Menu

Afișare mesaje

Această secțiune îți permite să vezi toate mesajele scrise de acest membru. Reține că poți vedea mesajele numai din zonele la care ai acces și tu.

Afișare mesaje Menu

Subiecte - bobinuta

#1
Salutare,
In sfarsit, m-am hotarat sa-mi asigur o prezenta pe apa mai consistenta.
Locuiesc la bloc, in 2 camere, garaj n-am, alte spatii in care sa construiesc sau sa stochez, n-am.
Cel putin, nu deocamdata. Curtea batranului meu tata as putea s-o folosesc, dar i-as rapi o groaza de spatiu si stiu clar ca n-ar fi prea vesel. M-am hotarat sa fac ordine si curatenie in garajul sau, ptr. a avea loc sa stochez acolo o barca sau un caiac, dar asta o sa mai dureze ceva.

Setea de a fi pe apa, mi-am mai potolit-o din 2018 incoace, iesind in fiecare sezon cu cate un velier pe mare, fie alergand cate o barca cu motor pe ici-colo, in functie de ocazie. Am cochetat cu ideea de a-mi cumpara un velier mic, dar valoarea sa de utilizare ar fi fost prea mica prin prisma cheltuielilor de cheiaj, intretinere si transport. Locuiesc in Bucuresti si nu la marginea vreunui lac, deci a tine o barca la Dunare sau spre mare, intr-o marina oarecare, impune niste cheltuieli pe care nu sunt dispus sa le fac in momentul de fata.

Din motivele de mai sus, am luat decizia de a cumpara un caiac gonflabil, pe care sa-l pot strange rapid, sa nu fie nevoie sa-l usuc mai mult de un sfert de ceas la soare si pe care sa-l pot folosi si in zone in care lansarea unui caiac rigid poate reprezenta o problema (de exemplu, transportul pana la marginea unei ape, strabatand o zona relativ salbatica).

La momentul deciziei (stiti cum te loveste, pe neasteptate!) am studiat o vreme piata de gonflabile, incercand sa inteleg si dezavantajele prin comparatie cu caiacele rigide. Apoi am testat prin inchiriere, atat modele gonflabile (de 2 si 3 locuri) cat si rigide (sit-on-top de 1 si 2 locuri, dar si sit-in de 1 loc).

Alegerea a fost influentata de urmatoarele criterii:
- pretul sa fie cel mult 70% din valoarea de achizitie a unui caiac rigid de tura (12-13'), cum ar fi Aquarius Trek, Riot Edge, Feel Free sau Baltic (Boreal Design) ;
- masa sa nu depaseasca 15-16K, pentru a nu fi prea greu de transportat si manevrat;
- lungimea si restul constructiei sa permita accesul a min. 2 persoane, sau chiar 3 ;
- sa permita obtinerea unei viteze decente atunci cand e padelat de o singura persoana ;
- materialele implicate si modul de realizare sa ofere o siguranta sporita utilizatorilor aflati pe apa si o speranta de min. 2 ani de exploatare fara incidente datorate manufacturarii ;
- sa permita eliminarea rapida a apei stranse in timpul utilizarii, precum si uscarea intr-un timp de cel mult 30 min de expunere la soare.

Criteriile fiind stabilite, am trecut in revista urmatoarele:
- Intex: Challenger K2, Explorer K2, Excursion Pro ;
- Sevylor: Tahaa, Riviera, Madison, Yukon, Hudson, Tahiti plus, Ottawa K3 ;
- Bestway: Hidro-Force Ventura;
- Z-ray Drift ;
- Bic: Breeze HP2 ;
- Advanced Elements: Frame Convertible ;
- Gumotex: Twist 2, Swing 2, Solar 2, Thaya, Palava K2, Baraka K3 ;
- Itiwit (Decathlon): Clasic 100 K2 (verde/galben), Clasic 100 K3 (portocaliu), X100 K2 (galben), X100 K3 (bleu-turcoaz), X500 K2
- Aqua Marina:  Betta K2, Steam ST-412, Laxo K2, Laxo K3 Tomahawk Air K2, Tomahawk Air C3 .

Multumiri deosebite lui Matei Constantinescu, adminul grupului Facebook "Caiac gonflabil", care a depus un efort consistent pentru a crea un tabel comparativ cu modelele de caiace mai sus mentionate !
https://www.facebook.com/groups/caiac.gonflabil/permalink/1127683051033204/

Am exclus apoi urmatoarele tipuri de modele:
- cele prea ieftine (pret sub 1300 lei);
- cele care au podea de joasa presiune ("I-beam");
- cele dotate cu scaune gonflabile (datorita mai multor plangeri ale utilizatorilor, asupra defectarii acestora);
- cele de 3 persoane (ptr. ca daca sunt padelate de o singura persoana, viteza obtinuta va fi prea mica, iar manevrabilitatea va lasa de dorit );
- cele care folosesc flotoare (baloane) din material subtire, introdus in interiorul unor protectii textile (panza din poliester) care nu sunt impregnate impotriva patrunderii apei (waterproof);
- cele mai scumpe de 2500 lei ;
- cele care au inregistrat review-uri negative (justificate) in proportie de mai mult de 6% .

Avand in vedere excluderile de mai sus, am mai ramas in selectie cu modelele de la Itiwit (seria X) si cele de la Aqua Marina.

AVENTURA ITIWIT :)

In luna iulie am plecat la mare, cu familia.
Intentia initiala a fost sa cumpar un caiac Itiwit X100 K3 (de 3 persoane, varianta bleu-turcoaz):



Ei bine, dupa o documentare serioasa pe net (care s-a lasat cu schimburi de mail cu suportul Decathlon, cu intrebari pe forumuri, grupuri FB, Instagram, contact de persoane care folosesc acelasi tip de caiac, etc.) am ajuns la concluzia ca ar merita sa-l incerc.
Zis si facut! Asadar, am rezervat un astfel de model (nu mai erau decat 2 pe stoc) si am ajuns dupa ora 18 in Decathlon (nu voi mentiona care Decathlon, intrucat nu vreau sa le provoc probleme angajatilor de acolo, mananca si ei un codru de paine).

Ma prezint la receptie, anunt ca am rezervarea si fata de la receptie imi zice ca va aparea angajatul de la "Nautice" cu caiacul la casa.
Ii zic sa stea calma, ca mai vreau si accesorii. Face ochii mari si intreaba "ce accesorii ?"
Pai, 2 veste de salvare, 2 padele, 1 pompa cu manometru, 2 kituri de reparatie, 2 pungi etanse ptr. telefon si 2 seturi de manusi ptr. vaslit.
Si.... (adaug):
- Nu in ultimul rand, vreau sa-l umflu si sa-l verific aici, pe loc, la dvs. in magazin !

I-au cam iesit zulufii-n sus, dar n-a comentat. L-a chemat pe angajatul de la "Nautice" - un tanar de aprox. 23 ani, cam dezorientat baiatul. M-a condus pe raion, eu il bombardam cu intrebari, el dadea din umeri si se vedea clar ca habar n-are sa raspunda. Ajuns pe raion, imi zice cinstit ca nu se pricepe (haha, de parca eu as fi fost vreun guru ! ) si ca sa astept sa-si cheme o colega.
Cheama el colega, vine tipa, eu o iau de la capat, cu intrebarile: care sunt diferentele dintre materialele din care sunt realizate cele 3 tipuri de caiace (ptr. ca sunt diferente vizibile, orice-ar spune altii !), daca stie ceva legat de timpul de uscare necesar lui ITIWIT3, de ce la ITIWIT-X100-2 materialul are niste insertii ca o plasa in diagonala vizibile si de ce nu se vad si la ITIWIT-X100-3 ?

