oglinda ca sa aveti o imagine despre coca barcii.
dupa ce am sapat pe net la noi si prin afara (imi crapa capul!), inca nu m-am dumirit ce sa fac ca sa rezolv asieta si viteza respectiv glisajul.
intrebarile mele pentru cei cu experienta:
1) pentru corectarea asietei merita sa incerc un hydrofoil sau trim tabs (homemade)? mai este si solutia unui prelungitor de eche si sa stau mai in fata, dar nu e o solutie permanenta.
2) daca se corecteaza asieta, scap de valul ala de pupa? are efect sa adaug o placa "de protectie" la oglinda care sa ingusteze decupatura de la motor?
3) daca adaug material peste aripioarele de acum (obtin un profil V la pupa) si le prelungesc in fata cu 1m am sanse de glisare?
Multumesc!
multumesc!
Sa traiti si bun venit prin cuibarul nostru :).
Din analiza pozelor, intr-adevar e valabil ceea ce au scris colegii pe barcaholic, anume ca aripioarele sunt prea sus. Motivul este cel mentionat de colegul teo_pes, anume comportamentul bun la vasle, in asa fel incat barca "sa nu traga apa dupa ea".
Daca se intentioneaza deplasarea exclusiv la motor, ar trebui modificate aripioarele, in asa fel incat sa creasca flotabilitatea la pupa, adaugandu-se material pe partea inferioara a aripioarelor.
In acest caz ar creste si bordul liber la pupa, deci apa ar ajunge mai greu in barca pe la decuparea oglinzii (cu toate ca, dupa cum ai spus, e bine sa se ingusteze acea decupare). Barca s-ar aseza mai bine pe apa la turarea motorului, insa importanta e racordarea cat mai lina dintre fundul barcii si fundul aripioarelor, in asa fel incat sa nu se formeze turbulente. Din acest motiv, e posibil sa fie nevoie sa te duci ceva mai spre prova cu partea inferioara a aripioarelor, adica acolo unde se racordeza optim cu fundul barcii.
Eu as face cam asa: as poliza partea inferioara a aripioarelor, apoi as prinde cu spuma poliuretanica si cateva holzsuruburi cate o bucata de extrudat (sa zicem de 5 cm) sub fiecare aripioara. Extrudatul ar trebui taiat astfel incat sa se racordeze lin cu fundul barcii. As pune apoi cu grja barca pe apa, i-as da "blana" la motor sa vad cum se aseaza, dupa care daca e nevoie as mai veni cu o bucata de extrudat. Deci as face experimente pana mi-ar conveni cum se aseaza barca.
La finalul experimentelor, as intoarce barca cu burta in sus, as completa cu spuma eventualele rosturi, apoi i-as da peste polistiren urmatoarele:
1. un strat sanatos de panza bine imbibata cu aracet, pentru a izola extrudatul de actiunea nociva a vaporilor de stiren din rasina, care altfel l-ar dizolva.
2. Dupa intarirea aracetului, as veni cu cateva straturi de stratimat de 300 si rasina poliesterica, formand suprafata noua a aripioarelor, pe care dupa uscare as chitui-o si as vopsi-o, avand grija ca suprafata sa iasa cat mai neteda, pentru rezistenta mica de frecare cu apa.
In ultima vreme, producatorii de barci de tip lotca, precum Bratesul, Aeromar Plast Brasov, si unii producatori din Tulcea au mers pe aceasta varianta de aripi prelungite pana la oglinda, care sa ajute barca la glisare. Din ce am vazut pana acum la barcile de pe Dunare si din Delta, unele au fost reusite, altele nu prea. Treaba cea mai sensibila e obtinerea pozitiei optime a aripioarelor, astfel incat barca sa se miste bine si la motor, si la vasle, in conditii cat mai variate de incarcare a barcii. Oricum, niciodata nu le poti avea pe toate, deci solutia cea mai buna e experimentarea pentru cazul particular al fiecaruia.
Mult succes la treaba, si oricand ai nevoie, tot aici suntem :).
@Vali: multumesc! asteptam cu nerabdare un reply.
am atasat o imagine cu ce m-a gandisem eu sa modific. pupa/oglinda sunt masurate la precizie de 5mm si desenul (in AutoCAD) e la cote. vederea laterala e pe masuratori pe o fotografie...
1- e o placa suplimentara (rosu) la oglinda cu decupajul pentru motor mai ingust (ramane sa fac masuratori exacte pentru decupaj). motorul "nou" oricum cere o oglinda mai groasa minim 10mm. la Yacht TNG au niste placi de protectie motor din plastic... o sa le dau un telefon sa vad daca cad pe dimensiuni.
2- in oranj am desenat "umplutura" prin care sa modific aripioarele.
inspre pupa voi veni tangent la coca, deci sectiunea pupa va fi intr-un V cu racord rotunjit la baza.
spre prova ma gandesc sa merg cel putin 1m pe un arc care sa se termine tangent la un curent de bordaj (cel de sub dunga galbena, vizibil in primele poze cu barca pe care le-am atasat).
voi face masuratori mai exacte, sa am cateva sectiuni (cupluri) si sa modelez in ceva soft (freeship sau AutoCad).
Salut,
S-ar pute sa mearga epoxi in loc de aracat pentru "sigilarea" polistirenului. Am facut un test in urma cu doi ani, am lipit intre ele cu epoxi doua bucati de polisiren extrudat, la testul de rupere s-a smuls materialul, nu lipitura. Polistirenul nu era cel verde ce se gaseste in mod obisnuit in magazine, ci unul alb-cenusiu.
@radasous: bineinteles ca merge cu epoxy, e chiar indicat, insa am scris despre aracet pentru chetuiala minima, mai ales ca totul va fi imbracat in fibra si rasina.
@gsteph: desenul arata bine, important e ca unghiul fundului la oglinda sa nu fie mai ascutit decat unghiul fundului pe la mijlocul barcii. Daca e cumva mai ascutit, mai bine lasi adaosul de extrudat orizontal (paralel cu actuala suprafata inferioara a aripioarelor). In felul asta obtii un fel de "reverse chine" (cum spunea colegul teo_pes despre forma de acolada), care ajuta la stabilitatea in stationare:
(http://i973.photobucket.com/albums/ae211/fitness4mind/IMAG08481.jpg)
Cel mai bine e de facut cateva probe cu diferite dispuneri ale adaosului de extrudat, astfel ca rezultatul sa fie multumitor. Mai ales ca extrudatul nu e scump, si pentru probe se poate lipi usor cu spuma poliuretanica.
salut si multumesc pentru sugestii.
ma gandisem la epoxi, dar daca panza + aracet merge cred ca voi alege solutia mai ieftina. sunt in stadiul de analiza a problemei, pana la stabilirea bugetului mai am...
@Vali: cred ca unghiul cocii la oglinda e maxim si se ascute mergand spre prova. o sa verific zilele astea, si o sa mai si masor cate ceva...
si da: cred ca e bine sa fac niste probe inainte asa cum ai sugerat.
Sa stii o chestie: ceea ce faci tu acum va fi ceva de pionierat :). Multa lume si-ar dori ca barcile pe care le au sa gliseze. Sunt multi barcagii care inca mai au barci care se ingusteaza mult la pupa, cum sunt lotcile, barcile Egreta si Pescarus de la Bratesul, Laguna Minor sau vechiul B5. Avem inclusiv pe forum un coleg - raitmaerg, care are aceeasi problema la o Egreta.
