Menu

Afișare mesaje

Această secțiune îți permite să vezi toate mesajele scrise de acest membru. Reține că poți vedea mesajele numai din zonele la care ai acces și tu.

Afișare mesaje Menu

Subiecte - Florio

#1
Despre bărci nu vă mai zic, la bărci e vorba de fapte. Adică în două zile dau barca la apă și beau primele sticle de vin de anul acesta, , cu prietenii, pe velier :)

Postul acesta e mai mult cu privire la Vali (da, Antonovul :) ) ale cărui povestiri i-am zis dintotdeauna că au stilul lui Panait Istrati:

"Panait Istrati era de părere că "orice organizație nu folosește decât organizatorilor, nicidecum celor organizați".
Întors din Rusia sovietică, pe care o străbătuse alături de prietenul său Nikos Kazantzakis (autorul celebrului roman "Zorba Grecul"), îngrozit de cele văzute acolo, spunea, în "Spovedania unui învins", cuprins de dezamăgire: "Nu mai cred în niciun crez. Nu vreau să mai ascult la ceea ce spun oamenii, ci la ceea ce fac ei: Arătați-mi ceea ce puteți sacrifica din viața voastră și vă voi spune cu ce preț stimați viața altora."

A fost marginalizat total și abandonat de prieteni din pricina acestei cărți. Ba chiar și în zilele noastre, unii "dumnezei" ai literaturii române, de care nu au auzit, în lume, și nu vor auzi, nici dracu' și nici mama dracului, nu au catadicsit să-l cuprindă în scrierile sau "istoriile" lor (care oricum nu fac doi bani), considerându-l insignifiant. Cum să fie important un scriitor a cărui carte de debut, Chira Chiralina (1923), cu o prefață semnată de Romain Rolland (laureat Nobel, în 1915), a cucerit lumea, fiind tradusă, pe parcursul unui an, în vreo 12 limbi?
Cum să fie important un scriitor tradus, până în 1934, în mai bine de 25 de limbi? (Dar nu prin ICR, pe bani publici: eu traduc papagalii tăi și tu traduci maimuțoii mei, pe care lumea literară a lumii, după cum spunea și Adrian Marino, și Andrei Pleșu, și alții, nu dă doi bani pe ei, nici nu-i ia în seamă, nici nu știe că există, fiindcă nu reprezintă nimic valoric -- n-au niciun cititor.)
Cum să fie importanți sau deștepți scriitori citiți, citați și apreciați în lume, scriitori cu zeci de milioane de cititori, niște "analfabeți" cu 4 clase (ca Panait Istrati, George Bernard Shaw, Arthur Rimbaud, Walt Whitman etc.) pentru tine, un dobitoc carierist? Cum să critice Istrati comunismul, când tu, "anticomunist", o "valoare" de cumetrie a criticii literare, un închipuit "geniu" al omenirii, slăveai, până mai ieri, literatura realist socialistă, citându-i și aducându-le elogii lui Gheorghiu-Dej, Lenin, Stalin, Ceaușescu...!

P.S. Despre Panait Istrati (și despre mulți alți) iată că se vorbește și fără "voia" nulilor dumnezei ai literaturii mioritice, și se va vorbi multă vreme de-acum încolo -- în vreme ce despre aceste secături "diriguitoare", atunci când funcția nu le va mai permite să țină milogi și slugi pe lângă ei sau după ce vor muri, nu va mai aminti nimeni nimic despre ei și, cu atât mai puțin, despre milogii și slugile lor; și nici nu ar avea ce aminti, în afara răului pe care l-au făcut literaturii, prin lichelismul, carierismul, invidia sau micimea lor."

În imagine: Panait Istrati, un mare scriitor și o mare valoare morală, împreună cu prietenul său nu mai puțin celebrul Nikos Kazantzakis
#2
Echipamente si accesorii / Instrumente de bord/noutăți
Decembrie 11, 2020, 08:22:07 AM
Bună, băieți  :)
Am întâlnit ceva nou în materie de instrumente de bord și am zis să împart informația cu voi, poate găsește cineva de folos.

Întâi și-ntâi, am găsit că o conexiune NMEA2000 se poate face și la motoare ceva mai vechi, prin aceste dispozitive Maretron  EMS100 Analog Engine interface kit. 
( https://www.boemarine.com/blog/post/nmea2000-for-your-boat-engine/ )
dar și la motoare diesel care dau semnal J1939 .

Și mai interesant de atât, (pentru veliști de data asta), este că între dispozitive, are un senzor de vânt fără elemente mobile (girueta clasică).
Iar acesta are o finețe mult mai bună decât aceea a giruetei clasice, ne-o arată un utilizator care a instalat proaspăt dispozitivul:
https://www.youtube.com/watch?v=MmzVgXhS58c
Pe mine mă aranjează un astfel de aparat robust, fiindcă având mărul catargului la cca. 11m deasupra apei, mai pot atinge crengile vreunui copac și stric orice dispozitiv de vânt, chiar și cel clasic, mecanic (pe canale ca Perișor, ori Cocoș, a fost o aventură mereu).

Succese la tot ce faceți și baftă de multe ieșiri pe ape, în 2021! Poate o trece carantina mondială  :)
#3
Bună, băieți!
Acum o vreme, când am construit caiacul Waldo, am cumpărat un top de furnir, pentru a-i face un model.
Pentru că placajul caiacului era Okoume, am căutat și găsit cu greu, un furnir care să semene ca flader și textură, dar să aibă un contrast vizibil (ca în pozele de mai jos).
Am găsit ceva frumos, un lemn exotic (nu rețin esența), având aspectul și textura Okoume-ului, cu contrastul pronunțat și fain totodată, față de acesta: Okoume este roșcat, acesta este galben.
Am cumpărat tot topul la echivalentul a 200 euro, fiindcă mai puțin nu livrau. Topul este întreg și acum, fiindcă am folosit un sfert de foaie, din (probabil) 50 de foi. Dimensiunile foilor sunt de 2000x200 mm

Știind că sunt printre noi, constructori care ar putea avea nevoie, ofer doritorilor. :)


P.S.
Mă refer la a oferi, nu la a vinde :)


#4
Ca o lămurire a inutilității sau utilității poliței RCA  pentru remorci și semiremorci, postez aici modul în care legislația și asiguratorii o văd funcționând:


Asigurarea de raspundere civila auto (RCA) pentru remorci si semiremorci este obligatorie, ca si cea alte autovehicule. Insa, potrivit normelor in vigoare, polita RCA pentru remorci si semiremorci are acoperire doar in cazul in care vehiculele asigurate nu sunt atasate unor autovehicule care le tracteaza.

Iar cum, in cele mai multe cazuri, accidentele rutiere survin in timp ce remorcile sunt tractate de catre un vehicul, multi transportatori considera ca achizitia de polite RCA pentru remorci este o cheltuiala suplimentara inutila, de pe urma careia nici ei si nici cei prejudiciati nu au parte de un beneficiu suplimentar.