Asa arata X100-2:


... si asa se prezinta materialul cu textura vizibila de la Itiwit X100-2 (click pe poze ptr. marire)



(la X100-3, textura respectiva nu iese in evidenta, desi s-ar putea sa existe intr-o forma mai discreta)

Fata ramane blocata, il cheama pe un alt coleg.
Vine noul coleg, unul la vreo 25 ani si vizibil cu deplasament superior celui al subsemnatului.
- Ce doriti ?
- Pai, raspund, alea-alea-alea. Si sa-l umflu aici, sa vaz ce face, daca pierde sau nu aer, etc.
- OK.
Foarte sigur pe el, scoate o pompa din aia de 85 lei, cu dubla actiune si manometru.
Despachetam caiacul, il intindem pe jos si incepem sa umflam la el. De umflat, in 10 min a fost gata, se umfla repede. Pompa merge foarte bine, dar manometrul e o gluma proasta. Nu indica presiunea decat de pe la 1.5PSI in sus, si sare brusc. Trebuie sa te prinzi cumva, sfarsesti prin a presuriza suplimentar camerele gonflabile, apoi trebuie sa dai drumul la valve ca sa vii la presiunea nominala. E nasol, iti induce o stare de nesiguranta, ptr ca ti-e frica sa nu bulesti camerele gonflabile (si-asa exista destule review-uri negative pe tema asta ! ).

In fine, am umflat camerele caiacului, apoi scaunele gonflabile si la final, podeaua drop-stitch, pe care n-am lasat-o in interiorul caiacului, ci intentionat am umflat-o in afara acestuia.
M-am asigurat de 2 ori ca e umflata la 5PSI, presiunea nominala recomandata. Apoi m-am urcat pe ea , in picioare. Da! - poti sa stai in picioare pe ea, ca pe o suprafata aproape rigida.
Nu e chiar la fel de rigida ca parchetul, degetele si talpa se afunda superficial in plasticul suprafetei, dar e clar infinit mai rigida decat podeaua gonflabila obisnuita.
Nu pot face comparatia cu rigiditatea unei placi SUP, ptr. ca nu am folosit pana acum. Dar cred ca se apropie.

Pana aici, procesul a decurs OK, cu singura observatie ca materialul din care e lucrat ITIWIT-X100-3 (cu podea drop-stitch) mi-a lasat o impresie foarte proasta. Se simte ca un PVC obisnuit. Imbinarile sunt crestate si tot ansamblul mi-a inspirat o chestie ieftina si supraevaluata. Poate sunt paranoic sau pretentios, dar ptr. 2250 lei, ma asteptam la o calitate sensibil mai buna. Am trecut si peste asta, am zis ca pana la urma, oi fi eu exagerat, acum hai sa vedem si procesul invers !

De dezumflat, se dezumfla repejor, atat caiacul cat si podeaua. Au niste valve specializate, apesi pe ele si raman in pozitie deschisa, aerul iese si nu-ti ramane decat sa rulezi baloanele si podeaua pana cand iese tot aerul. Dar de impachetat la loc, nu e la fel de simplu. Mananca mai mult timp si asta m-a cam sucarit.

Surpriza nasoala a venit cand am ajuns la podeaua drop-stitch. Dupa dezumflare, am luat-o la bani marunti sa vad daca n-are defecte sau urme de reparatii. Ei bine, de ce m-am temut, de-aia n-am scapat. Avea ! Pe fund, avea o pata de solutie de lipit clara, iar sub solutia de lipit se vedeau 2 fisuri. Ambii angajati au confirmat ca si ei cred la fel.
I-am rugat sa-mi caute in depozit podeaua sub forma de piesa de schimb (exista). Din pacate, n-o aveau in depozit si atunci le-am sugerat sa o scoata pe cea de la cel de-al 2lea caiac existent pe stoc. Zis si facut, au adus-o pe aceea. Ei bine, aia era si mai penala ! Am gasit urme de lipire ghiolbaneasca, nesterse, fara nici o comestizare. Daca la majoritatea marginilor, lipirea placii care vine deasupra (cea cu banda Velcro) nu are vreo urma pe margini, ei bine la cea pe care o cercetam, se vedeau o multime de urme necosmetizate. Presupun ca podeaua s-a dezlipit si ca au incercat s-o repare in atelierul local.

Le-am zis angajatilor ca nu voi cumpara caiacul si i-am ajutat sa-l stranga la loc. Oricum as fi facut-o, dar as fi preferat sa fi fost deja al meu. Dar n-a fost sa fie !

Asadar, am abandonat ideea de achizitie a unui Itiwit, desi modelele din seria X m-ar fi tentat. Din pacate, daca veti citi cu atentie review-urile de pe site-ul Decathlon, veti vedea ca au review-uri negative in proportie de 6...9%, majoritatea descriind urmatoarele probleme:
- dezlipire a fundului din PVC ;
- dezlipire a marginilor podelei drop-stitch sau fisuri ale acesteia;
- distrugerea filamentelor interne ale scaunelor gonflabile - chestiune care le transforma intr-un soi de baloane  8)
- nefunctionarea sau functionarea defectuoasa a supapelor de suprapresiune;
- aliniere defectuoasa a skeg-urilor , fapt care conduce la devierea de la directia dorita .

In concluzie, a trebuit sa mai pierd ceva vreme pana cand am dat peste modelele de la Aqua Marina.

ACHIZITIA AQUA MARINA

A fost urmarea fireasca a excluderilor mai sus citate, precum si a renuntarii la modelele Itiwit.
De asemenea, pe grupul utilizatorilor de caiace gonflabile de pe Facebook, am primit feedback-uri pozitive asupra modelelor de la Aqua Marina. Evident, si aici am aplicat aproximativ aceleasi criterii de selectie.

Nu va ascund ca am comparat inclusiv cu motocaiacul ELLING Kardinal K-370, care are dimensiuni si specificatii asemanatoare. Din pacate, datorita situatiei din Ucraina, dealerul care aducea aceste modele nu mai are de unde sa le aduca. Pentru ca fabrica ELLING era in orasul Mariupol, care a fost grav afectat de razboiul din Ucraina.

In speta, Aqua Marina are 3 modele de caiace dotate cu podea drop-stitch: Memba Touring, Steam si Tomahawk. Ultimul era prea scump, iar primul mi s-a parut prea lat. De asemenea, Memba Touring este protejat de o tesatura poliesterica, dar care nu se imbiba cu apa, este practic waterproof. Din pacate, Memba Touring cantarea 17Kg, ori eu cautam ceva care sa aiba o masa de cel mult 16Kg.
Ultimul argument in favoarea modelului Steam a fost protectia extremitatilor (prova si pupa) cu un con ("V-cone") din material plastic dur, care protejeaza astfel zonele respective la impactul cu diverse obiecte aparute in cale.

Ca atare, am cumparat modelul Steam ST-412 cu o reducere de 30%, la doar 1900 lei.
Cutia cu care vine caiacul mai include si o pompa cu manometru, dar si un dry-bag de 10 litri, foarte util in excursii. Am mai cumparat separat o padela si voila - gata kitul meu de caiac.

Sambata 20Aug, am facut prima tura pe apa, pe lacul Herastrau.
Apa a fost linistita, a batut nitel si vantul, dar n-au fost valuri serioase (poate ceva la 10cm), deci nu pot evalua comportamentul pe val.
In linie dreapta, padeland destul de in forta, am obtinut o medie de 4.5Km/h .
Cu padelare lejera, am scos intre 2.7 si 3.5 Km/h. 
Era oricum de asteptat, pana la urma e gonflabil, are fundul plan.
Directia a tinut-o bine; utilizand cele 2 skeg-uri, prova n-a deviat lateral cu mai mult de 3 grade.