Printr-o asemenea modificare, barcile de tipul asta si-ar trai o a 2-a tinerete, mai ales daca ne gandim ca au fost facute bine la vremea lor, multe fiind inca in stare buna, iar pretul e accesibil.
Oricum, eu tin aproape, asa ca orice idei sau probleme apar, tot aici sunt de gasit ;).
:)
o sa fiu off-topic.
este un fel de pionierat, in fapt invat ceva nou, de la navigatie pana la constructie. pentru ca deseori nu invatam din experienta altora, din diverse motive, facem un soi de pionierat. :D
alegerea mea s-a bazat pe faptul ca am avut o solutie completa (barca + peridoc, motorul a fost aprox. moca) la un pret rezonabil, ceea ce imi permite un pic de distractie si numai.
din pacate cu timpul liber nu stau bine deocamdata >:(
mie mi-a placut barcuta asta, si o vreme vreau sa o tin si daca va fi posibil sa o "tunez".
voi reveni duminica seara, sigur cu intrebari.
se pare ca e un model de barca Doina facuta de Bratesul Galati mai demult. lungimea si latimea coincid, doar ca Bratesul a adaugat aripioarele mai lungi si mai jos decat la barca mea.
am pus un hydrofoil (ieftin) la motorul de 9.9 si voi testa in delta weekend-ul asta. sper sa corecteze apuparea.
am pus hydrofoil-ul cel mai ieftin si mai chinezesc - Easterner - de la la un magazin din bucuresti, iar motorul pe pozitia de trim pe care o gasisem anterior optima (fara hydrofoil).
desi am mers pe apa de vineri pana miercuri, nu am testat si singur in barca, cu toate pozitiile de trim, sa vad clar cum merge, daca se corecteaza asieta si in cele din urma cu cat (macar la ochi).
nu a fost edificator, dar:
-nu mai arunca apa elicea in zona degajarii din oglinda.
-efectul "portant" in pupa este destul de slab... dar se simte ceva.
-barca a devenit mult mai sensibila si oarecum mai instabila in anafoare - asa am apreciat pe bratul Sulina, se simtea puternic si in eche.
-parca e un pic instabila la viraje cu viteza mai mare... se inclina initial corect, in bordul virajului, dar apoi tindea sa se aplece spre bordul opus. nu stiu daca e de la hydrofoil, as zice mai curand CG-ul prea sus (din distributia greutatii celor 2 pasageri pe banchete, ei fiind mai inalti si mai masivi decat mine cu 10-15 kg).
daca vremea si timpul liber o sa imi premita o sa reiau testele undeva mai aproape pe Dunare, cu si fara hydrofoil.
frate pune trim-tabs rezultat garantat .
Buna seara totutor impatimitilor de ambarcatiuni, din partea unui "rac"!
Se pare ca solutia propusa a fost deja pusa in practica de catre un fabricant de barci, din Tulcea, la o lotca.
Pozele si filmuletul postate la adresa web: http://www.ambarcatiuni-fibra-boats.com/component/content/article/48/90-caracteristici-ambarcatiune-lotca-17-crivace.html va pot da informatii suplimentare.
As dori sa va exprimati opiniile referitoare la solutie, la o prima vedere, pentru a sti daca merita o deplasare pana la Tulcea/constructor pentru o eventuala testare, lotca fiind prima mea dragoste, pe care am regasit-o zilele acestea.
In plus si in afara topic-ului (scuze :-[), din pozele atasate site-ului, barca in discutie ar fi unica lotca cu "dublu fund" ! :-\
Poate putem discuta si despre acest aspect - chiar in alt topic...
O seara buna
Salutare si bun venit pe capcompas.ro.
Pentru mai multe amanunte direct de la sursa, il avem ca si coleg de forum chiar pe fabricantul al carui link l-ati prezentat. Asa ca, daca binevoieste, cred ca va poate da toate detaliile dorite.
Despre dublul fund la lotca de fibra, au mai fost construite si in trecut asemenea barci, si au fost folosite de pescarii profesionisti de pe Dunare sau lacurile din zona Galati-Braila. De exemplu, Institutul Piscicol din Galati a avut in dotare exclusiv acest tip de lotca. Insa calitatea slaba a fabricatiei (grosimea prea mica a fibrei operei vii) a facut multi barcagii sa renunte la dublul fund, in favoarea unui singur invelis, dar de grosime suficienta.
Buna tuturor si distratie placuta in week-end!
Multumesc foarte mult pentru raspunsuri, Vali. In fapt, citind putin si din postarile facute pe celelalte topicuri ale forumului, ma asteptam (si chiar imi doream! ;)) ca tu sa fii printre primii care au amibilitatea sa imi raspunda. Si, nu stiu (sau poate stiu, dar inca nu sunt sigur de rationamentele si feeeling-urile mele), de ce am impresia ca o parte din designul barcii in discutie e inspirat si de tine...
Referitor la raspunsul postat de tine mai sus:
[i[color=blue[i]]]"Pentru mai multe amanunte direct de la sursa, il avem ca si coleg de forum chiar pe fabricantul al carui link l-ati prezentat. Asa ca, daca binevoieste, cred ca va poate da toate detaliile dorite[/i]." [/i] [/color] (apropos de "l-ati": prefer a II-a singular, prezentarile fiind facute ;)) opinia fabricantului este binevenita si poate clarifica unele opinii formulate (sper) de catre forumistii interesati" - sincer, ma asteptam la ceva in sensul asta si din partea ta. Dar specificatiile fabricantului trebuiesc trecute prin filtrul subiectivitatii (deh, orice parinte isi iubeste copiii!). Dar, inca o data, fabricantul ar trebui sa raspunda la niste intrebari, sa clarifice niste comentarii venite din partea forumistilor. Ori, acestea inca nu s-au formulat :-X. Cred ca va veni si timpul lor, in fond este un/o subiect/realizare interesant/interesanta, care merita dezbatut sau macar o mica "sporovaiala", la gura sobei sau pe "lijanca", alaturi un vin fiert si, poate, o scordolea (asta ar merge cu un vin natur, totusi...).
Realmente doresc sa imi achizitionez o lotca, pentru perioada de pensie - care, din pacate, se cam apropie. Varsta si, poate originea, ma face adeptul adeptul lotcii clasice dar care poarta totusi haine mai moderne (PAFS). Dar imi doresc ca spritul totusi sa ramana putin in urma varstei fizice, si de aceea am pus in discutie si varianta "hibrid" a lotcii clasice in care, sincer, m-as da cu placere. Dar nu stiu inca de unde "sa o apuc", mai bine zis am gasit eu ceva "manere" dar ele sunt personale si as dori sa vad daca ele sunt similare cu ale forumistilor mult mai experimantati care navigheaza in acest forum.
Ar fi multe de zis despre modul cum noua forma a operei vii (marimea si extensia, hai sa zicem, "chilelor de ruliu"
ale asestei lotci, ma face sa le includ in opera vie si implicit in planul de forme) influenteaza calitatile nautice ale ambarcatiunii. Aici astept pareri din partea forumistilor.