Legislatia RCA stipuleaza ca "asiguratorul vehiculului tractor are obligatia de a despagubi partea prejudiciata, avand totusi posibilitatea exercitarii dreptului de regres asupra asiguratorului remorcii, in cazul in care poate dovedi ca dauna s-a produs ca urmare a unei defectiuni tehnice a remorcii, care nu putea fi observata de catre conducatorul auto".

In cele mai multe cazuri, proprietarul vehiculului tractor este acelasi cu proprietarul remorcii, astfel ca aceeasi firma sau persoana cumpara polita RCA si pentru remorca, si pentru vehiculul tractor. Ceea ce inseamna ca, din punctul de vedere al proprietarului de vehicul din vina caruia s-a produs accidentul, este putin important pe care dintre cele doua polite se va plati despagubirea. O situatie particulara este aceea in care proprietarul masinii inchiriaza remorca sau semiremorca de la alta persoana sau firma. In acest caz, cel care incheie polita RCA pentru remorca este proprietarul masinii.

Iar daca se poate dovedi ca accidentul s-a produs din cauza unei defectiuni ascunse a remorcii, despagubirea va fi platita de asiguratorul remorcii, scutindu-l pe proprietarul vehiculului tractor de neplacarea de a-si "incarca" istoricul bonus-malus si de a fi astfel nevoit sa scoata mai multi bani din buzunar la reinnoirea politei RCA pentru vehiculul tractor. 

Ce spune norma RCA:

"In cazul in care evenimentul se produce in timp ce remorca/semiremorca este atasata vehiculului tractor, despagubirea va fi suportata, in functie de situatiile mai jos prezentate, de catre:
a) asiguratorul vehiculului tractor, in situatia in care vehiculul tractor este identificat si asigurat, indiferent daca remorca/semiremorca este sau nu este identificata ori asigurata;

b) Asociatia "Fondul de protectie a victimelor strazii" sau biroul national al statului in care vehiculul tractor stationeaza in mod obisnuit, pentru vehicule inmatriculate in 15 alte state, in situatia in care vehiculul tractor este identificat si neasigurat, indiferent daca remorca/semiremorca este sau nu este identificata ori asigurata;

c) asiguratorul remorcii/semiremorcii, in situatia in care vehiculul tractor este neidentificat, iar remorca/semiremorca este identificata si asigurata; dupa plata despagubirii, asiguratorul remorcii/semiremorcii are drept de regres impotriva persoanei vinovate de producerea accidentului si, dupa caz, impotriva asiguratorului vehiculului tractor, daca acestia vor fi identificati ulterior;

d) Asociatia "Fondul de protectie a victimelor strazii", in situatia in care vehiculul tractor este neidentificat, iar remorca/semiremorca este identificata si neasigurata".

Eu, ca proprietar de peridoc 1600 kg, consider inutilă plata asigurării acestuia, atât timp cât el circulă doar tractat de o mașină, iar daunele sunt suportate de RCA-ul ei. Mai mult de atât, în caz de accident, Poliția cere desigur, polița RCA a mașinii. Cu peridocul nu pot pleca prin lume, să cauzez accidente.
Cazul în care pot dovedi că accidentul a fost cauzat de defecțiuni ale peridocului care nu puteau fi  observate de mine, este cel puțin amuzant, pentru avocații asiguratorului, care se vor juca cu mine precum mâța cu șoarecele, într-un eventual proces :D .
#5
Cafenea - Discutii generale / Printăm o barcă?
Octombrie 15, 2019, 10:08:52 AM
Salut, băieți. E vorba de tehnică, iar tehnica a făcut posibilă o imprimantă 3D de mari dimensiuni, care a făcut ca prototip... o barcă :)
O barcă de forme mai futuriste, cu calități nautice pe care nu le pot bănui, dar un design pe care îl putem aprecia toți.

Acțiunea e recentă, 22 septembrie 2019.

Poze mai jos, iar filme, aici:

https://youtu.be/34F71XqvOjg

și

https://youtu.be/8PmAfITdFYs

#6
Motoare / Motor electric 100 cp
Iunie 07, 2019, 03:13:07 PM
Am găsit pagina unui pasionat, care a dus ceva mai departe ideea de motor electric.
Postez mai jos mesajul şi pagina lui.
Motorul se aude mai rârâit acum, nu de la el în sine ci de la partea mecanică, utilizată de la un motor vechi:



""Salutare tuturor celor care iubesc barcile si Dunarea!

Vreau sa va scriu de foarte mult timp. Sunt Costin, sunt din Bucuresti, dar mereu am avut senzatia ca in Dobrogea sunt acasa, desi nu am nicio ruda aici, doar doua foste iubite )

Nu fac parte din niciun ONG si nici nu am o afacere.

In urma cu 9 ani mi-am construit o canoe si in fiecare vara vaslesc cam 150 km prin Delta. Ma gandeam sa imi fac o barca mai mare, un velier mic, dar mi-a venit alta idee.

Cred ca am vazut cu totii faptul ca toti producatorii de masini investesc masiv in productia masinilor electrice si sunt performante din ce in ce mai bune, multe masini ajung la o autonomie de 250...300 de km.

Dar mie imi plac barcile, asa ca mi-am spus ca e nevoie sa avem si noi in Delta un inceput de emobility, de conversie a barcilor noastre la propulsia electrica, si nu ma refer la jucariile alea electrice de trolling motors, dar la motoare electrice serioase chiar si de 100 cai sau mai sus.

In Mai, anul trecut, mi-a venit ideea de a trece pe electric un motor de 10 cai pentru o lotca pescareasca de fibra cu baterii de masina electrica Tesla. Am dat un email catre Enel, fara sa cunosc pe nimeni, in speranta ca ma vor sponsoriza si asa s-a intamplat. Enel este o companie care va investi mult in energii regenerabile si eu ii admir pentru asta. Eu le-am propus sa instalam si prima statie de incarcare electrica la Sulina, mi-au spus ca sunt de acord, dar vor mai intai sa vada barca functionand in conditii bune. Vineri a fost primul test, aici in Letea. Dupa un an de griji am vazut ca barca/motorul functioneaza mai bine decat ma asteptam. Dar am vazut putina apa infiltrata in soatiul bateriilor, asa ca am scos-o sa pun un petic de fibra. Azi incep testele din nou.

Corsarele vor fi primele barci care vor trece pe electric. Este vorba de a pastra tot ce inseamna mecanica motorului: carcasa, cizma, grup, elica, pompa apa, dar scos tot ce inseamna benzina. Un motor electric de 100 de cai are in jur de 35 kg, chiar si mai putin. Motoarele astea brushless au nevoie sa le schimbi un rulment la cativa ani, atat, au eficienta de 97%. Nu exista nr de ore de functionare. Le poti scapa in apa, le lasi sa se scurga si apoi bagi curent in ele, sunt ok.