Adaug aici cateva poze si traseele aferente.
Sper ca cele pe care le-am scris aici sa fie utile si altora!

POZE

Cutia caiacului, in care este inclus rucsacul de transport (75x47x32 cm), cele 2 scaune, pompa si adaptoarele, dry-bag-ul si documentele insotitoare (manuale, cheie ptr. ajustarea pozitiei valvelor:



Asa arata rucsacul cu componentele caiacului, introdus in masina:



Casa Presei Libere (fosta "Casa Scanteii") vazuta din caiac, pe lacul Herastrau:



Subsemnatul, bucuros de prima iesire pe apa cu caiacul propriu:



O iola aflata la antrenament:



Caiacul Aqua Marina ST-412, aflat la mal, la finalul turei :



Caiacul Aqua Marina ST-412, aflat la mal, la finalul turei (poza2):



TRASEE

Lansarea la apa am facut-o de pe o zona prielnica, aflata in capatul aleii care trece prin dreptul restaurantului "Ancora".
In ziua respectiva, am inconjurat tot lacul, in 3 ture. Am padelat prima data pana la extrema nordica a lacului, acolo unde este podul CFR , apoi m-am intors spre zona de unde am plecat initial.
De acolo, am padelat mai departe pana la insula aflata la 120m sud de restaurantul "Isoletta".
Am stat pret de 10 min. intre insula si un perimetru afectat pisciculturii, apoi am inaintat catre stavilarul aflat in extrema estica, spre Bd. Beijing.  Am mai facut o pauza la umbra (era deja ora 11), apoi am padelat mai departe, spre malul sudic, zona restaurantului Pescarus.
Acolo, un pescar m-a rugat sa-i recuperez o pluta buldo, ramasa in larg.
Zis si facut, am padelat mai departe, i-am recuperat si inapoiat pluta, apoi am padelat mai departe, traversand din nou lacul, dinspre Insula Trandafirilor spre restaurantul Ancora.
Ajuns pe coltul cu restaurantul Ancora, am avut un schimb de cuvinte cu un pescar suparat ca trecusem prea aproape (eram la 30m de el, dar cu cine sa te intelegi ?! ).
Am ocolit promontoriul respectiv si am acostat putin mai sus de locul de la care m-am lansat pe apa.
Procesul de uscare a durat 15 min., dupa care am strans si am plecat cu bagajul in spate, spre masina.

Clip Tura 1    Clip Tura 2    Clip Tura 3

De mentionat ca tot ansamblul rucsac+componente caiac ajunge la 18Kg, ceea ce nu e putin pentru un spate neantrenat. Data urmatoare, sper sa-i pot cumpara un carucior rabatabil, pentru a-l putea transporta mai lejer.

BONUS:
Locuri de lansare pentru caiace (si nu numai!)
Locuri accesibile şi verificate pentru lansarea la apă a caiacelor si a altor ambarcatiuni.
Proiect creat pe 1 ianuarie 2017 de Radu Iordache.
#2
Sursa: Înalta Curte, decizie definitivă în legătură cu concesiunea Portului Tomis!  (Ziua de Constanta)

CitatCurtea Supremă a decis marți, 18 ianuarie 2022, să respingă cererea formulată de Tomis Marina Management pentru suspendarea hotărârii Curții de Apel Constanța prin care fusese practic respinsă prelungirea concesionării Portului Tomis. [...]
Surse avizate au declarat pentru ZIUA de Constanța că, la acest moment, contractul de concesionare a Portului Tomis nu mai este în vigoare, valabilitatea acestuia încheindu-se la data prevăzută în document, respectiv 30 iunie 2021. [...]
Practic, prin hotărârea Curții de Apel, s-a anulat prelungirea contractului de concesiune a Portului Tomis până în anul 2024, astfel cum stabilise Curtea de Arbitraj Comercial și Maritim.

Mai puteti citi si :
Al cui rămâne Portul Tomis?
#3
Intrucat n-am observat nici un mesaj de bun ramas pana la aceasta ora, am considerat ca in memoria marelui nostru sportiv, sa postez eu. Din pacate, o stire extrem de trista, pe care marea dvs. majoritate, a aflat-o deja din media:

Azi dimineata (05.09.2021), Ivan Patzaichin, unul dintre cei mai mari campioni pe care i-a avut România, s-a stins din viață la Spitalul Elias din Capitală. Era internat de aproximativ 3 luni în spital, în urma unui diagnostic crunt dat de medici: cancer pulmonar. Starea sa de sănătate se agravase în ultima perioadă.



A fost una dintre personalitatile careia mi-as fi dorit sa-i strang, cu onoare, mana...
Era cvadruplu laureat cu aur la Jocurile Olimpice de vară, unde a câștigat medalii la edițiile din 1968, 1972, 1980 și 1984 (mai multe amanunte despre activitatea sa, puteti citi in link-ul de la EuropaFM).

Dumnezeu Sa-l odihneasca in pace si fie ca memoria lui sa dainuie in sufletele tuturor, in special a nostra, a celor pasionati de calatorii pe apa!  :'(

Cateva link-uri din media:

IN MEMORIAM Ivan Patzaichin (1949 – 2021)

Stadionul Dinamo, loc de pelerinaj după moartea lui Ivan Patzaichin: ,,Odihnește-te în pace, campionule!"

Patzaichin, o legendă nemuritoare a sportului românesc şi mondial

Patzaichin şi povestea bărcii găurite de sovietici! Cum a reuşit totuşi să câştige medalia de aur la CM de la Belgrad

#4
Vanzari / Vand statie radio GX1700E
August 24, 2021, 12:01:09 PM
P.S.> Statia nu-mi apartine, incerc sa ajut pe cineva din Timisoara, care n-a stiut ce sa-si cumpere :)

De vanzare statie maritimă Standard Horizon Explorer GX1700E, 1/25W putere emisie in VHF/FM, perfecta stare de functionare. Statia si microfonul nu prezinta uzura la nivelul butoanelor sau zgârieturi pe carcasa.
Pret 800lei. Tel. 0752350679
https://www.olx.ro/d/oferta/statie-emisie-maritima-IDfd4Vo.html#bf7b3f64e3
#5
Caiac - Canoe - Canotaj / Review caiac Borneo
August 15, 2021, 12:17:44 AM
Salutare,

Mentionez de la bun inceput ca cele pe care le veti citi reprezinta punctul de vedere personal, mai concret al unuia care nu am mai avut de-a face cu caiacele pana azi. Ah, mint, am mai incercat o iesire la mare, din curiozitate.

Poate ca nu m-as fi gandit la caiac, dar am zarit o postare a unuia dintre colegi (Mos Bubulac), care intreba de ceva caiace si barci gonflabile inguste. Asta mi-a trezit interesul ptr caiac si tot asteptand sa vad daca va aparea vreun feedback din partea colegului nostru, am decis ca ar fi bine sa incerc chiar eu.