O mica schimbare de planuri si din partea mea: dupa ce am accesat web site-ul "probarca", am vazut ca firma producatoare a barcii in discutie, construiestew si lotci clasice. Imi doresc deci sa o vizitez si sa incerc sa testez
lotcile produse, in incercarea de a stabili care din ofertele de pe piata ma satisface. Numai ca daca eu stiu cam ce imi doresc de la o lotca - si cam ce trebuie sa verific, nu la fel pot spune si despre barca in discutie. De aceea doresc sa imi fac un fel de "procedura de achizitie si (mai ales) testare. Aici am nevoie de sprijinul, opiniile si modul cum vedeti voi upgradarile acetei ambarcatiuni.
Referitor la raspunsul postat pentru al doilea subiect abordat (acel "dublu fund"),
[i[color=blue]]"Despre dublul fund la lotca de fibra, au mai fost construite si in trecut asemenea barci, si au fost folosite de pescarii profesionisti de pe Dunare sau lacurile din zona Galati-Braila. De exemplu, Institutul Piscicol din Galati a avut in dotare exclusiv acest tip de lotca. Insa calitatea slaba a fabricatiei (grosimea prea mica a fibrei operei vii) a facut multi barcagii sa renunte la dublul fund, in favoarea unui singur invelis, dar de grosime suficienta."[/[/color]i]
el vine sa sublinieze faptul, exemplificat de tine prin postarile pe acest forum si de pe altele, ca o competenta intrun domeniu inseamna de fapt sa detii cultura acelui domeniu, cultura insemnand suma cunostintelor referitoare la acel domeniu.
Revenind "la barcile noastre", in postarea mea am pus acel dublu fund intre ghilimele. Si asta deoarece cam asa mi se pare. Si deoarece "mi se pare" lasa loc la multe discutii si interpretari, aceasta am si dorit de la membrii/invitatii forumului.
Adica sa dezbatem "o leaca " si aspectele de constructie, pentru ca mie mi se pare ca totusi in zona fundului ar fi doua plansee de fund-cel putin cam atat vad din poze (unul exterior, convex, la care nu pot estima limitele si continuitatea in planul diametral-o parte din ghilimele vine si de aici) si planseul interior (hai sa-i zic paiol, totusi), la care nu pot sa estimez continuitatea in zina pick-urilor si banchetei. Deci ar fi loc mult de sporovait (imi place acest cuvant, el fiind, in opinia mea, adaptarea la conditiile locale a pretentiosului vestic "brain storming") si despre asta, poate in acest week-end, la gura sobei, cu o cana de vin fiert alaturi (atentie totusi la tastatura!).
Hai ca am scris ceva, dar mai nimic in fond. Luati-o totusi ca o lectura usoara, de sfarsit de saptamana, ca o plimbare cu lotca pe canalul Litcov, sa zicem ;)
Un week-end placut tuturor
P.S.: nu mai verific ortografia; poate ma ajutati si pe aici...
Salut Sorin si scuze pentru abordarea cam ceremonioasa, dar asa sunt obisnuit, pana nu cunosc omul, nu-mi permit sa vorbesc la per-tu. Multumim pentru frumoasa postare, care mi-a adus aminte de vremurile de acum vreo 20 de ani, cand eram toata ziua pe balta, ori cu lotca de lemn la navod pe lac, ori cu cea de fibra la setci sau ave pe Dunare.
Lotca a fost pentru mine, la fel ca pentru multi altii, barca pe care pot spune ca am crescut. Nu se poate descrie senzatia pe care o ai cand tragi lopata, sau scoti toana, pestii se zvarcolesc in matitza, si barcazul miroase a catran si bala de peste. Iar seara cand te retragi la cuibar si te relaxezi sub bolta de vitza dupa o zi de efort continuu , ce poate fi mai bun decat un rasol de novac cu mujdei de usturoi cu rosii coapte :).
Cu atat mai mult, cand mancam peste prajit (de la pachet) in barcaz, eram in stare sa-l mananc cu tot cu oase, asa bun era. Asa ca am amintiri frumoase despre lotcile de lemn, folosite la navod. Si despre cele de fibra am amintiri frumoase, insa era un sentiment frustrant cand vedeam veliere coborand pe Dunare, iar noi trageam lopata continuu, de multe ori cu rezultate slabe. Odata prin '94 am prins la 2 toane 2 scrumbii, si la podul Giurgiulesti ni le-a luat si pe alea un nesimtit de granicer...
Dar sa revenim la tehnica (in ciuda faptului ca "ma mananca" iar sa scriu despre sezoanele de pescuit profesionist de pe vremuri). Barca pe care a avut-o taica-miu incepand de prin 1982 si pana la sfarsitul anilor '90 era "duba" de 17 crivace, cu "aripioare" (chile de ruliu). Se misca bine la lopeti, era usurica, insa bineinteles ca la motor se apupa serios, din cauza cunoscutei ingustari la pupa.
De-a lungul timpului, am vazut mai multe solutii de a adapta lotca de fibra pentru un comportament mai bun la motor. Conditia cea mai sensibila de indeplinit e compromisul optim pentru ca barca sa se miste bine si la lopeti, si la motor. Din ce am vazut pana acum, o solutie reusita a fost prima generatie de lotci de la Aeromar Plast, care aveau aripioarele prelungite pana la pupa - barca din prim-plan:
(http://forum.capcompas.ro/index.php?action=dlattach;topic=225.0;attach=509;image)
Din ce am observat, la lopeti zona pupa a aripioarelor statea deaupra apei, iar barca se misca aproximativ ca o lotca obisnuita din PAFS cu aripioare scurte (barca din dreapta). La motor in schimb, odata cu schimbarea asietei, zona pupa a aripioarelor se imersa, iar barca glisa mult mai bine decat lotca de fibra clasica.
Despre barcile prezentate in linkul de mai sus, din cauza ca nu am avut ocazia sa le incerc, ma abtin sa comentez, si in plus fabricantul e un cunoscut de-al meu, deci e mai elegant sa-l lasam pe dumnealui sa ne povesteasca.
La variantele noi ale lotcilor de Aeromar Plast am vazut ca accentul s-a pus exclusiv pe glisare, ceea ce vad ca se incearca si la barcile produse de Bratesul SCCA Galati. Pescarii profesionisti insa prefera tipul de lotca de fibra "clasica" (aripioare scurte), din cauza ca se misca exact cum au ei nevoie, si la lopeti, si la motor mic, de 4-5-6 cai. De curand, cineva care si-a luat o lotca adaptata exclusiv pentru glisare era foarte nemultumit, din cauza ca tragea greu lopata, si chiar zilele astea am vorbit cu un fost coleg de pescuit, care mi-a zis ca vrea sa-l ajut sa-si faca o barca noua, de acelasi tip cu a lui (aripioare scurte), dar mai lunga.
In plus, chiar de curand am fost sa vad barca unui fost coleg de munca din Combinat, pensionat acum, care e o lotca de aceeasi latime cu cea de 17 crivace, dar mai lunga, pe la 6,5 metri parca. Nea Nelu vrea sa adapteze la fel niste aripioare, ca sa foloseasca pe barca un Suzuki de 20 CP/2T. In plus, vrea sa faca o cabina demontabila, unde sa poata innopta pe balta. In functie de solutia pe care o vom aplica, vom vedea cum e mai bine, pentru un comportament bun si la lopeti, si la motor. Avantajul unei lungimi mai mari e o viteza de deplasament (cu motor mic) ceva mai mare, un comportament ceva mai bun pe valuri, si nu in ultimul rand capacitate sporita de incarcare.