Zic de Corsare pentru ca au curse stabilite: cel mult doua ore si apoi pauza. In pauza asta se pot incarca de la panouri solare la ponton. Investitia se recupereaza dupa nici trei luni. Dupa trei luni nu trebuie sa mai dai niciodata bani pe benzina. Sigur ca e ieftina benzina obtinuta pe nu stiu ce cai, dar tot e mai bine sa nu dai bani pe ea. Plus ca nu poti sa furi curentul electric din niste baterii )

Pana cand bateriile vor fi mai bune, umatoarele barci care vor trece la electric vor fi cele de la pensiuni care sunt inchiriate turistilor. Le poti limita puterea din telefonul personal, stii exact cat consuma si unde e si cand se intoarce o conectezi la panouri si se incarca. Daca iti cade curentul in pensiune, mai multe barci dau energia inapoi si ai 220 V si suficienta energie electrica inapoi in casa. Si barca pe care am construit-o se poate conecta la internet, dar oricum vezi pe telefon cat de incarcata e si poti sa decizi tot felul de optiuni.

Am inceput sa lucrez la instalatia electrica si la motorul acestei barci la inceputul lui Decembrie, in Martie a fost gata si motorul, l-am pornit in apartament, in Bucuresti. Imi depaseste asteptarile, dar ramane sa vedem ce autonomie are. Acum are in jur de 10 cai, dar daca ii mai pun o baterie sare la aproape 20 cai. Aceasta barca se poate incarca si la statie electrica pentru masini electrice si o sa o scot pe peridoc in aceasta vara sa o incarc la Tulcea. Asta este ideea: statii de incarcare comune pentru masini si viitoarele barci electrice, infrastructura este foarte importanta.

Proiectul se numeste Electric Delta: https://www.facebook.com/Electric-De...9059191423493/

Mai gasiti cateva clipuri scurte pe contul meu personal. Dar pun pe pagina proiectului imediat ce incep iar testele azi.

Toate cele bune!

Costin""
#7
Salut băieți! Am observat că secțiunea de motoare nu are pentru întreținere, subiecte separate, ușor de reperat la nevoie.
Propun o discuție punctuală, de întreținere, pe tema  sistemului de răcire: impeller, garnituri, tot kit-ul ce înseamnă pompa de apă.

Din ceea ce observ în cartea tehnică a motoarelor outboard, în tabelul de întreținere se specifică schimbarea impeller-ului, la 100 ore de funcționare sau 1 an. 
Evident cele 100 de ore de funcționare vizează uzura, iar cele 12 luni vizează îmbătrânirea materialului.
Aici aș avea ceva de spus: uzura în funcționare e dată desigur, de regimul de turație la care e supus motorul (la barca mea merge mai mult ralanti, 1200-1800 rpm). Iar schimbul la 12 luni nu pare să însemne neapărat îmbătrânirea materialului, fiindcă sunt impellere care stau mai mult de atât numai în depozite :) .
Dar dacă așa spune fabricantul, așa ar trebui să facem (deși mulți bănuim că e destul marketing implicat aici, nu știm exact cât, și nu vrem să riscăm).

Bun, așadar la intervalele acestea, schimbăm impeller-ul. Ce facem însă cu celelalte repere?
Un kit, conține:
-garnitură
- scoică
- placa metal, oglinda
- impeller
- pana
- o-ring
- șuruburi

Toate trebuiesc schimbate anual, sau în funcție de posibilitatea de uzură (ex. o-ringurile, garniturile, impeller-ul)?


Acum experiența proprie (sau Can-can-ul :) ).
Am cumpărat barca cu motor cu tot, iar după 8 ani de folosință, am schimbat impeller-ul. De ce? Fiindcă un mecanic cunoscut din București mi-a spus că nu e cazul să-l schimb dacă nu a dat nici cel mai mic semn că ar "obosi". Adică dacă jetul-martor este vânjos, nu e cazul să-mi schimbe impeller-ul.
Nu știu ce vârstă o fi avut impeller-ul când am cumpărat eu barca, dar după 8-9 ani de folosință, i-am zis lui Nea Tase la o revizie, să-mi schimbe și această piesă, dacă tot umblă la cizmă.
S-a dovedit că impeller-ul era în stare perfectă :) .

P.S.
Desigur, a fost schimbat. După încă 2 ani, am senzația că jetul-martor nu mai e ce era. O fi calitatea piesei sau o fi autosugestia mea, nu știu. Cert e că vreau să schimb din nou.
Întrebare: e cazul să schimb doar impeller-ul, sau tot kit-ul?
Sursa întrebării este un film de întreținere (youtube), în care Captain Drew Cavanough, arată că el schimbă tot, la 90 de ore de funcționare. El, personal, nu implică service-ul.
O fi util sau e excesiv?
#8
Astăzi, 10 septembrie, o comemorare. O catastrofă navală petrecută pe Dunăre, cea mai mare din istoria navigației românești, povestită în cartea d-lui Petre Rău, "Mogoșoaia – istoria unei tragedii" .

La data de 10 septembrie 1989, nava de pasageri ,,Mogoşoaia a fost colizionată de împingătorul ,,Petar Karamincev" (pavilion: Bulgaria, comandant: Gheorghi Petrov Anghelovski, căpitan secund: Nedelkev Petrov) şi s-a scufundat la mila 79, în dreptul localităţii Grindu.

Din convoiul bulgăresc făceau parte șase barje (SB-4, SA-13, SA-34, SB-15, SA-40 şi SB-24), dispuse pe două rânduri, având o lungime totală de 191 metri şi lăţimea de 37,50 m.
Barjele transportau 9.800 tone minereu de fier, deplasându-se în amonte, spre portul Russe (Bulgaria).
Echipajul pasagerului românesc era format din: Ion Postolache – comandant (n. 01.04.1939), Emil Ilicenco – ofiţer pilot (n. aprilie 1948), Gheorghe Manole – mecanic-şef (n. 05.11.1945), Laurenţiu Nenciu – şef de echipaj (n. aprilie 1965), Daniel Sava – marinar (n. 30.11.1967), Remus Badiu – marinar (n. ianuarie 1966), Gigel Anghel – motorist (n. 30.01.1965), Eugen Lazăr – motorist (n. 19.12.1967), Ioniţă Hodorogea – electrician (n. 03.06.1958) şi Dan Coadă – ajutor mecanic (n. 16.11.1965).

De precizat că, înainte de producerea acestei catastrofe, nava de pasageri ,,Mogoşoaia" a mai fost implicată în două accidente grave (primul, la data de 27 octombrie 1982, când a fost colizionată de nava sovietică ,,Volga", şi, al doilea, în anul 1988, în timpul unei acostări la pontonul din localitatea Grindu).
Cele două accidente s-au soldat cu mari pagube materiale, dar fără victime în rândurile pasagerilor şi ale echipajelor.
Duminică, 10 septembrie, la ora 08:00, nava ,,Mogoşoaia" urma să plece în cursă din Galaţi (pontonul nr. 918, situat la Km 150,5) spre comuna Grindu, aflată pe malul tulcean al Dunării, la câţiva kilometri în aval de Galaţi.