Modelul care imi atrasese atentia (ca incepator) a fost un sit-on-top "Borneo", afisat atat la Decathlon cat si la Hibiscus Sport. Imi atrasese atentia ptr ca la Hibiscus era la oferta (3000 lei, comparativ cu Decathlon, unde era listat cu vreo 600 lei mai scump).  De asemenea, ca design arata foarte bine, iar descrierea celor de la Hibiscus, parea chiar promitatoare :

Citat din: HibiscusSport
-posibilitatea de utilizare de catre un singur adult in aceleasi conditii de confort ca si vaslitul in tandem.
- se poate padela si solo (un singur adult), in aceleasi conditii de confort ca si la manevrarea caiacului in tandem
- designul cocii pe 3 volume ofera caiacului stabilitate si glisare excelente

Citisem ca in general, caiacele de 2 locuri nu ofera aceasi manevrabilitate ca cele de un singur loc.
Asta e, neavand alte informatii mai precise, am decis sa incerc singur, incantat de lozincile de mai sus  8)

Conversandu-ma cu cei de la HibiscusSport, mi-au recomandat cateva firme care folosesc caiace de la ei, pentru a le putea testa. Prin inchiriere, evident. In trecut, am gasit postari in care se povestea ca la Hibiscus, puteai proba caiacele pe "lacul din apropiere" (probabil Grivita ?) dar se pare ca varianta asta nu mai e functionala. Poate doar pentru unii, cine stie...

Asa am ajuns la "ArthaPark" Snagov, de la care poti inchiria, fie direct, fie online.
Diferentele sunt :
- daca te duci direct, poti inchiria chiar si doar ptr. 1h, dar nu stii daca gasesti modelul care te intereseaza sau daca nu risti ca intr-un week-end aglomerat, sa nu gasesti. Cred ca mai curand, e o tehnica de marketing, dar nu mai conteaza.
- daca rezervi online, merge doar ptr 2h, dar atunci sigur vei avea disponibila ambarcatiunea si modelul care te intereseaza.

Asadar, la ora 9:45AM, eram azi acolo, ptr a testa caiacul Borneo.

Au 3 pontoane, 2 dispuse pe malul N-E, si unul pe partea opusa, spre S-V:
(click pe imagini ptr marire)



Am fost intampinati de 2 tineri amabili, ni s-au pus la dispozitie caiacul, padelele si vestele de salvare, apoi am pornit pe apa.

Asta-i caiacul Borneo, cel pe care l-am testat:







Traseul a fost de 1.5Km, pornind de la pontonul lor si pana la iesirea in bazinul mare al lacului Snagov, vis-a-vis de complexul sportiv Navasart si inainte de inceperea zonei protejate (am aflat ca aceasta incepe avand la travers Vila23 si se termina dupa manastirea Snagov).



Nu am mers mai departe, intrucat sotia era la prima experienta de acesst fel si nu am vrut sa o stresez.
Ambianta a fost foarte placuta, am putut admira indeaproape lotusii sacri si nuferii :







Haios a fost sa intalnim si doi vajnici Rottweileri, de garda pe pontonul uneia dintre vilele luxoase cu acces la apa.
Cat timp nu ne-am apropiat la mai putin de 10m, ne-au privit cu nepasare. Odata ce am depasit limita de 10m, au devenit alerti, iar cand ne-am apropiat la aprox. 5m, au inceput sa fiarba, sa se agite si mai aveau un pic sa sara in balta dupa noi  ::) :) :)

La final, am acostat si am pornit mai departe. Un salut de pe lacul Snagov:



Si acum, impresii. Repet, dpdv al unuia care n-are experienta cu caiaceala !

Singurul avantaj pe care l-am constatat la Borneo a fost ca balansandu-l pe lateral, n-am reusit sa-l rastorn, e stabila dracia. Dar la cum s-a miscat, nu ma vad traversand Snagovul de la un cap la celalalt (15Km) cu modelul asta. Prin contrast, un nene care era pe un SUP cu un soi de pagaie, avea viteza mai mare.

1) daca am padelat in forta si solo, am scos intre 5-6 Km/h, dar m-am udat binisor la spate si dupa 2 Km am lasat-o moale. Nu mai am o conditie fizica atat de intretinuta.
2) Cu sotia pe locul din prova, n-am reusit sa ma sincronizez la ritmul padelarii sale (mai lent, mai de plimbare), viteza s-a redus la jumatate.
3) Borneo nu are compartimente etanse ptr. stocare, n-am luat nimic cu mine, de frica sa nu pice in apa. Asta m-a scos din sarite. M-am multumit cu un jaf de telefon nepretentios cu care am putut masura viteza.
4) Rilele ptr fixarea talpii sunt profilate si pe interiorul bordurilor (se vede in poze) - pe mine m-au deranjat la glezne;
5) locul din fata nu permite intinderea suficienta a picioarelor, tii genunchii ridicati daca ai peste 1.65m ...
6) E stabil pe lateral, dar inainteaza relativ greu si nu era echipat cu un scaun prea comod ptr spate. Scaunele erau dintre cele mai ieftine, atat cat sa nu-ti rupi fundul. Probabil ca daca ar fi avut un spatar ceva mai inalt si de asemenea, relativ rigid, de care spatele sa se fi sprijinit mai bine, senzatia de tensionare a muschilor dorsali si a zonei lombare ar fi fost mult atenuata.
7) Dimensiunile caiacului sunt lungime = 4.10m, latime = 0.84m, m=35 Kg (declarate).
N-am luat si cantarul dupa mine, dar tind sa cred ca e mai greu de-atat, hi hi.

Eu m-am bucurat totusi, ca dupa 2 ore de tavaleala, n-am simtit un disconfort evident. E posibil totusi ca dupa un timp mai indelungat, avand in vedere si lipsa mea de antrenament, sa ma fi resimtit.  8)
Cei de la firma aveau si un caiac sit-in, dar m-au intrebat daca stiu sa fac eskimo-roll, le-am zis sincer "NU" si au spus ca il inchiriaza doar ptr cunoscatori. Aia a fost!

Voi mai cauta sa probez alte 2 tipuri de caiace, un sit-on-top ptr pescuit (Ocean Kayak Prowler 13) si un sit-in de tura, toate doar de 1 loc. De asemenea, ma astepata si doua traversari ale Neajlovului, dinspre Singureni la Calugareni, apoi de la Calugareni pana in balta Comana - sa vad cum ma impac pe rau si pe astfel de trasee mai complicate.

Dupa aia ... voi trage o concluzie finala.  8)

Pana atunci, va urez vreme frumoasa si iesiri cat mai dese pe apa!
#6
Despre Mike Plant:
https://en.wikipedia.org/wiki/Mike_Plant
CitatMike Plant (November 21, 1950 – 1992) was an American single-handed yachtsman. He competed in the BOC Challenge and the Vendée Globe, a single-handed non-stop race around the world. After five years of single-handed sailing, he logged over 100,000 miles at sea and set the record for the fastest solo circumnavigation by an American, with a time of 135 days.
In 1992, Plant was preparing to compete in his second Vendée Globe and fourth single-handed circumnavigation aboard Coyote, a powerful Open 60 sloop, and was lost at sea while delivering Coyote from New York Harbor to Les Sables-d'Olonne, France for the starting line. Coyote was found 32 days later, turtled, without the 8,400lbs lead bulb that should have been attached to the keel.
At the time of his death, Plant was one of only five people to have completed three solo circumnavigations, joining Bertie Reed, Guy Bernardin, Jean-Luc Van Den Heede and Philippe Jeantot. On September 6, 2002, Plant was inducted into The Single-Handed Sailing Hall of Fame in Newport, Rhode Island.

Filmul a fost realizat in 2017 (click pe poza ptr sursa):



Conexe:
- Descriere IMDB
- articol " Mike Plant movie doesn't tell whole story "

Vizionare placuta!
#7
Salutare!

De multa vreme ma tot straduiesc sa va povestesc aventurile prin care am trecut in urma cu un an, cand, dupa alta multa vreme, m-am hotarat sa incerc sa lamuresc daca dpdv legal, exista solutii pentru a putea pune pe firul Dambovitei bucurestene o ambarcatiune fara motor, pentru agrement propriu.