Despre dublul fund la lotca, personal nu am o parere favorabila. Motivul e urmatorul: de obicei podeaua (paiolul etans) se foloseste la barci cu fundul in V, deci de glisare. Asta pentru a avea: 1. o suprafata plana, pe care sa calce omul in siguranta, si 2. sub paiol se afla structura de rezistenta a fundului (varange si longitudinale), care preia solicitarile mari de la glisare.
Lotca fiind o barca de viteze cel mult moderate, cu forma de U in sectiune, cred ca e suficienta o grosime adecvata a fibrei. In plus, profilul chilei plus cele 2 nervuri longitudinale sunt tot ce trebuie ca barca sa fie destul de solida pentru exploatarea obisnuita a unei lotci. Paiolul nu cred ca face altceva decat sa adauge greutate inutila, plus ca reparatiile operei vii vor fi imposibil de facut dinspre interior (cum se procedeaza daca se doreste o reparatie de calitate).
Sa nu uitam ca mai exista unele barci cu forme in U care au paiol - Nufarul de exemplu, dar aceasta e o barca "nervoasa", de glisare, care are structura de fund pe care se sprijina paiolul. Cred ca singurul motiv pentru care o lotca ar avea nevoie de dublu fund ar fi daca se va folosi exclusiv la glisare, insa pentru asa ceva exista barci mult mai potrivite, mai economice si performante. Lotca clasica, in fibra sau lemn, e foarte buna tocmai din cauza ca e versatila, economica, si isi face bine treaba pentru care a fost conceputa.
Ma opresc aici, insa sper sa continuam "sporovaiala", mai ales ca se anunta un weekend cu zapada. Am pregatit vinul pentru fiert, am scos niste caras de la congelator, deci urmeaza sper un bairam online cu veselie :).
Va saut pe toti forumistii si in special pe domnul administrator VALI ,si spre rusinea mea nu am avut timp de intrat pe forum.In privinta ambarcatiuni Lotca 17 crevace vreau sa zic in cateva cuvinte(datorita timpului scurt) ca nu are dublu fund dar este bine rigidizat fundul barcii.Forma barcii a fost construita pentru glisare, stabilitate si pentru evitarea apuparii .Dar nu in ultimul rand,vreau sa zic ca mai am in lucru (la stadiul de hartii, proiect)tot acest stil de forma dar pentru motoare chiar de 40-60cp.Daca aveti intrebari va stau la dispozitie.
Ziua buna tuturor celor care citesc acest topic,
Multumesc mult Vali pentru raspunsul amplu si detaliat de mai sus si scuze pentru lipsa de la bairam. Dar mi-ai facut asa o pofta de peste si mujdei..., ca toata ziua nu m-am gandit decat la asta - aveam voie, era dezlegare la peste...si la vot :D.
Adevarul e ca am asteptat opinii ale celor interesati. Probabil ca mai toti au fost ocupati cu votul, cu schimbarea pneurilor, cu curatarea zapezii sau cu alte lucrari de sezon. Un pic cam dificil sa te gandesti la barci cand afara ninge, bate crivatul sau nu ai nici un habar despre tipii aia pe care trebuie sa-i stampilezi. Doream totusi sa evit situatia cand forumistii interesati ar raspunde opiniilor mele in loc de a le formula pe cele personale. E o tendinta naturala.
OK ! In lipsa unor pareri referitoare la influenta chilelor de ruliu cu care a fost dotata barca din link-ul prezentat in primul meu post, "ma voi risca" si voi deschide eu balul. Sa cante muzica deci...(Sper sa fie Valurile Dunarii ! ???)
Voi incerca sa "tin aproape" de subiectul topicului, referindu-ma constant la chilele de ruliu extinse.
Pentru a nu ma tot repeta si deveni agasant voi denumi barca din link-ul de mai sus "barca hibrid" (s-ar putea ca "lotca" sa fie si marca inregistrata - daca nu e, ar trebui sa fie; in fond aveam atatea produse nationale inregistrate ca marca, gen "Carnatii de Plescoi", cu scuzele de rigoare celor care tin post- si nu as dori sa intru in belea; in plus, nu prea mai arata a lotca).
De asemenea, ca o data initiala, voi presupune ca acele chile de ruliu nu sunt paralele cu Planul Diametral (PD) ele fiind divergente catre pupa-adica fac un unghi ascutit, de cateva grade, cu PD. Am spus "presupune" pentru ca eu cam asa le vad din pozele atasate site-ului din link-ul de mai sus, dar eu nu prea ma mai incred in simturile mele, la varsta mea. E o presupunere destul de importanta, deoarece multe din calitatile nautice depind de acest aspect (divergenta aripilor catre pupa). Daca nu am vazut/presupus bine, astept "castanele" de rigoare din partea voastra si corecturile corespunzatoare.
Deci sa bagam in oala ingredientele ghiveciului de mai jos (in fond, suntem in post, deci e permis), care ingrediente vor consta in special din bucati, curatate cam din topor de catre mine ca nu sunt un bun bucatar, de Calitati Nautice (luate si astea pe datorie, pentru aroma, de la "magazinu' din colt"; la final trebuie sa le inapoiez - suntem in criza...). Ce va iesi, depinde de gustul fiecaruia. Cu bautura veniti voi...Aaaa, trebuie sa va spun ca nu sunt sigur ca toate ingredientele puse de mine in ghiveci sunt OK d.p.d.v organoleptic ( e iarna deja, nu mai gasesti prospaturi, nici macar pe varianta :(); unele s-ar putea sa fie expirate, cu lipsa de neuroni, fara consistenta, gaunoase, s.a. Scoateti-le voi din ghiveci, puneti altele noi si dati in clocot (ghiveciul, dar s-ar putea sa o faceti si voi :D).
Inca ceva si apoi dam drumul la bucatarit (poate intre timp vine si nevasta- mea cu butelia, cea noua; cea veche a facut atac de panica cand m-a vazut la aragaz, pierzandu-si suflul - de butelie vorbeam...): dupa fiecare ingredient vom adauga si o comparatie lotca-barca hibrid, in regim de deplasament (deoarece, in opinia mea, o lotca clasica pentru acest regim e construita - nu cred ca vreun lipovean si-a inchipuit ca o sa gliseze, cu barca plina de peste-asa am auzit eu intro legenda- dand la rame), in loc de aroma - cam cat incape intre buricele a trei degete.
Bucatarim, deci?
Incepem cu primele ingrediente (apropos de calitaile nautice: v-ati intrebat vreodata de ce toate poarta nume feminine? in opinia mea: ca sa le poarte de grija si sa sa estompeze singuratatea celor singuri pe apa)
A. Flotabilitatea si Nescufundabilitatea; astea se prepara mai greu-si de aia se pun la inceput, avand niste constituienti mai grei si, daca nu sunt stricate, nu prea se dau la fund prin oala, stand mai mereu la suprafata; nu le-am gasit decat la pachet, gata congelate de gerul care-i pe afara.
Chilele de ruliu montate pe aproape 3/4 din lungimea barcii, extinse pana in pupa si la gabaritul care se poate vedea in poze contribuie in mod substantial favorabil la marirea flotabilitatii (in special in zona pupa) si, implicit, a nescufundabilitatii (lung mai e cuvantul asta - te inceci pana sa apuci sa-l zici complet).