Nava avea la comandă pe Ion Postolache (37 de ani vechime în navigaţie (din anul 1989 deţinea şi brevet de pilot fluvial categoria B), care, din cauza ceţii dense, a decis ieşirea navei din port cu 10 minute mai târziu decât era prevăzut.

La bord se aflau 213 pasageri[8] (femei[9], bărbaţi, bătrâni[10] şi copii[11]) şi cei 10 membri ai echipajului.

Vinerea ce trecuse se dăduseră raţiile la ulei, zahăr şi carne, motiv pentru care mulţi dintre gălăţeni duceau rudelor lor de la Pisica de-ale gurii, cei mai mulţi dintre aceştia fiind navetişti localnici, pescari şi lucrători portuari.
În general, îndeosebi în zilele de duminică, la începutul toamnei sau în preajma unor sărbători, cursele Galaţi – Grindu erau foarte aglomerate în ambele sensuri, pasagerii fiind nevoiţi să se îngrămădească la clasa a II-a şi pe coridoare.

De reţinut că pe Dunăre era ceaţă, un fenomen obişnuit pentru acea perioadă a anului. Iniţial, timonierul anunţase că nu va pleca în astfel de condiţii, dar, la un moment dat, ceaţa a dat semne că se va împrăştia, iar ,,Mogoşoaia" s-a pus în mişcare.



Convoiul bulgăresc era format din şase barje încărcate cu minereu de fier şi împingătorul ,,Petar Karamincev", care, împreună, aveau o lungime totală de 191,00 metri, o lăţime de 37,50 metri şi se deplasau în amonte, spre portul Ruse.
Coliziunea dintre pasagerul românesc şi convoiul bulgăresc de barje s-a produs la ora 08:20.
Lovitura a fost violentă şi devastatoare. Impactul s-a produs la o distanţă de 36,85 m de geamandura roşie (Mila 79) care limitează extremitatea dreaptă a şenalului navigabil şi a provocat împingerea în amonte cu 51,44 m a navei româneşti, în timp ce întregul convoi bulgăresc a fost împins înapoi cu circa 25,00 metri.
,,Mogoşoaia" a primit lovitura în plin, s-a aplecat brusc, apoi a revenit pe linia de plutire, după care s-a înclinat din nou, s-a răsturnat şi s-a scufundat într-un zgomot înfiorător de fiare rupte şi contorsionate, pe un fundal de urlete de panică, disperare şi groază.

Ulterior, scafandrii au reperat nava pe fundul Dunării, aşezată pe chilă, la 200 metri aval de locul coliziunii şi la 198 metri de malul stâng, la o adâncime de 22 metri. Împingătorul bulgăresc a călcat efectiv peste nava-pasager românească, a prins-o şi a băgat-o sub apă, transformând nava în cavoul de fier numit ,,Mogoşoaia".
Oamenii aflaţi în navă şi pe aceasta au avut parte de o moarte groaznică. Când pasagerul intrase deja sub apă şi se rostogolea pe fundul Dunării, se auzeau încă ţipete disperate după ajutor!

Unele cadavre au ieşit la suprafaţă prin câteva orificii, împinse de presiunea apei, au fost luate de şuvoi şi abia peste câteva zile au fost descoperite prin Deltă, transformând Dunărea într-un fluviu al morţii.

Între fiarele contorsionate de coliziunea cu convoiul de barje şi de presiunea apei, sute de oameni au încercat disperaţi să se salveze, dar doar câţiva dintre cei care nu au avut loc în cabine şi rămăseseră pe puntea navei au reuşit să sară pe barjele care loviseră mortal pasagerul românesc.

Foarte puţini au fost şi cei care, ca printr-o minune, au fost scoşi la suprafaţă de presiunea apei.

În urma tragediei au murit 207 oameni (bărbaţi, femei şi copii) dintre cei 223 pasageri, inclusiv nouă membri ai echipajului (a scăpat numai Daniel-Laurenţiu Nenciu – şef de echipaj).

Despre catastrofa navei ,,Mogoşoaia" a apărut o ştire lapidară în presa locală abia după trei zile de la producerea tragediei, în timp ce posturile de radio ,,Europa liberă" şi ,,Vocea Americii" au relatat despre catastrofă chiar în seara aceleiaşi zile, ştirea fiind preluată de mass-media internaţională.
Ca și în cazul catastrofei petrolierului ,,Independența" (15 noiembrie 1979), cenzura comunistă a acționat din plin și a ascuns proporțiile tragediei.

Descrierea ranfluării navei și a recuperării cadavrelor, este lugubră și n-am să supun topicul la așa ceva.

A fost o catastrofă pe cât de înfricoşătoare, pe atât de incredibilă, care a lăsat în urmă, pe lângă atâtea sicrie, cruci, morminte, lacrimi, durere şi amintiri lugubre, dar şi o multitudine de întrebări, care au lăsat în urmă tot atâtea necunoscute.
De exemplu:
De ce ,,Mogoşoaia" a plecat în cursă dacă era ceaţă?

Ce căuta convoiul de barje bulgăresc pe culoarul rezervat navelor de pasageri?

De ce manevrele efectuate de cei doi comandanţi de nave au fost atât de lipsite de efect?

Comandantul român şi echipajul său nu au avut nicio parte de vină?

Li s-au prelevat probe de sânge membrilor celor două echipaje?

Nava ,,Mogoşoaia" avea radar? Dacă da, îl utiliza? Ce au de zis bulgarii?

De ce nu au acţionat împotriva conaţionalului lor, vinovat de uciderea a sute de români – tineri, bătrâni, femei şi copii?

Ce măsuri au întreprins autorităţile româneşti, în afara simulacrului de proces (care nu s-a soldat cu nimic) pe lângă statul bulgar pentru rezolvarea situaţiei?

Vinovat de producerea catastrofei a fost declarat comandantul împingătorului bulgăresc, Gheorghi Petrov Anghelovski.
De precizat că, în noaptea de 9 spre 10 septembrie, membrii echipajului bulgăresc sărbătoriseră până în zori ziua naţională a Bulgariei, evenimentul fiind udat din belşug cu alcool.
Comandantul bulgar a fost arestat în luna septembrie 1989, a stat două luni în puşcărie (bulgarul a executat aproximativ 7 ore de puşcărie pentru fiecare mort de pe ,,Mogoşoaia"!), după care a fost extrădat autorităţilor bulgăreşti şi nu a mai executat nicio zi de închisoare.
În anul 1993, justiţia din România l-a condamnat pe Gheorghi P. Anghelovski la 10 ani de închisoare (pentru distrugere, şi nu pentru ucidere din culpă!), motivând în sentinţa definitivă şi irevocabilă că nu a respectat regulile de navigaţie şi că manevra efectuată de acesta a provocat scufundarea navei-pasager ,,Mogoşoaia".


Rudele şi urmaşii celor decedaţi în groaznicul accident au solicitat despăgubiri materiale cuprinse între 30.000 – 80.000 lei, iar statul bulgar a fost condamnat la plata de daune către ,,Navrom" Galaţi (armatorul navei ,,Mogoşoaia").