NOTA ULTERIOARA POSTARII (edit 02.09.2020):
Intrucat unii colegi au crezut ca fac offtopic cu unele discutii colaterale,
doresc sa precizez ca experienta pe care o descriu aici ar putea fi extrapolata
si pentru alte cursuri de apa cu statut asemanator, asadar va invit sa postati
orice veti considera ca ar putea fi util atingerii scopului nostru -
sa plutim pe apa liberi, sa ne bucuram de natura inconjuratoare cu cat mai
putine batai de cap si cu cat mai putine cheltuieli inutile sau neavenite !



Probabil ca nu mi-as fi infruntat lenea (principalul vinovat pentru faptul ca nu am postat pana acum demersurile intreprinse) daca nu as fi vazut ultimele postari din din topicul "Informatii Dunare" - in principiu postarea #17 (junior9007) si raspunsurile primite la aceasta:  #18 (Florio) si #22 (kama3)  ;)

Intrucat Florio a spus :
Citat din: Florio din August 28, 2020, 11:34:00 AM
S-a mai discutat despre dreptul de a arbora pavilion, fiindcă legislația e dată la modul general, fără specificațiile care i-ar privi pe proprietarii de mici ambarcațiuni.

... ei bine, am fost interesat sa vad conversatia respectiva si dupa o scurta cautare, am gasit-o in topicul "Dunărea- Avize frontieră- legislație 2018 " .

Citind topicul respectiv, am descoperit alte cateva postari, care mi-au starnit interesul si m-au determinat sa creez acest nou topic, prin care sper sa putem mentine informari la zi asupra oricaror modificari legislative si adminitrative care ar putea sa ne permita sa punem o barcuta pe ape precum Dambovita, Lacul Morii, sau altele care nu sunt mentionate in HG665/2008 (cele navigabile).

Intrebarea #9 lansata de userul bluenote a fost cea care m-a determinat sa citesc mai departe si sa vad si restul postarilor :

Citat din: bluenote din Februarie 17, 2018, 10:40:21 AM
Dar ce stiti despre felul in care e reglementata circulatia cu caiacul, spre exemplu, pe lacurile si baltile din RO?
Caz concret: acum cativa ani (prin 2012-1013, parca) eu mi-am dus un caiac in curtea bunicilor, din satul Manastirea, jud Calarasi. Din curtea lor si pana la lacul Mostitea, sunt doar cateva zeci de metri. Am lansat caiacul sa ma plimb pe Mostistea (care e destul de mare, cateva mii de hectare), dar dupa vreo 30-40 de minute vad pe mal masina unei firme de paza si cum imi faceau semn sa ma intorc la mal. Cand am ajuns, mi-au spus ca luciul de apa are un administrator, ca e arie protejata de Guvern, iar firma care administreaza a investit in fondul piscicol, iar eu n-am voie sa ma plimba cu caiacul acolo. Le-am explicat ca nu sunt pescar, n-am nicio ustensila de pescuit nici la mine si nici acasa, deci doar ma plimb in scop recreational. Pana la urma am iesit, pt ca m-au amenintat ca vor suna la politie, ca ei sunt firma de paza si au proceduri. In fine, n-am mai fost cu caiacul pe Mostistea, dar mi se pare deplasat sa n-ai voie sa te plimbi macar, in conditiile in care in toata copilaria mea ne plimbam pe Mostistea, in vacantele de vara, cu o camera de tractor (eram si patru copii pe o camera :) ), pescuiam si noi copiii si locuitorii din sat fara vreo opreliste, iar acum balta are administrator care nu te la sa decat s-o privesti. Complet aiurea!

Raspunsurile #10 si #11 postate (tot acolo) de gvincentiu si Florio, sunt optimiste si ne lasa o urma de speranta  :)  :

Citat din: gvincentiu din Februarie 18, 2018, 06:35:35 PM
In principiu conform legii apelor, ai voie sa te plimbi. Mai putin daca in actul de concesiune intre Primarii/consiliul judetean si administrator nu se precizeaza expres acest lucru (interzicerea activitatilor de agrement - practic schimbarea destinatiei unui lac). Ideal ar fi sa citesti actul de concesiune ce se afla la primarie/CJ. Ar trebui sa fie public, cred ca daca faci o cerere poti sa-l citesti. Si sa le schimbi procedurile celor de la paza.
Vei fi uimit ce poate sa cuprinda un astfel de act de concesiune. Si te vei intreba de ce nu ai facut tu asta....

Citat din: Florio din Februarie 19, 2018, 10:41:13 AM
Exact cum spune Vincențiu. Concesionarea pentru piscicultură nu are ca obiect luciul apei, deși toți concesionarii sar în sus pe tema asta. E firesc, peștele  crește în bazinul apei , nu pe luciu :)
Legea apelor spune că ai drept de acces nestingherit la orice apă din patrimoniul românesc, dacă nu are regim special. Regimul special prevede condițiile, după caz.
Există și ape la care nu ai acces pe luciul lor, în cazurile când acest luciu a fost deja concesionat pentru agrement, unui operator economic ce are acest obiect de activitate.

Totusi, eu am avut doua tentative de a aborda astfel de ape. Pe pescuit, dar si pe agrement nautic.
Ambele inabusite de sistemul birocratic stufos si deficitar, dar si de tampenia unor functionari care nu citesc corect continutul petitiilor. Si de asemenea, datorita dorintei de a pasa de colo-colo responsabilitatea intocmirii unui raspuns, care atrage la randul sau efortul documentarii si totodata, implicarea unor sefi, comisii, structuri interne sau chiar institutii .

Prima tentativa, a fost prin 2017, legata de pescuit.
Am vrut sa stiu daca pot pescui in lacul Balta Neagra situat in jud. Ilfov.  In prealabil, facusem niste incursiuni acolo si am descoperit ca e foarte bine pitit in padure, iar pe malul sau e o crescatorie de fazani, in imediata apropiere a Ocolului Silvic. Dupa ce am cercetat cam toate caile de acces spre lac, am realizat ca nu e usor sa ajungi la el si ca as risca sa ma cert cu cei din zona. Intreband localnicii, mi-au spus ca e concesionat. Am batut la padurar in poarta, omul mi-a spus ca Luxten profita de asta, dar ca "nu stie mai multe "  ;)
Ca atare, am facut sapaturi sa aflu in arondismentul carei primarii se afla zona, afland ca e cea din comuna Gruiu. Am sunat la ei si am vorbit cu "secretara", care dupa ce a aflat ce vreau, s-a emotionat si a inceput (probabil) sa tremure ca varga, cautand sa scape cat mai repede de mine. I-am cerut un fax, o adresa de mail.... ce sa mai , a fost lucru' dracu' sa scot de la ea informatiile astea. Cred ca la CNSAS as fi avut acces mai rapid.
Dupa 2 saptamani de telefoane si insistente, am dat de primar, care mi-a raspuns scurt si gretos ca lacul e concesionat si ca voi primi raspuns pe E-mail.
Si l-am primit ! Exact dupa 30 zile, termenul legal, cititi mai jos :

Raspuns petitie primaria Gruiu/IF privind statutul lacului "Balta Neagra"

La vremea respectiva, nu citisem mai mult in lege, ca sa aflu ca documentele de concesionare sunt publice. Pur si simplu, m-am cam scarbit. Am facut totusi o adresa catre compania Luxten (trimisa atat pe mail cat si prin fax), solicitandu-le punctul de vedere, daca pot obtine aprobarea lor pentru a pescui (cu taxa, nu moka!) pe lacul pe care il au in concesiune. Nu am primit vreun raspuns nici pana in ziua de azi ...