Deci un plus, cu felicitari, pentru barca hibrid 8)- asta-i de aroma, cum ziceam mai sus . Dar, normal ;D, ca asta o stiati si voi, insa fara cele doua ingrediente nu se leaga ghiveciul.
B. Stabilitatea; aici discutam de fapt tot de doua ingrediente-statica (crescuta mai la baza tulpinii, si nu prea se da in vant dupa sport) si dinamica-o zvarluga si nu alta (ptiu: si astea-s feminine; am revenit la matriarhat!), gemene, dar nu monozigot; si astea se prepara mai greu si trebuiesc adaugate imediat dupa cele de la A; tot ca si cele de la A., stau mai mult pe la suprafata: statica mai aplecandu-se cand si cand sa mai susoteasca cu suratele sale sau mai tragand-o putin de brat pe surata sa mai sprintena, sa o mai domoleasca putin; dinamica, tot miscandu-se ici si colo, cat o tine bratul-se mai rupe si asta cateodata si atunci o da de-a berbelecul, prin tot ghiveciul; mai este inca un soi, modificat genetic din cele doua-asta isi pemite sa o mai ia si printre ape sau chiar sa se dea la fund, dar se controleaza, totusi.
Si cu stabilitatea (statica & dinamica) lucrurile sunt destul de clare, zic eu.
Ambele sunt superioare pentru barca hibrid (cu felicitari 8), prin adaugarea chilelor de ruliu-cum am spus mai sus, comparatia e valabila pentru regim deplasament.
In regim de glisaj (acum nu facem comparatie), barca hibrid se pare ca are o stabilitate longitudinala excesiva. Din filmul prezentat in site-ul firmei constructoare (vezi link-ul din primul meu post), se poate observa ca la deplasarea pe valurile proprii, de mica amplitudine, redresarea este rapida. In opinia mea barca, din cauza stabilitatii longitudinale excesive (care cred ca vine din latimea chilelor de ruliu catre pupa si din profilul terminal al chilei de ruliu) are tendinta sa "plescaie" la deplasarea pe val cu front de unda transversal (perpendicular de directia de deplasare).
C. Rezistenta la inaintare (Viteza); cu ingredientul asta trebuie sa te porti cam cu manusi; isi schimba gustul si proprietatile functie de celelate ingrediente si functie de oala si lichidul unde il pui; cat e mic, e crescut prin biblioteci, laboratoare si e tratat cu multi coeficienti; tot asta mic mai are si reziduri pe care insa, culmea, nu trebuie sa le elimini cand il plantezi in gradina sa se faca mare si matur(real); ca sa-l faci mare, trebuie sa-i extirpezi partea care s-a tot "frecat" prin laboratoare si bilblioteci, sa-l altoiesti apoi cu una asemanatoare dar adaptata statutului de adult si sa-l tratezi cu coeficientul potrivit; unde mai pui ca tot el ii pune mereu in pozitii antagoniste pe parintii sai - Fourier Froude si Reynolds (cu ceva gene de Bernoulli si Euler) care nu mai stiu ce coeficienti sa mai inventeze ca sa si-l apropie(pe aici aduce cu noi, romanii, care tot din doi ne tragem: Traian si Decebal; drept ii ca si noi cam tot asa de imprevizibili si ciufuti suntem); si ,parca nu era indeajuns, mai creste si cu foarte multe ramuri, care la randul lor trebuiesc serios pigulite: rezistenta de frecare; rezistenta de val; rezistenta de forma, rezistenta de apendici(ta :D-bine macar ca e imun la asta); rezistenta de vant... si daca ar mai fi s-ar mai povesti (si mai suuuunt..).
1. Rezistenta de frecare; incepem cu ea deoarece e sefa de pe ramura (trunchi, ma rog, daca iau in considerare ce am zis mai sus); reamintesc ca discutam/sporovaim despre cazul de deplasare in regim deplasament, care e aplicabil la ambele tipuri de barci (hibrid; lotca) si, pentru a fi putin mai rigurosi, la plina incarcare. Vorbind de plina incarcare, nu sunt sigur daca pescajul de 0,2 m al barcii hibrid, mentionat de constructor (cum nu sunt sigur daca pescajele prezentate de constructorii de barci), e/sunt chiar cel /cele de plina incarcare - aici, si nu numai, asteptam informatii/date suplimentare de la constructor, daca ne citeste topicul.
La plina incarcare, eu estimez ca acele chile de ruliu "intra la apa" (la propriu dar si la figurat, d.p.dv. al rezistentei de frecare) - din film se vede contrariul, dar barca hibrid in acel caz e deja in glisare (bravo iei, la 8 CP- la mai mic! ;), in acest caz) iar incarcarea este cea minima; ma rog, se putea si mai "minima", daca la "aparate" era fiul conducatorului barcii.
Revenind, la plutirea de plina incarcare, "estimez" ca suprafata udata a barcii hibrid este mai mare decat a lotcii clasice, datorita extinderii pe lungime si latime a chilelor de ruliu. Cum rezistenta de frecare e proportionala cu suprafata udata (ma rog, udata echivalenta), concluzia (aroma necesara, cum spuneam mai sus) la o estimare "ochiometrica" (deci fara planuri de forme-plutiri) este ca rezistenta de frecare a barcii hibrid in regim de deplasament si la plina incarcare este mai mare.
Deci o bila neagra pentru barca hibrid, la rezistenta de frecare :'( (lacrimile sunt de la izul de ceapa degajat de acest ingredient-dar e doar un efect de similitudine).
2. Rezistenta de val; ramura asta, cu toate ca poarta coronita de argint, e nabadaioasa tare; se schimba dupa cum bate valul sau tropaie caii in pupa barcii (tot regim de deplasament, plina incarcare, daaaa?).
a. Valul de prova
Avand in vedere ca in treime prova barca hibrid e similara/identica cu lotca, estimez ca energia pierduta in generarea valurilor de prova (transversal si divergent) e similara, ca sa nu zicem egala. Ramane insa valul generat de chilele de ruliu, care trebuie considerat avand in vedere marimea si extensia chilelor de ruliu. Iar "considerarea" insemna sa adaugam la valul de prova aceasta componenta, consumatoare de energie/putere motor. In plus, valul de prova (mai ales prin valul divergent) va genera presiuni suplimentare pe extradosul chilelor de ruliu si o inrautatire a curgerii in jurul profilului chilei de rului, cu consecinte asupra rezistentei de forma. Dar asta se va considera la ramura 3.
b. Valul de pupa
Cu asta e putin mai greu, deoarece valul de pupa depinde si de forma sectiunii imersa pupa a barcii (oglinda) si de suctiunea care se formeaza dupa/in dreptul oglinzii. Ori in cazul barcii hibrid, sectiunea oglinzii ar consta din profilele celor chile de ruliu, la care s-ar adauga o fasie destul de ingusta situata imediat desupra tunelului fundului. Tocmai datorita prezentel acestui tunel (de apa), apreciez ca suctiunea in zona pupa a barcii va fi mai redusa decat in cazul lotcii, deci si valul de pupa va fi mai mic. De fapt el va fi prezent in zona terminatiei celor doua chile de ruliu si va prezenta o turbulenta excesiva (e normal, e un capat de aripa imersa, in care diferentele de presiune de pe cele doua fete cauta sa se echilibreze, dand nastere la turbioane)-asa se vede si din filmul postat pe site-ul constructorului. Turbulentele le vom "barfi" putin la urmatoarea ramura a rezistentei la inaintare-rezistenta de forma.