Ca şi în cazul tragediilor navelor ,,Independenţa", ,,Sadu", ,,Unirea" şi câte au mai fost, regimul comunist a păstrat o tăcere absurdă şi revoltătoare.


În imagine, Eugen Malihen (4 ani) și bidonul din plastic cu care s-a salvat din tragedie. Copilul şi-a pierdut atunci, părinţii, doi fraţi, trei verişori, un unchi şi o mătuşă.
#9
Cafenea - Discutii generale / Respect, nea Tase
Aprilie 12, 2018, 05:17:58 AM
Băieți, am aflat că a murit nea Tase. Îmi pare foarte rău, anul trecut decisese să se pensioneze, îmi povestea că abia așteaptă. Din ce știam eu, era cel mai experimentat mecanic de la Yamaha.   
Dumnezeu să-l odihnească.

Eu l-am cunoscut doar prin prisma reviziilor la motorul de barcă, însă am aflat de la Federația Română de Motociclism, că:
maestru al Sportului românesc, Tase a adunat peste 100 de victorii și un palmares deosebit:

– 1981 – Campion Naţional – clasa 50 cc Naţională – Mobra

– 1984 – Campion Naţional Regularitate şi Rezistenţă – Mobra

– 1989 – Campion Naţional – 50 cc Specială – IMGB

– 1989 – Campion Naţional pe echipe – 50 cc Specială – IMGB

– 1989 – Campion Absolut – 50 cc Specială – IMGB

– 1990 – Campion Naţional – 50 cc Specială – IMGB

– 1990 – Campion Absolut – 50 cc Specială – IMGB

– 1991 – Campion Naţional – 50 cc Specială – IMGB

– 1991 – Campion Naţional pe echipe – 50 Specială – IMGB

– 1991 – Campion Absolut – 50 cc Specială – IMGB

– 1991 – Maestru al Sportului

– 1992 – Campion Naţional – 125 cc – Yamaha

– 1993 – Campion Naţional – 50 cc Specială – Kreidler

– 1994 – Campion Naţional – 50 cc Specială – Kreidler

– 1995 – Vicecampion Naţional 125 cc – Honda

– 1996 – Campion Naţional 125 cc – Yamaha

– 1997 – Campion Naţional 125 cc – Honda

– 1998 – Vicecampion Naţional 125 cc – Honda

#10
"Iar n-ai sa ma crezi,
Iar n-ai sa-ntelegi ce e cu mine.
Iar n-ai sa ma crezi,
Iar n-ai sa-ntelegi cum e mai bine."


Melodia de la Voltaj îmi zbârnâia prin minte, când căutam să le spun celor de acasă că plec două zile pe Dunăre. Anticipam un
"Unde să pleci pe gerul ăsta, nu vezi că-i iarnă?"
Răspunsul meu venind:
–Iarnă? "IAR N-AI sa ma crezi,
IAR N-AI sa-ntelegi ce e cu mine." 
E dor de ducă, de ieșit pe apă, deși am mai fost și în februarie, într-o tură de 30 km în amonte, pe o insulă din care apele ridicate ale Dunării, mai lăsaseră o creastă doar. Cât să punem corturile și să facem focul de supraviețuire și înveselire pe timp de noapte, la vin fiert și cântece.
Da, am mai ieșit și de Crăciun două zile, tot într-o tură asemănătoare. Dar nu e suficient.
-Tu ai văzut ce zice la televizor? E viscol, ninge! O să îngheți acolo!
-Cum Dumnezeu să îngheț? Mă tratez cu un șnaps! Alcoolul nu îngheață nici în termometre!

Oricum, familia mă știe, nu insistă. Doar se mai crucește câte un părinte.
După turele anterioare, când am tot luptat cu grătarele, decisesem ca acum să luăm numai meniu pe bază de ciuperci, orez, salate, fasole, nimic de carne! Unanim acceptat, meniul.
  Unanim adică și de către ceilalți doi cu care mă însoțesc iernile în astfel de ieșiri pe ape reci.  Ioan și Ramona. Să nu vă păcălească numele de fată, că nu ascunde slăbiciune. Ramona face caiac de performanță!

Acum, dacă am propus meniul, m-am apucat să-l execut tot eu. Pilaf cu ciuperci, salate de toate felurile, cu roșii, ridichi, o tavă de cartofi la cuptor cu copane... stai așa, copane? Păi nu ziceam fără carne? apare întrebarea.
      Ei, e fără carne, copanele sunt de pui! zic eu. În plus de asta, iau și murături. Ha!



Aprovizionarea a inclus multe, bagaj mai mare decât de obicei. Și nu spun asta întâmplător, o să vedeți de ce.
   La ora 5.45 eram în fața curții, dând zăpada, să aibă loc Ioan cu mașina. Totul pregătit în cel mai mic detaliu. Plan și execuție impecabile!
Drumul, un polei așezat pe strat de zăpadă, ca o glazură dementă care arată frumusețe și ascunde pericole. Oricum, parcurgând drumul sinuos de la Gostinu, prin localitatea încremenită, am ajuns pe dig și am oprit ușor lateral, pe o zăpadă virgină. Nu mai trecuse nimeni pe acolo. Brațul ce iese din Dunăre spre localitate, era înghețat tun, nici vorbă să punem caiacele acolo.
-Va trebui să le încărcăm și să le tragem până la intersecția cu Dunărea, unse e curentul mai puternic și n-a înghețat.
-O facem, ne ajută zăpada. Și o gură de Jagermeister!













Ehei, imediat ce am coborât din mașină, ne-au cam sticlit dinții. Friguleț! Adu Jagermeisterul!
O gură, două guri...la a treia parcă nici frigul nu mai era așa tare. Doar vârful urechilor mai simțea arsura gerului. Diferență mare față de București.
-Hei, pe zi ce trece caiacul meu devine tot mai încăpător! zic eu după ce închid hatch-urile în urma bagajelor, leg sacul impermeabil pe puntea din spate și chitara deasupra, ca să n-o ajungă valurile.
-Cum adică?
-Păi acum am avut cel mai mare bagaj dintotdeauna și a intrat tot! Ba a mai rămas și ceva spațiu! Experiența, frate. Cred că devin tot mai meseriaș, pe an ce trece! :D :D
   Gata, veselie, hai să ne înhămăm. Avem mai mult de o jumătate de kilometru de cărat caiacele, și ele sunt încărcate ca niște barje. Grele rău!
Iar ca totul să fie mai "distractiv" zăpada până sub genunchi adesea, mai ascundea ceva capcane, ca să facă mersul mai greoi. Greoi, dar măcar încălzește. Căci vântul bate tare și gerul pișcă.
Am ajuns în buza Dunării unde curentul face mereu anafoare ajutat și de fundul adânc, iar chiar la confluența cu canalul tronau două lebede, evident, grațioase. Gheața se oprea acolo, neavând curaj să se ia în piept cu curenții. Ne rămâne nouă plăcerea asta.
   Evident, copchilul din mine a preferat să coboare panta, călare pe caiac, așa, ca pe o sanie. Plus chiuiala aferentă.






