M-am scarbit, dar postarea lui gvincentiu m-a refreshat putin si cred ca voi incepe sa-i toc pe cei de la Gruiu cu solicitari in baza transparentei institutionale si a informatiilor cu caracter public. Hi ! Macar asa, ca sa le stau ca un cui in coaste. Si poate-poate, sa fac si o vizita directa la Luxten. Ma mai gandesc!

Cea de a doua tentativa, am incercat-o anul trecut, in 2019 si se refera la agrementul nautic.
Practic, am vrut sa obtin un raspuns scris, din partea oricarei autoritati, care sa-mi confirme in vreun fel sau altul, daca e legal sa pun o ambarcatiune fara motor pe firul Dambovitei bucurestene.

Am incercat sa invoc Legea apelor nr. 107/1996, Ordonanta 42/1997 privind transportul maritim si pe caile navigabile interioare, precum si prezenta HG 665/2008 (reglementarea cailor navigabile interioare ale Romaniei). Puteti vedea aici continutul petitiei mele, dupa ce a fost inregistrata si trecuta prin filtrul mai multor structuri interne ale primariei :

Petitie catre CGMB privind agrementul nautic pe cursul raului Dambovita ce traverseaza municipiul Bucuresti

M-am legat de faptul ca in cadrul Ordonantei 42/1997 privind transportul maritim si pe caile navigabile interioare, se stipuleaza urmatoarele :

ART.10, alin (3):
"Modul de organizare şi funcţionare a activităţilor în porturi şi pe căile navigabile interioare, de administrare a porturilor şi a căilor navigabile interioare, de utilizare a infrastructurii portuare şi de căi navigabile interioare, aparţinând domeniului public, se stabileşte prin lege."

Art. 19:
(1) Reglementările, supravegherea și controlul navigației în apele naționale, altele decât cele navigabile, sunt de competența consiliilor județene, respectiv a Consiliului General al Municipiului București, pe teritoriul cărora se află aceste ape.
(2) Reglementările prevăzute la alin. (1), întocmite de consiliile județene, respectiv de Consiliul General al Municipiului București, se aprobă de către minister.
(3) Activitatea de supraveghere și control se organizează de consiliile județene, respectiv de Consiliul General al Municipiului București, cu avizul Autorității Navale Române.

Ei bine, raspunsul primit a fost emis in aceasi maniera, fix in ziua 30 dupa depunerea petitiei, iar continutul sau a fost traznet, uluitor. Cel putin ultima fraza, arata cat de mult au acordat atentie textului petitiei mele, cei prin mana carora se presupune ca a trecut:

Raspuns la petitia catre CGMB privind agrementul nautic pe cursul raului Dambovita ce traverseaza municipiul Bucuresti

Ultima fraza:
Citat"De asemenea, puteti consulta HG665/24.06.2008 pentru aflarea cailor navigabile interioare ale Romaniei ."
Q.E.D. ! Asta, in conditiile in care invocasem deja in petitia mea, prezenta (si partial continutul) HG 665/2008 (deci ar fi trebuit sa se subinteleaga ca l-am si citit, mai ales ca am precizat ca detin si permis de conducator ambarcatiune de agrement).

In urma primirii unei asemenea tampenii cu aspect eliptic, tipic pentru autoritatile noastre si care demonstreaza ca cei care l-au formulat nu isi cunosc exact atributiile, am sapat mai mult si am aflat ca in afara de CGMB, trebuie sa ma adresez si ... gospodarului apelor respective. Pai care ape? Dambovita din Bucuresti, nu? Pai si cine-o pastoreste? Raspunsul a fost: Regia Autonoma Apele Romane - Sistemul de Gospodarire al Apelor / SGA Ilfov .

Avand experientele anterioare la bord, m-am apucat si am intocmit o petitie, ca sa fie pregatita.
Totusi, nu am trimis-o din start catre SGA Ilfov, ci am preferat sa trag o tura pe la sediul acestora, pentru a ma lamuri daca voi avea sau nu macar o sansa.

Zis si facut! M-am infiintat intr-o vineri dimineata la usa lor. Cei de la paza m-au trimis pe traseu, ajungand la o secretara acrita si cam tensionata. I-am zambit mieros, complimentandu-i vesmintele si afisand un aer cat mai degajat, ca sa nu se simta pusa la zid. Tehnica a prins. Dupa ce m-a masurat din cap pana-n picioare, cu un ochi suspicios, damicela s-a mai inmuiat, a arborat un inceput de zambet si mi-a comunicat ca se duce "pana sus" sa vada unde pot fi primit si ca ma roaga sa iau loc pe un fotoliu, dar sa fiu cuminte si sa nu ating nimic.  8) Ce s-ating ?! Nu prea aveam ce, oricum. Asa ca m-am executat si , dupa vreo 5 minute, s-a intors, de data asta ceva mai relaxata. M-a expediat 2 etaje mai sus , dar nu inainte de a incerca sa afle daca nu sunt vreun ziarist sau reporter infiltrat de cine stie ce trust care le-ar fi putut face viata grea...  ;)
I-am spus sa nu-si faca probleme, ca-s un om obisnuit, nici prea-prea si nici foarte-foarte, doritor de sport si de natura, ca-mi place Dambovita, ca le apreciez eforturile si munca, etc... bla bla, bla bla.
I-am transmis complimente si mi-am urnit sezutul catre nivelul la care m-a trimis, infiintandu-ma la usa unui boss de-acolo.

Deschid usa, bag o moaca relaxata si amabila, salut asistenta, salut bossu' ... Bossu' = un tip simpatic si care se vedea de la o posta ca nu-i tampit. M-am bucurat sa constat asta, iar modul in care am fost intampinat mi-a confirmat inca odata ca nu m-am inselat. Scolit baiatu' . M-a rugat foarte politicos sa-i las un pic de ragaz sa termine sedinta in care se afla (da, asa e, avea o mini-sedinta) si ca va trimite asistenta sa ma cheme. Dupa vreun sfert de ceas, chiar asa s-a si intamplat !
A venit o tantica (nici asta nu era toanta !) , m-a poftit inauntru. Interior spartan, dar moace spalate si de oameni care aveau habar de carte. Doamne-ajuta! - mi-am spus , sperand ca am ajuns unde trebuie...
Dupa prezentari si cafeluta, am intrat in subiect. Degajat si fara alte ocolisuri, ca bossu' nu era genul cu care ar fi trebuit sa tratez cu manusi. Am aflat ca era inginer si mi-am dat seama ca era unul pe felie. I-am explicat scurt si concis ce vreau, intrebandu-l daca am vreo sansa. Omul a fost artist. Am avut o conversatie adiacenta de vreo ora cu el, in care am povestit multe, inclusiv despre cum a reusit Ivan Pataichin sa puna canotcile si sa faca show pe Dambovita. Pentru ca deh - i l-am prezentat ca pe un precedent, asta ca sa nu-i ofer portita de scapare  ;)

Concluzia verbala a fost ca desi s-ar dori, autoritatile nu-si pot permite sa dea drumul la navigatie pe ape artificiale (asa cum e cursul Dambovitei ce traverseaza Bucurestiul, sau lacul Morii ) datorita unui vid legislativ. Una dintre motivatiile care mi-au fost prezentate ar fi aceea ca ... activitatea aceasta nu poate fi taxata, pentru ca nu exista legislatie in acest sens. De asemenea, nu exista reglementari pentru siguranta navigatiei pe cursul Dambovitei, mai ales atunci cand cei de la Apele Romane se afla in situatia de a efectua lucrari care necesita modificarea debitului venit dinspre barajul de la lacul Morii, sau ecluzari pe segmente independente.
Legea apelor interzice utilizarea coronamentelor barajelor pentru acces auto, ori cei mai multi care au venit sa puna barci pe luciul de apa al lacului Morii, au facut-o transportand barci pe autoturisme cu care au urcat pe coronament, pana pe teritoriul insulei, unde se afla debarcaderele.
Si tot asa...