Mai adaugam putina mirodenie si tragem o "concluzie": care concluzie ca mie imi cam iese paritate. Asa e cand juriul e format dintro singura persoana, si aia nepriiceputa in "bucatarit".
Deci: s-au terminat bilele! Nu se acorda nici o bila!
Am plecat sa mai fac rost de bile...Ce imi ziceti, de care sa iau mai multe: d'alea albe sau d'alea negre? Hai, mai repede cu raspunsul ca a venir seara si s-apus de un polei. Cat mai patinez eu pe afara, voi mai ganditi-va...
Voi reveni in curand (tare mie ca daca iau prea multe bile negre, dau prea multe la vama sotiei! nu-i bai! ea tot pentru mine le tine...)
Seara buna tuturor si sa ne sporovaim cu bine
Citat din: Vali din Decembrie 08, 2012, 08:09:13 PM
(http://forum.capcompas.ro/index.php?action=dlattach;topic=225.0;attach=509;image)
Anul acesta am inchiriat si eu barca ca cea din imaginea postata de Vali ...
Ce mi-a placut :
-stabilitatea
-capacitatea mare de incarcare
-multe locuri de depozitare
-destul de usoara la cat de lunga era
Ce mi-ar fi placut :
-sa nu-i mai flambeze fundu la oricare" valusor"
-cand sunt singur si am pe barca un motor de 30hp ...sa pot sa vad si eu in fata cine apare (era sa dau peste unu ;D..in ultimul moment l-am vazut ,din cauza provii prea ridicate)
-sa nu apara un fenomen destul de enervant cand i-i dai blana la motor...prova se ridica...se lasa...tot asa :-\ )
Buna seara din nou
Incerc sa continui ghiveciul inceput in postarea mea anterioara, cu toate ca al nostru coleg micro m660 (recte: constructorul) precizeaza clar ca barca hibrid a fost proiectata pentru glisaj...Iar eu iau in discutie numai calitatile in regim de deplasament :(. Este de fapt ce ma intereseaza mai mult. Pentru mine e destul de clar ca in glisaj calitatile barcii hibrid tind sa fie superioare oricarei lotci modificate/upgradate. Doresc sa stiu insa cum se comporta atunci cand e nevoie sa o utilizezi in regim de lotca clasica. Mai precis: la rame. Sunt multe situatiile din delta care impun folosirea numai a ramelor. Cele mai dese sunt cand treci printro zona cu vegetatie abundenta, la suprafata apei; sau cand adancimea apei scade atat de mult incat utilizarea propulsiei mecanice devine nula.
Intre timp vad ca si colegul Corsarul a mentionat ca o alta lotca modificata, care are chilele de ruliu pana in pupa, cam plescaie pe val.
Inainte de a relua, trebuie sa introduc o erata la postarea anterioara:
1. acele calitati nautice pe care eu le-am considerat de genul feminin, sunt de fapt neutre de genul lor; a fost un mic test de verificare a atentiei voastre (asta ca sa dreg ghiveciul ;))
2. tipul acela Fourier, mentionat la rezistenta la inaintare, era gresit trecut in certificatul de nastere; numele lui real este de fapt Froude.... :-[. Deh, cei doi neuroni ai mei au terminat programul de lucru mai devreme; s-au ivoit sa isi schimbe anvelopele cu cele de iarna; mai bine, ca altfel riscam sa raman cu unul singur, sau-domne fereste- fara....
Revenind la barcile noastre:
Parca am ramas la
C.3. Rezistenta de forma - voi renunta la comentariile introductive anterioare, ca sa nu devin suparator.
Estimez ca suprafata oglinzii pupa in cazul barcii hibrid ar fi sensibil egala cu cea a lotcii clasice, in regim de deplasament, la plutire de plina incarcare. Tunelul convex format de cele doua chile de ruliu va micsora depresiune din pupa, deci apreciez ca, sub acest aspect, rezistenta de forma a barcii hibrid este un pic inferioara celei clasice. O sem-ibila alba, deci pentru barca hibrid.
In acelasi timp, dispunerea un pic divergenta, catre pupa, a chilelor de rulia, marimea lor semnificativa marimea lor semnificativa si extinderea pana la oglinda, vor conduce, in opinia mea la urmatoarele "fenomene", dom'nle:
a. crearea unei diferente de presiune intre extradosul (de presiune mai mare) si intradosul (de presiune mai mica) care se va manifesta: intro componenta a rezistentei de forma, de nivel mic insa; generarea de turbioane in zona bordului de fuga a chilelor de ruliu-iar o mica pierdere de putere.
Ca orice profil, mai mult sau mai putin hidrodinamic (eu il estimez pe acesta ca fiind "mai putin", deoarece il vad mai "coltos" din fire) va genera la capatul lui (ca si in bordurile de fuga) niste turbione dragalase: Numai ca aici (in pupa adica) dragele noastre tubione se vor dezvolta pe cel putin doua directii, mai mult sau mai putin ortogonale si vor crea un ghivechi in apa (a se vedea, in filmuletul postat pe site-ul constructorului, cele doua dare de spum (apare cateodata chiar si a treia-elicea isi cere si ea partea) situate cam in dreptul chilelor de ruliu. O parte din aceste turbioane vor naviga iavas-iavas catre discul elicei si se vor lua la harta pentru intietate cu restul apei, care orecum e deja turbulenta. Va rezulta o distributie de presiuni in discul elicei, de toata frumusetea.
O bila neagra pentru barca hibrid, din acest punct de vedere.
Facand cumulul pe ramura "de forma", rezulta e semibila neagra (cam ce iese cand un fochist se scobeste in nas) :'(
4. Rezistenta de vant
As fi vrut sa sar peste ea dar crivatul din delta m-a adus inapoi...
In conditiile din delta/Dobrogea se bate aprig aprig cu cea de forma pentru un loc pe podium. Uneori reuseste sa ii ia fata si sa urce vremelnic pe podium.
In conditiile in care flotabilitatea barcii hibrid este superioara lotcii, nu ramane decat sa concludem ca bordul liber este mai mare in cazul barcii hibrid. Normal, si suprafata velica este mai mare, in ambele planuri.
Concluzie: rezistenta de vant a barcii hibrid este superioara. Deci o semi-bila neagra.
Viiine baiatu' si cu nota de plata totala la consumul facut de catre rezistenta la inaintare: per total, rezistenta la inaintare a barcii hibrid in regim de deplasament, la plina incarcare, este sensibil superioara lotcii clasice.
Deci, mai greu cu lopatatul la barca asta. Dar in fond si constructorul a spus in postul de mai sus ca barca a fost proiectata pentru glisaj. Nu le poate avea chiar pe toate...