   
   
#11
"Agrementul" omniprezent ca termen în legislație, ne-a creat multe dispute nefiind bine clarificat. Chiar zilele trecute discutam cu Răzvan (Căpitanu") despre o simplă testare a unui motor în zona Oltenița, când au avut ceva probleme cu cei de la frontieră pe motiv că fac agrement, fără permisul necesar :) 
Anul trecut au existat niște precizări ale IGPF/ DSCTF, despre care chiar lucrătorii politiei de frontieră nu știau. Am verificat asta la ultima ieșire cu caiacul, în luna decembrie.
Așadar acum, avem un răspuns oficial pe care îl vedeți mai jos, în care se precizează clar că simpla posesie a unei ambarcațiuni nu înseamnă activitate de agrement și nu necesită aviz de agrement.
Activitate de agrement este considerata o activitate comercială cu acest scop. Punct.


Dacă ieșiți pe Dunăre, poate ar fi bine să aveți o copie a acestei adrese. În caz că unii lucrători PF nu au aflat încă.
#12
Mari si oceane / Primul român trecând solitar Atlanticul
Octombrie 23, 2017, 09:37:51 PM
Dacă anul acesta avem două echipaje românești la Atlantic Rally for Cruisers (cu Legendaru" pe velierul "Andrew"), apare acum o surpriză și mai mare: primul român traversând solitar, într-o barcă de 6,5m.
Un Mini Transat, cumpărat și accesorizat de el, cu eforturi destul de mari.
Articolul, foarte interesant de citit : http://www.magazin-nautic.ro/?p=10005
#13
Văd că apele mici ale Dunării au făcut autoritatea ARBDD să emane o măsură prohibitivă de pescuit la plase, în Deltă.
(nu zice nimic de electricitate, carbid, variante ajutătoare)
Gluma mea se referă de fapt la modul în care controlează măsura emanată (sau e doar așa, o chestiune scrisă) și la impactul pe care îl va avea  asupra populației autohtone. Care nu poate trăi din pescuit la undiță și nici din catch&release. E adevărat că e pentru o perioadă scurtă. Doar să spună guvernatorul dacă acordă un ajutor localnicilor ce trăiesc din pescuit, sau se așteaptă ca aceștia și familiile lor să nu mănânce timp de o lună, nimic.

"PESCUITUL LA SETCĂ ȘI AVĂ A FOST INTERZIS ÎN DELTA DUNĂRII, PRIN DECIZIA GUVERNATORULUI MUSETESCU!

Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD) anunţă că în baza atribuţiilor şi prevederilor legale în vigoare a stabilit, prin Decizia nr. 524 din 28.08.2017 a Guvernatorului ARBDD, interzicerea utilizării uneltelor de tip setcă și avă în activitatea de pescuit comercial în perimetrul Rezervației Biosferei Delta Dunării, până la data de 01.10.2017, odată cu terminarea perioadei de restricție conform prevederilor Ordinului 12/144/2017 privind stabilirea perioadelor de prohibiție a pescuitului, precum și a zonelor de protecție a resurselor acvatice vii în anul 2017.

Decizia a fost emisă în urma analizei situației nivelului scăzut al apei în luna august 2017 în RBDD, ținând cont de punctele de vedere primite de la ICDEAPA Galaţi şi  INCDDD Tulcea,  pentru a evita efectele negative ale utilizării uneltelor tip setcă și avă asupra biodiversității, în conformitate cu următoarele acte normative:

–  Legea nr. 82/1993 cu modificările şi completările ulterioare;

–  H.G. nr. 1217/2012 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare şi a structurii organizatorice ale ARBDD, modificată şi completată prin HG 216/2015;

– Ordinul nr. 12/144/2017 privind stabilirea perioadelor și zonelor de prohibiție a  pescuitului, precum și a zonelor de protecție a resurselor acvatice vii în anul 2017;

Utilizarea acestor unelte de pescuit în condiții de niveluri mici ale apei în lacuri și bălți poate afecta stocurile de pești și alte componente ale biodiversității din mediul acvatic."

http://ziaruldetulcea.ro/pescuitul-la-setca-si-ava-a-fost-interzis-in-delta-dunarii-prin-decizia-guvernatorului-musetescu/
#14

Având în trecut o discuție cu Vali, referitor la posibilitatea de a îndrepta prova velierului (e vorba de verticală în loc de oblică), pentru o lungime mai mare la linia apei, dar mai ales că gândul îmi stătea la ridicarea ușoară a pupei printr-un adaus, am deschis subiectul cu un singur scop: să observăm un film cu exact ultimul gen de modificare, făcut în regie proprie de către niște polonezi.

https://www.youtube.com/watch?v=Xn3AN_CbEbw
#15
Motoare / Yamaha FT50- zgomot cizmă
Aprilie 23, 2017, 10:39:12 PM
Salutări, băieți. Astăzi am făcut o probă a motorului.
Am o întrebare către cunoscători. La cuplarea inainte, se aude un zgomot gen "clac!". La cuplarea înapoi, același zgomot, dublat de un mic cârâit. Zgomotele sunt strict în momentul cuplării, nu continuă după aceea. Elicea se învârtește ok.
Ar putea fi o problemă de reglaj sau este una de uzură?

E destul de clar că proba fiind făcută pe peridoc, nu în apă, zgomotele sunt mai pronunțate. Dar opinia mea este a unui necunoscător și e mai bine să întreb comunitatea de barcagii :)

În plus de asta, poate ar fi cazul să schimb ulei de cizmă, simeringuri, impeller, după atâția ani de folosință, chiar dacă ele nu au cedat și nici n-au dat semne.

#16
Pentru îmbogățirea  forumului cu o experiență practică, vă povestesc trecând-o la rubrica de reușite:

Acumulator :  Gel Deep Cycle 12V/165Ah (C20 capacity) produs de Victron Energy.


Problemă: în al șaptelea an de utilizare, acumulatorul nu mai ține curent. Ultima utilizare a fost anul trecut, 2016, funcțional în regim de două săptămâni non stop, frigider, laptop, consumatori diverși excluzând vitalii (circuit separat, acumulator separat). În croaziera din Grecia n-au fost probleme, pe Dunăre în restul sezonului, nici atât.
Simptomă: capacitatea scădea de trei ori mai rapid (vizualizare pe ecranul controllerului), iar refacerea în condiții de însorire a panoului, mult mai repede.