Redau aici cateva concluzii sub forma unui scurt interviu:

CitatQ: Bun, atunci... si daca totusi o sa pun o barca pe Dambovita sau pe lacul Morii, ce se va intampla?
A: Pe Dambovita, mai nimic. Poate sa va intalniti cu Politia Locala si sa va certati cu ei, dupa care sa fiti fortati sa scoatei barca si sa plecati. Nu au baza legala pentru a va amenda, dar nu aveti nici baza legala pentru a naviga pe-acolo!                   
Q: Dar pe Lacul Morii ?
A: Acolo , teoretic, putem trimite Politia si sa primiti amenda pentru incalcarea coronamentului ... sau se mai pot gasi si alte articole la care sa fiti incadrati. Nu aveti acordul nostru, deci al gospodarului apei respective, deci sunteti in culpa. Dar practic, ca sa fiti prinsi, cei de la politie ar trebui sa se imparta in cateva grupe, ca sa va poata intercepta. Am mai patit-o, pentru ca cei mai multi vin cu barci pneumatice cu motor, mult prea rapide pentru ca posesorii lor sa poata fi prinsi de o singura echipa de politisti. Dar daca veti fi prinsi, cu atat mai mult veti fi amendati pentru utilizarea motorului, daca ati avut asa ceva.
Q: De care motor ? Termic sau electric ?
A: ....... (ezitand) ... aaaaa.... probabil termic.  :)

Ne-am despartit intr-o atmosfera foarte relaxata si am fost placut impresionat atat de profesionalismul omului, cat si de maniera degajata , transanta, in care mi-a explicat situatia actuala si eventualele consecinte, insistand pe faptul ca cel mai bine ar fi sa nu incerc sa ajung la contact cu autoritatile  :)

Inainte de a parasi sediul SGA IF, am depus si petitia pe care o pregatisem deja.
Asa, ca sa fiu sigur ca voi primi si un raspuns in scris si pentru a vedea care va fi fost diferenta intre continutul celui primit si concluziile pe care le-am desprins din intrevederea avuta.

Reproduc mai jos raspunsul SGA IF, cu mentiunea ca nici unul dintre numele semnatarilor acestuia, nu a fost implicat in discutia pe care am avut-o. Prefer sa pastrez anonima identitatea boss-ului cu care am discutat.

Raspuns la petitia catre SGA IF privind desfasurarea de activitati de agrement nautic in scop personal, pe cursul raului Dambovita ce traverseaza municipiul Bucuresti

In final, as mai dori sa completez ceva la urmatoarea postare a lui Florio, referitoare la avizele Politiei de Frontiera :

Citat din: Florio din Februarie 17, 2018, 05:45:48 AM
[...]
Precizarea postată de mine e valabilă pentru cei care navighează în barca proprie.
Nu și pentru cei care pescuiesc, acestora la va trebui un permis de agrement.

Pentru pescari, este necesara obtinerea unui aviz din partea Politiei de Frontiera, care se numeste "Aviz pentru desfasurarea activitatii de pescuit recreativ/sportiv" .
Acesta se poate obtine si online, accesand urmatorul link disponibil chiar pe site-ul I.G.P.F. :
Formular de avizare a activităților de pescuit recreativ / sportiv în zona de frontieră pentru persoane fizice

Mai jos puteti vedea avizul pe care l-am obtinut ptr zona Giurgiu, anul acesta (click pe poza ptr marire):



In speranta ca postarea mea va fi utila si ca incepand de aici, vom putea impartasi noutatile referitoare la subiect, le multumesc tuturor celor care au transmis informatiile pe care le-am citit de-a lungul postarilor invocate si sper ca intr-un viitor cat mai apropiat sa vedem ca putem pune macar un caiac pe Dambovita, lacul Morii si alte astfel de ape !

Las aici o clapita deschisa catre Cutia Pandorei:  Lacul Cernica ?  8)



#8
"Styx" depicts the transformation of a strong woman torn from her contented world during a sailing trip.
https://www.imdb.com/title/tt5942864/


sau aici .

Vizionare placuta!
#9
Salupe / Angelo Molinari 475V
Iulie 02, 2020, 02:00:11 PM
Buna ziua,

As vrea sa-i rog pe cei care cunosc barca, sau pe cei ale caror cunostiinte in domeniu le-ar permite sa ofere niste aprecieri, sa incerce sa ma lamureasca asupra calitatilor pe care le poate oferi barca de mai jos.
Este un produs Angelo Molinari model 475V,  486 x 190 cm, pescaj 0.2-0.35m , masa = 230 Kg.







I-as ruga pe eventualii posesori/utilizatori care detin sau au folosit o astfel de ambarcatiune, sa-mi povesteasca mai multe despre aceasta. Ce am inteles pana in prezent:

- cele produse cu lungimi de sub 475cm (modelele 410 si 420), au carena cu configuratie multichila - de tip "catamaran" sau "trimaran"  8) si se spune ca ar glisa frumos, dar datorita particularitatilor carenei, nu dau rezultate acceptabile si in deplasament, iar cand ar infrunta valuri, ar avea ca dezavantaj fenomenul de "pocnire" a suprafetei de apa, cu consecinte neplacute asupra ocupantilor.
Ca avantaj major, de partea lor ar fi stabilitatea laterala (ruliu foarte mic) si masa de pana la 130Kg, care le-ar permite intrarea rapida in glisare cu motoare de putere mica (20-25CP) ;

- cele cu lungimi mai mari, au o singura chila, pot "taia" apa si valurile mult mai bine, dar au masa sensibil marita (230Kg) si necesita motorizare mai zdravana (cel putin 40CP ).

1) M-ar interesa sa inteleg daca barca din poza de mai sus are o carena multichila sau cu o singura chila si structurile care se vad in lateral sunt redane, sau ce anume si la ce folosesc ?

2) O alta intrebare ar fi daca structurile laterale respective pot diminua ruliul ?
Asta ma intereseaza in special pentru pescuitul la spinning si/sau pentru siguranta la plaja a familiei.


Cautand pe net, am mai gasit niste poze cu modelul 475V, pe un site din Italia, il postez aici , poate ajuta mai mult :





Daca ma uit la pozele 2 (prova vazuta dinspre babord) si 4 (prova vazuta dinspre tribord), as spune ca are o singura chila, dar repet - nu inteleg ce rol au structurile laterale si daca le pot numi "redane".

Mentionez ca am vazut si postarile din topicurile "Angelo Molinari 4,9m" si respectiv "Open Angelo Molinari 4,3" ; dupa mine, barca din pozele postate de mine e diferita atat fata de cea de 4.9m dar mai ales de cea de 4.3, care are carena de tip "catamaran" .

Asadar, raman in asteptarea parerilor dvs., adresandu-va rugamintea de a fi cat se poate de obiectivi.


Cu multumiri,
Cezar
#10
Legislatie / Motoare 2T interzise/limitate?!
Iunie 06, 2020, 03:52:46 AM
Salutare tuturor,

Azi am avut o conversatie cu cineva din zona Mangalia care mi-a spus ca "stie" ca ar exista o prevedere (legislativa) recenta prin care utilizarea motoarelor in 2 timpi ar fi fost limitata sau chiar interzisa (?!!!) .
Mai mult decat atat, omul mi-a transmis ca "ar fi inteles" ca daca vrei sa inmatriculezi un sistem cu motor in 2T, capitania (care?! ) nu ar mai aviza aceasta operatiune.