O opinie acum in cazul regimului in glisaj al barcii hibrid: in glisaj, imersiunea chilelor de ruliu se va micsora putin; in acest caz se vor comporta ca niste flotoare de catamaran, care vor genera oarecare valuri; cele divergente, din interiorul fundului tip tunel (sau dintre chilele de ruliu) vor interfera probabil inainte de elice si9 vor genera un front de val care, la anumite regimuri de mars, ar putea avea un gol de val chiar in dreptul discului elicei; elicea s-ar simti mai putin stresata de aerul care o inconjoara si ar zbughio cu nonsalanta. Se stie ca una din conditiile proictarii distantei dintre cele doua flotoare este tocmai evitarea fenomenului de interferenta a valurilor divergente inaintea elicei, sau in perimetrul delimitat de flotoare. Opinia asta totusi, s-ar putea sa fie doar o bila neagra de sapun, produsa de un fochist, la sfarsit de schimb/cursa...
D. Stabilitatea de drum (cum v-ati obisnuit, tot pentru regim de deplasament; ne vom ridica insa si in glisaj)
In regim de deplasament (tot vorbind de regim mi s-a facut foame, asa ca o sa bag carbuni sa intru in glisaj pentru a termina mai repede) este clar ca cele doua chile de ruliu ale barcii hibrid vor influenta foarte pozitiv tinuta de mars a barcii hibrid: O bila alba deci, de la nasu mic :D
Am promis mai sus ca "intru" si in glisaj. Hai sa o spun si pe asta cu toate ca e o simpla prezumptie.
In regim de glisaj pe o suprafata montata, unde valurile au un front de unda oblic sau paralel fata de directia de deplasare, ar putea aparea situatia in care, depinzand de lungimea de unda a valului, o chila sa fie aproape complet emersa iar cea opusa complet imersa. Cele doua chile, daca sunt divergente catre pupa, actioneaza si ca doua pene de carma, zic eu. In situatii normale fortele de presiune se echilibreaza reciproc si barca isi continua drumul drept. In situatia de mai sus insa, efectul de carma al chile de ruliu imerse nu va mai fi anulat de catre carma emersa, iar barca va tinde sa gireze/derapeze catre bordul in care e localizata chila de ruliu imersa. Si asa mai departe, la schimbarea gol de val-creasta de val. Si aceasta opinie poate deveni o bila neagra de sapun... :D.
Uite ca, slava domnului, am ajuns si la ultimul ingredient din retetarul meu de ghiveci:
E. Manevrabilitatea (girarea)-scurt va rog!
Acelasi regim de deplasament, la plina incarcare intra in discutie.
Normal ca manevrabilitatea intra in putina contradictie cu stabilitatea de drum. Daca una e foarte buna, cealalta mai da rateuri, pe ici pe colo - dar nu prin partile esentiale.
Ideea este ca manevra de girare presupune deplasarea volumului de apa in plan transversal. Astfel pe cele doua borduri ale barcii se generaeza campuri de presiune diferite: presiune inalta pe extrados (bordul opus sensului de girare si presiune joasa pe intrados (bordul in care se gireaza). Forma constructiva a chilelor de ruliu va impiedica o circulatie mai usoara a apei pe langa ele, apa care se aduna in bordul extrados si care tinde sa se deplaseze in bordul intrados, de presiune mai mica. Echilibrarea de presiuni se va face dar cu o anumita intarziere, mai mare decat in cazul lotcii, unde forma hidrodinamica a operai vii permite un schimb mai rapid de apa intre borduri.
Normal ca surplusl de presiune dintrun bord va determina si o inclinatie transversala a barcii (cum se intampla cam in toate cazurile la girare). Ca o consecinta a inclinari (ruliului ) catre bordul in care se face girarea, imersiunea chilei de ruliu din bordul de girare va creste, iar cea a chilei de ruliu din bordul opus girarii va scadea. Efectul de carma al chilei de ruliu din bordul de girare va fi superior celui din bordul opus si va conduce la o crestere a vitezei de girare, recuperand putin din intarzierea initiala.
Singura problema care deriva de aici este ca cel care conduce ambarcatiunea ar trebuie sa fie familiarizat cu modul in care barca raspunde la manevra de girare (ma refer in special la intarziere) pentru a alege momentul optim al inceperii manevrei.
Deci: o mica bila virtuala neagra (s-ar putea ca si aceasta sa fie de sapun).
Concluziile finale le vom trage cu totii dupa mai multe opinii, discutii, raspunsuri si mai ales teste.
Totusi nu ma ma pot abtine sa nu remarc ca ceea ce ma interesa cel mai mult-regimul de deplasament, si in special cel de tras la rame- nu prea ma satisface. Sper din toata inima sa ma contrazica constructorul voi si testele, pentra ca barca hibrid imi place.
Pentru colegul "micro m660" acum:
- multumesc pentr detaliile din postarea de mai sus;
- trebuie sa inteleg ca barca inca nu e definitivata?
- cu varianta actuala s-au facut probe si cu "tractiune umana"; daca, da, atunci care ar fi rezultatele?
- cand se pot face probe cu lotca hibrid (scuze pentru denumire) dar si cu lotca clasica de 6 m, in intervalul 22 decembrie-6 ianuarie?
- inaltimea de constructie pentru lotca hibrid/clasica?
Multam fain anticipat
Pentru colegul Corsarul: ai mers cu barca si la rame? Cum s-a comportata fata de una clasica, sa zicem?
Multam,
O seara/noapte buna si sa auzim de bine
Citat din: sorin_mh din Decembrie 10, 2012, 11:34:17 PM
Pentru colegul Corsarul: ai mers cu barca si la rame? Cum s-a comportata fata de una clasica, sa zicem?
,
Din pacate nu !...sau din fericire ;D
Wow, interesante postari, le-am parcurs odata, dar cred ca trebuie sa mai trec peste ele macar inc-o data :). Multumim Sorin pentru "ghiveci", si am sa revin si eu putin mai tarziu si cu "rasolul" (sper sa nu dau totusi "rasoale" :P).
"Normal ca surplusl de presiune dintrun bord va determina si o inclinatie transversala a barcii (cum se intampla cam in toate cazurile la girare)" - daca nu este precedata de o deplasare a greutatiilor de la bor spre interior, caz intalinit permanent in practica, ba mai mult, elicea ridica bordul din exterior fiindca vorbim de un outboard, asa ca e anulata: "Ca o consecinta a inclinari (ruliului ) catre bordul in care se face girarea, imersiunea chilei de ruliu din bordul de girare va creste, iar cea a chilei de ruliu din bordul opus girarii va scadea."
"Viiine baiatu' si cu nota de plata totala la consumul facut de catre rezistenta la inaintare: per total, rezistenta la inaintare a barcii hibrid in regim de deplasament, la plina incarcare, este sensibil superioara lotcii clasice." - discutabil la nivel de cateva sute de grame, deoarece ceea ce scade sau greste este viteza de deplasare, niciuna neavand forme specifice depasarii economice prin apa (bulb, de exemplu)
Si o parere proprie: supradimensionarea chilelor de ruliu asa cum vad eu in poza 3 creeaza pericolul ca in cazul aparitiei unei mase de apa (varii motive) in zona chilei suplimentare, exterioare giratiei sa genereze un soc suficient de mare incat...
Ziua buna tuturor,
Hai ca incepe sa se incalzeasca, macar prin topic-ul asta!
Focul aprins de catre colegul "gsteph" si atatat putin de mine e intretinut de fochisti adevarati, cu observatii pertinente. Asteptam si mai multe opinii personale referitoare la topic si postari.