În momentul februarie 2017, acumulatorul era inutilizabil, capacitatea lui de a ține curent fiind extrem de slabă, în limita a 10 Ah (efectiv utilizabil), după încărcare totală.
Sigur că achiziția unui alt acumulator a devenit prioritară, fiindcă nu risc distrugerea unei vacanțe, de dragul unei recondiționări ieftine dar nesigure.
Pentru început am fost la un atelier specializat, pentru măsurarea parametrilor acumulatorului. A reieșit că rezistența internă e bună.
Apoi trei pași simpli:
1.Am făcut o descărcare totală a acumulatorului, cu un consumator de putere cunoscută, amperaj slab: bec 30W . Am măsurat și puterea consumată în timp real:2,31 Ah. Monitorizat, timp de 4 ore becul a ars cu lumină albă, după care acumulatorul a slăbit brusc (1 Ah și sub) și a rămas așa timp de 3 zile, până la epuizare completă.
2. Am început încărcarea, cu amperaj mic, 2Ah, pe program dedicat (gel), monitorizând timpul : circa 60 ore.
3. O nouă descărcare, cu același consumator, pentru a releva dacă procedura a avut vreo influență pozitivă. Rezultatul este impresionant: becul arde de 72 de ore, cu lumină albă, intensitate neschimbată vizibil. Consum 2,32 Ah, iar în ultimele ore, 2, 01 Ah.

Procedura arată o reușită totală, 165 Ah din 165 Ah, funcționali.  Desigur, cu toleranțele de rigoare.

P.S.
Proba aceasta practică elimină orice dubiu.
O întrebare îmi pun totuși, cu privire la nepotrivirea între curentul încarcat ( 2Ah timp de 60 de ore) și curentul descărcat (2,32 predominant 48 h, apoi 2,2 12h si 2,01 Ah ultimele 12 h) total 72 ore. Dar Dumnezeu e mare și nu degeaba Universul funcționează pe Teoria Haosului :)
#17
Cafenea - Discutii generale / Barca OZN
Decembrie 16, 2016, 05:53:53 AM
Vorbeste lumea ca din 2018 va fi disponibila o noua chestiune plutitoare, autonoma energetic si creatoare de placeri nautice.
Pentru amatorii de nonconformisme, de inovatie si de sperante la tehnica de varf, o speranta.
Pentru scepticii (ca mine), un divertisment :)

https://www.youtube.com/watch?v=jG5BAAN8pTg
#18
Mari si oceane / Croaziere grecesti : EGEEA DE MAI
Noiembrie 06, 2016, 09:35:30 AM
   Anotimpul rece. Locuiesc în emisfera greşită sau ... nu, la latitudinea greşită pentru felul meu de a fi. Mult întuneric, puţină zi, timp creat de Dumnezeu pentru calm, vin fiert, gânduri, planuri, proiecte. Dar tot Dumnezeu a lăsat să se întâmple Google, pentru a-mi însoţi cana cu vin aburind, de imagini cu ape azurii şi ţărmuri stâncoase.
Unde mergem vara asta? Când? Ce trasee, ce vânturi dominante, ce vreme vom avea, ce refugii putem accesa ? Întrebări care fac deliciul visului şi conturării unui "passage plan" de croazieră în Egee.
Avem o barcă ideală pentru familia noastră de 4 suflete navigatoare, dar cam măricică pentru o călătorie de 850 km pe trailer. Şi mai ales pentru lansarea la apă e musai să avem o rampă betonată.
Dar pentru că anul trecut am vizat partea cea mai de nord a Egeei, zona Alexandropolis-Samothraki, ca o continuare venea la rând zona Halkidiki, cu peninsulele Kassandra, Sithonia şi faimosul munte Athos, arhipelagul Vourvourou de 9 insuliţe (spune cartea turistică) şi arhipelagul Ammouliani (Ammouliani – Drenia). Un cuprins de 200 mile marine, înţesat de obiective şi popasuri, golfuri, cheiuri, locuri de vizitat, oameni de cunoscut.
Am fost atât de entuziasmat de idee încât în discuţiile cu amicii noştri "navigaciosi", a înflorit o alta, la propunerea lui Dan-Blue Wave: desfăşurarea RAID-ului 2016 în Vourvourou! Uite-aşa se adună sufletele ce se aseamănă. Bun, atunci fiindcă avem şi RAID, avem şi croazieră, hai să le cuplăm! Vom pleca şi noi cu Nemo, pe 20 mai, în plină primăvară, într-un atac la nisipul de aur şi valul azuriu! Cum unii au declanşat atacul "Primăvară arabă", echipele noastre paşnice vor declanşa "Primăvară elenă" :)
Pregătiri. În principiu, barca noastră e pregătită permanent. Noi la fel. Adică în 24 de ore suntem gata de orice plecare, oricât de lungă. Nu rămâne de făcut decât pregătirea traseului, cu locul de lansare şi cel de recuperare.
În toată zona Halkidiki, cel mai convenabil loc de lansare pentru noi, mi s-a părut a fi la Nea Potidaia (sau Nea Poteidaia, ori Nea Potidia, grecii nu sunt foarte consecvenţi). Aici e un canal care taie lunga peninsulă aproape de baza şi face legătura între ţărmul vestic şi cel estic. În partea de vest a canalului, sunt două puncte de lansare pentru bărcile transportabile. La sud-vest există un portulet pescăresc cu rampă betonată, iar la nord-vest, firma lui Varsamidis, "shipyard- boat storage and hybernation". Adică o incintă spaţioasă unde oamenii depozitează ambarcaţiuni de toate felurile, pe trailere sau cavaleti, execută lucrări diverse, întreţinere, etc. În faţa incintei există o rampă betonată largă, perfect executată ca pantă, din nefericire total neprotejată de mare, din trei puncte cardinale. Adică, e vreme bună, ai rezolvat cazul. Dacă se ridică un picuţ de val, devine inutilizabilă.
Imaginile găsite de mine (Google), acoperă toată gama, de la idilic la dramatic. Fire optimistă, subsemnatul s-a entuziasmat de partea idilică şi a lăsat dramaticul în stand-by.
Nouă ne merge bine şi când ne merge rău :)


Passage plan:



Canal Nea Potidaia





Rampa lansare: Idilic-dramatic











Ramanem pe idilic, pentru motivatie: "noua si cand ne merge rau, ne merge bine " :)










#19
Cafenea - Discutii generale / BOR
Septembrie 01, 2016, 07:21:55 PM
Se pare ca e o tendinta generala, am intalnit un articol :

Patriarhul Daniel anunţă schimbări majore: Botezul va fi valabil un an, după care va trebui reînnoit.
http://www.timesnewroman.ro/monden/patriarhul-daniel-anunta-schimbari-majore-botezul-va-fi-valabil-un-an-dupa-care-va-trebui-reinnoit



P.S>
Ma scuzati, nu vreau sa virez in derizoriu. Topicul si propunerea lui GHRT sunt foarte serioase.
Am vazut insa o asemanare intre preschimbarile haotice de permise si gluma de articol din Times New Roman
#20
Echipamente si accesorii / Intretinere acumulatori
Septembrie 01, 2016, 06:25:13 AM
Vazand ca nu avem un topic dedicat acestui aspect important, am deschis subiectul, dupa ca am trait propriile experiente si am citit diverse opinii.
Topicul ar trebui sa trateze doua aspecte:
1. Intretinerea acumulatorilor, pe tipuri: cu acid, cu gel, AGM si desigur celelalte, chiar daca preturile sunt prohibitive in prezent.
2. Reconditionarea acumulatorilor afectati.