Pentru "gvincentiu": "elicea ridica bordul din exterior fiindca vorbim de un outboard, asa ca e anulata"
Este foarte corect ce zici si imi fac mea culpa ca nu am mentionat ca efectul inclinarii in bordul in care se gireaza e dat in principal de cuplul generat de impingerea elicei. Am dorita sa pun accent pe comportarea apei la manevra de girare. Oricum, presiunea generata pe bordul exterior girarii nu poate fi anulata de catre inclinare (barca continua sa se deplaseze, hai sa zicem, intro miscare plan-paralela indusa de componentele longitudinala si transversala ale impingerii elicei bandate.
- "discutabil la nivel de cateva sute de grame, deoarece ceea ce scade sau greste este viteza de deplasare" Doar o clarificare: in opiniile exprimate in postarile anterioare am considerat conditii similare pentru ambele ambarcatiuni comparate; deci variabila viteza ar fi aceasi pentru ambele. Idea a fost sa incercam sa analizam, din pozele si filmul postate pe site-ul constructorului, formele barcii si sa incercam sa anticipam cam cum ar naviga, in regim de deplasament - pentru ca eu aici am neclaritati.
Mersi pentru postare.
Pentru Vali: banuiesc aca sunt destule balarii/rasoale puse de mine in ghiveci daca mai trebuie sa citesti postarile inca o data. Adevarul este ca sunt cam dezlanate. Concluzie: nu cred ca e cazul sa mai pui si tu rasoale, mai ales ca intentia mea a fost sa-l fac de post, astfel incat sa nu fac nici o discriminare.
O zi buna,
In nici un caz nu e vorba de rasoale in postarile tale, insa trebuie sa stau sa "metabolizez", incet si batraneste, cum mi-e obiceiul ;). Dar asta putin mai tarziu, acum dau cu flexu' si filetanta, si postez doar asa laconic, ma pregatesc de vijelia care vine :P.
O apreciere bruta: Lotca 17c , 6,45m x 1,40m o sa faca intotdeauna un val de pupa mai mic decat Doina de 4,15m x 1,3m, daca astea le comparam, la acelasi deplasament si aceeasi viteza. De aici se pot trage muuulte concluzii.
Daca e vorba numai de supradimensionarea chilelor de ruliu, atunci cea a carei chile intra in apa a pierdut :D
Ziua buna tuturor,
Multam fain Vincentiu pentru postare.
O precizare pentru cei care sunt realmente interesati sa dezbatem influenta chilelor de ruliu extinse: in postarile mele anterioare am facut comparatie intre lotca clasica si lotca hibrid (care, in opinia mea si conform pozelor postate pe site-ul constructorului, are la baza corpul lotcii clasice, la care s-au aplicat chilele de ruliu). Deci am plecat de la premiza ca similitudinea dimensionala este realizata, cat de cat sau suficient. De fapt, dand o cautare pe Google, am vazut ca pe site-ul "probarca" apare si varianta clasica a lotcii, cu aceleasi dimensiuni, realizata de acelasi constructor. Lotcile clasice nu sunt prezentate insa (sau nu le-am gasit eu) pe site-ul constructorului.
Daca tot am amintit despre lotci, voi posta o situatie "comparativa" referitoare la lotcile de pe piata, gasite in peregrinarile mele virtuale. Am spus "comparativa" deorece sunt destul de multe date lipsa, dar contez pe sprijinul vostre pentru a le completa. Meanwhile, voi face si eu cateva intrebari pe la fabricanti/dealeri. Precizez ca plaja de lotci oferite de Bratesul S.A. si de catre Mikado (din ce am vazut pe Probarca) este mai larga decat ceea ce am trecut eu in tabel.
Documentul este off-topic, dar zic eu ca nu are are rost sa deschidem altul numai pentru aceasta.
O zi buna,
Cer scuze pentru ca voi fi din nou laconic :).
Cel mai bine se poate vedea comportamentul fiecareia dintre lotci la o proba practica. La fel cum la proiectarea unei nave, dupa studii intense de optimizare a curgerii pe carena, tot proba la bazin da verdictul. Asta nu inseamna ca nu trebuie sa "descoasem" comportamentul nautic, ci dimpotriva, multumim pentru postarile anterioare, in care s-au investit timp, studiu meticulos, si voie buna :).
Subiectul lotcii e de interes pentru multi din cunoscutii mei, dintre care (prea) putini scriu sau citesc pe net. Tocmai versatilitatea si exploatarea economica o fac in continuare o alternativa cautata. Daca mai punem la socoteala si implicarea colegilor care au pus pe roate Raid Romania, cred ca lotca traditionala, impreuna cu variantele ei moderne din PAFS, vor avea in continuare drumul deschis.
Ziua buna tuturor,
Multumesc mult, Vali, pentru opiniile tale, scrise sau nescrise. Deja am inceput sa le aplic. Ma refer in special la incercarea de probare a barcilor. Am trimis emailuri constructorilor lotcilor care ma intereseaza mai mult, in incercarea de a stabili un "program de probe". Incercare esuata insa. Unii nu au "modele" la dispozitie, altii nu sunt in zona...Iar disponibilitatea mea (imediata) ar fi pentru ultima saptamana din an si prima saptamana din an. In plus, avand in vedere si conditiile actuale/viitoare de clima, s-ar putea ca "bazinul de incercari" sa fie in situatia celui de la Icepronav, adica inutilizabil, din cauza sloiurilor/ghetii. Si, sincer, nu prea stiu cum sa procedez, neavand o solutie de rezerva, "lotca cu pupa lata" de la Mikado facandu-mi insistent cu ochiul ??? (PS: postez si un PM pentru tine).
In alta ordine de idei, cred ca am ajuns la "deadline" cu acel "meanwhile" mentionat in postarea mea anterioara, asa ca atasez versiunea imbunatatita a tabelului lotci - completata cu informatiile primite de la constructori/dealeri.
Un week-end placut
salut tuturor!
discutia pe topicul acesta a mers si in alta directie - dar cu folos cred eu.
din pacate nu am putut si din motive diverse nici nu voi putea prea curand sa "experimentez" pe barcuta asta, dar imi doresc totusi sa o "tunez" pentru glisaj si eventual si un spor de viteza.
pentru ca e mai mica imi ofera un avantaj pe canalele mai inguste unde trebuie sa ocolesti obstacole sau printre plauri. pe langa faptul ca mi-a oferit numai satisfactii pana acum.
asa ca daca poate cineva sa execute o astefel de modificare nu as inlocui-o cu o laguna sau similare.
am lansat deocamdata o cerere in sectiunea lui Modi de la servicii.
toate cele bune!
edit 24.03: am transat cu Modi. incepe operatiunea "tunarea"... :-)
operatiunea a inceput si o prima problema am gasit-o la oglinda de lungime: 430mm si unghi de inclinare 13-14°
rezulta inaltime (pe verticala): 430 x cos(13.5°) = 418mm ~= 16.6" cat e tipic pentru motarele cu cizma scurta.
a fost taiata la 400mm, 400 x cos(13.5°) = 388mm si in sfarsit placa antiventilatie va sta cu un pic peste 1" sub coca.
ma astept sa dispara turbulentele in pupa si barca sa se aseze mai bine pe apa.
asta dupa modificarea aripioarelor... voi mai reveni mai tarziu.