Las loc postarilor colegilor cunoscatori, pentru cele trei tipuri de acumulatori mentionate si postez o informatie gasita pentru acumulatorii NiCd si LiMH:

"Îngrijirea bateriei

Î :  Care este cea mai bună metoda prin care pot avea grijă de bateria mea ?

R : Pentru Bateriile NICAD (Nichel-Cadmiu)

Cel mai rău lucru pe care-l poți face unei baterii NICAD, și într-o anumită măsură unei baterii NIMH este să nu o folosești. Chiar și o baterie încărcată dacă este ținută deoparte o vreme îndelungată, aceasta are tendința de ,,a muri". Odată ce ,,moare", ea poate fi readusă la viață, dar își va pierde din capacitatea de a rămâne încărcată pentru perioade mai lungi. Va fi OK câteva zile după ce este încărcată, dar se va descărca complet dacă este lăsată câteva săptămâni.

Dacă nu o folosești pentru o perioadă mai îndelungată (o lună sau mai mult), fă-i un ciclu de încărcare/descărcare, folosind un încărcător inteligent. Dacă nu ai un încărcător inteligent, atunci descarcă bateria prin folosință, găurind cu bormașina, etc.  și după ce ai descărcat-o complet, apoi încarc-o la loc și repetă acest lucru măcar odată pe lună. Acest procedeu  ajuta și la a aduce toate celulele din baterie la același nivel de încărcare, având în vedere că rata de descărcare a celulelor se diferențiază ușor una de cealaltă. Acest e echivalent cu a reimprospata bateria. (refresh)

Pentru bateriile NIMH (Nichel-metal-hidrid)

Unii preferă acest tip de baterie, deoarece există șanse mai mici ca acestea să ,,moară" spre deosebire de NICAD. De asemenea și acesta au nevoie de cicluri de reconditionare, dar nu așa de frecvent ca și bateriile nichel-cadmiu. Din acest motiv, ele sunt mult mai la îndemână pentru întrebuințări ,,ocazionale".

Pentru întrebuințări zilnice frecvente  NIMH sunt bune, si au de obicei o capacitate mai mare decât NICAD.

Niciodată nu trebuie lăsată bateria de la sculele electrice într-o magazie sau vreun spatiu neîncălzit, pe timpul ierni. Inghetul din timpul iernilor reci, omoară bateriile de orice tip,  electrolitul din baterie îngheață făcând  celulele să crape.

Î :  NICAD sau NIMH, care este diferența ?

R : Exista puțină confuzie în ce privește diferențele dintre cele două. Dar în ce privește  bateriile pentru sculele electrice, diferențele sunt minore. Compoziția chimică este singura diferență.

Celulele NICAD și NIMH pot fi interschimbabile (ca și set) și majoritatea încărcătoarelor funționează la fel și cu unele și cu celelalte, atât timp cât ele sunt de tipul Delta T.

Bateriile NIMH nu trebuiesc încărcate mai mult de jumătate din capacitate (C) la o rată constantă. Dacă capacitatea este de 3Ah, curentul de încărcare nu ar trebui să fie mai mare de 1.5Amp (în unele cazuri este posibil și până la C – 3A, dar trebuiesc mai întâi verificate daca suporta incarcare rapida). Motivul este că celulele NIMH se încălzesc atunci când sunt încărcate, spre deosebire de celulele NICAD, care nu produc atât de multă căldură. Dacă curentul este prea mare, acesta poate face ca celula să se supra-încălzească, sau celula să-si  reduca durata de viata.

Totuși majoritate încărcătoarelor inteligente ,,SMART" vor folosi o încărcare prin impulsuri, care va permite un curent înalt dar cu mai puțină căldură. Sau o încărcare rapidă (să zicem de la 5 la 10 Amp) pentru prima etapă, apoi 0.5C pentru ultima etapă – sau o combinație din amândouă.

Bateriile Lithium Ion – Avantaje și dezavantaje

Avantaje sunt prin faptul că aceste baterii nu au ,,efectul de memorie" și au o mai mare capacitate pentru aceeași greutate fata de  NiCd și NiMh, au abilitatea de a rămâne încărcate deplin pe o perioadă îndelungată. Înlăturarea bateriei nu este toxică.

Dezavantaje  –  sunt predispuse la explozie dacă sunt supraîncărcate,

- Se strică dacă voltajul din celulă scade prea mult.
- În general nu degajă o putere așa de bună ca și Nicad sau Nimh (au tendința de a muri sub o sarcină mai grea).
- Circuitele de încărcare sunt complicate, au placuțe integrate cu circuite în interiorul bateriei facand apraoape imposibila reparatia lor.

Î :  Ce echipament să cumpăr – NICAD, NIMH sau LI-ION ?
R : Sfatul meu este să eviți bateriile cu Litiu-ion și să rămâi la tradiționalele NICAD sau NIMH.

Motivul este că, cei care fabrică bateriile Litium-ion au devenit foarte isteți în felul în care creează aceste circuite de protecție din interiorul bateriei, care sunt necesare, dar pe lângă aceste circuite ei mai adaugă și altele în aceste circuite, care previn reparația bateriei, și astfel se asigură că trebuie să vii la ei să cumperi un circuit de înlocuire (în caz de se strică) și aceste înlocuiri sunt foarte scumpe.

La Makita de exemplu cu 14.4V și 18V, și  3Ah, cirucitul bateriei se blocheză după 750 încărcări, și nu se va mai încărca la un încărcător de Makita niciodată, chiar dacă bateria este încă bună. Sau dacă identifică un defect la celule, după 3 încercări de re-încărcare, se blochează și nu  mai incarcă bateria niciodată la un încărcător de Makita, chiar dacă celule sunt înlocuite. Pur și simplu nu ai ce să-i mai faci, și cei de la Makita, nu vor răspunde absolut nimic în fața acestor lucruri. Mai este un alt lucru, și anume că sunt multe tipuri diferite de celule Li  folosite de diferiti producători, și toate sunt greu de obținut .



P.S.

Ca experienta proprie, am in barca doua circuite, fiecare cu cate o sursa-acumulator:
- Circuitul de consumatori vitali (statie, chart plotter, motor, lumini navigatie) . Acumulator cu Pb si acid, 95 Ah, incarcat de un panou fotovoltaic mic, ansamblul fiind cumparat odata cu barca. A rezistat 12 ani ! Experienta deosebit de placuta :) . Implicare zero, panoul si-a facut datoria iarna/vara, iar acumulatorul n-a fost niciodata decuplat pentru a fi tinut la caldura in anotimpul rece. E bine sau e rau, poate spun colegii mai priceputi.
-Circuitul de consumatori casnici. Acumulator 165 Ah, cu gel, incarcat de un panou fotovoltaic pe masura. Experienta mai putin placuta, dupa 6 ani de folosinta a inceput sa dea semne de oboseala.  Banuiesc o problema in faptul ca barca a fost acoperita iernile si cate-o data  zapada a opacizat husa, facand inutilizabil panoul solar. Unii spun ca ar fi trebuit si un consumator mic, care sa mai "traga" din baterie, sa nu stea incarcata timp indelungat.