Nu vreau sa creez panica si nici sa primesc injuraturi, dar m-ar interesa sa aflu daca stiti ceva de vreo astfel de prevedere. Omul care mi-a transmis cele de mai sus nu a stiut sa-mi precizeze clar care e sursa zvonurilor pe care mi le-a transmis, iar eu m-am convins de-a lungul timpului ca folclorul inventeaza multe basme.

Pentru ca acelasi om mi-a mai spus (timid) ca "de fapt, s-ar putea ca prevederile respective sa vizeze doar accesul in Delta Dunarii" ... am aruncat si eu o privire pe ORDINUL Nr. 111 din 30 ianuarie 2007 pentru aprobarea Regulilor privind accesul si circulatia pe canalele si lacurile interioare din perimetrul Rezervatiei Biosferei "Delta Dunării" , dar n-am gasit nimic de genul asta. In plus, ma intreb ce-ar face locuitorii Deltei, care folosesc in proportie covarsitoare motoare 2T ...

Asadar, ii rog pe toti cei care au informatii concrete, sa posteze un raspuns sau o parere.

Cu multumiri,
Cezar
#11
"Edith" este un velier Gib'Sea 334 cu lungimea de 32 ft. (9.75m) si deplasament de 4.35 tone, proprietarul acestuia fiind Adrian Pădineanu (Constanța). Yachtul se gaseste in marina Tomis si recent a fost relansat la apa, pentru inceperea unui nou sezon de aventuri pe mare.

Aveti mai jos un clip cu recenta lansare la apa (click ptr vizualizare pe YouTube) si cateva poze.


Clip1 - lansare Edith la apa (2020):


Clip2 (acest clip l-am editat sub forma de felicitare de Pasti 2020):


Poze:








Pentru detalii , puteti contacta Black Sea Naturist Sailing / Adrian Pădineanu la tel. 0722-666640 .

Rog moderatorii sa  nu considere reclama ceea ce am postat, dar consider natural sa ii afisez telefonul, pentru eventualii pasionati interesati de iesiri in larg (in conditii foarte rezonabile!).
Vă garantez că e un skipper profesionist de la care veti avea multe de invatat, acesta fiind si in viata reala comandant de nava. Personal am navigat cu "Edith" (inclusiv alaturi de familie si de prieteni) si am fost incantat de senzatiile obtinute !
Cezar
#12
Iata ca in sezonul 2 al noii editii din "Lost in Space", intalnim o idee traznita: nava spatiala esuata, propulsata de vele!







Lost in Space Season 2 | Final Official Trailer | Netflix

... si o sursa ptr cei interesati !
#13
Alte ambarcatiuni / Plan velier-sanie (sanie cu vele!)
Decembrie 14, 2019, 08:41:23 PM
Salutare,
N-am stiut unde sa postez cele ce urmeaza, asa ca am ales aceasta sectiune. Daca nu e OK, rog staff-ul sa il mute unde considera ca i-ar fi locul :)

Este vorba de planurile unei sanii cu vele. Titlul original este "Sanie cu panze" , articol publicat in revista Tehnium nr. 12/1978, fara sa aiba semnatura vreunui autor.
Mie mi s-a parut foarte interesant articolul, mai ales ca folosind un pic de imaginatie, cred ca se poate adapta si unei barci. Sunt convins ca exista multi colegi de forum, cu experienta in constructia barcilor, care ar putea veni cu idei in acest sens.

Am detasat schita din cadrul articolului, iar textul original l-am extras prin OCR, folosind aplicatia online i2OCR .
Ca atare, textul pe care il veti vedea citat mai jos este reproducerea celui original, asa cum a fost publicat.
Mentionez ca nu am nici o contributie, in afara de prelucrarea primara a textului si ca postez acest proiect in ideea in care alti colegi ar putea fi interesati.
Eu de exemplu, sunt hotarat sa incerc o nebunie simpla de genul asta (dar pentru a fi utilizat pe apa, desigur!), pentru care o sa va cer suportul (idei, sfaturi din experientele voastre, etc.).

Cred ca proiectul ar putea prezenta un oarecare interes, pentru divertisment - mai ales ca in paginile aceleiasi reviste au mai fost publicate cateva planuri de ambarcatiuni simple cu vele (de exemplu, un catamaran pentru divertisment pe timp de vara).

SANIE CU PANZE
(preluare din revista TEHNIUM nr. 12/1978, pag.17)



CitatExecutarea saniei începe cu baza (13), a cărei suprafață este de 100 x 125 cm2. Aceasta se va tăia dintr-o foaie de placaj cu grosimea de 20 mm. De marginile laterale ale bazei se fixează, cu ajutorul șuruburilor, două patine din lemn (14), cu lățimea de 15 cm şi grosimea de 3 cm, tăiate din scîndură netedă de pin. Muchiile inferioare ale patinelor se ascut la un unghi de 45 grade cu o rindea, după care, peste ele, se aşează o cornieră metalică, cu secțiunea de 20x20 mm (15).

După ce «puntea» a fost fixată, se trece la confecționarea celor mai importante elemente ale «velierului»: lonjeronul central (1) şi arborele (4), piese care vor suporta cele mai mari sarcini și care, prin urmare, vor trebui să fie deosebit de rezistente. Pentru realizarea lor se aleg scinduri netede de pin, fără noduri și fisuri, cu lungimea de 240 cm şi grosimea de 6.5 cm. Scindura pentru arbore va avea lățimea de 10 cm, iar cea pentru lonjeron - de 15 cm.

Scîndurile se dau la rindea şi se taie cu grijă pe toată lungimea, exact pe jumătatea grosimii scîndurii. Această operație se execută într-un atelier de timplărie, folosind un ferăstrău circular.

După ce scîndura a tost tăiată în felul arătat, și capătul unei jumătăți inversat, se unge suprafaţa tăieturii cu un strat uniform de clei de timplărie sau de cazeină, după care cele două jumătăţi ale scindurii sînt puse din nou laolaltă și presate în menghină sau cu ajutorul unor dispozitive de stringere, pină la uscarea completă a cleiului. S-a făcut respectiva operaţie în vederea realizării unei echilibrări a forțelor de încovoiere în corpul arborelui şi al lonjeronului.

Înainte de a proceda la încleierea scindurii pentru arbore, în fiecare dintre cele două jumătăți ale ei se vor tăia, cu ajutorul dălții de timplărie sau a frezei, caneluri cu lățimea de 5 mm și adincimea de 3 mm. După încleiere, ele vor forma adincitura care va reține marginile pinzei.

În continuare se execută ghiul (2) și bastonul de bompres (10), cu ajutorul cărora se realizează comanda pinzelor. Aceste două piese se fac fiecare din cite două şipci de pin cu secțiunea de 15 x 50 mm şi lungimea de 120 cm, respectiv 100 cm. Şipcile se prind între ele cu clei și şuruburi. Ghiul se fixează de arbore cu ajutorul articulației, reprezentind o bandă de oţel cu grosimea de 3 mm şi un șurub cu piuliță de 8 mm. Locul unde se fixează articulația se află la o distanţă de 210 cm faţă de virful arborelui. La capătul opus al ghiului, la o distanță de 40 cm de acesta, se fixează inele din oțel prin care trece scota de ghiu (12) — un fir gros de kapron avind 2.5-3m lungime. Tot un fir de kapron, cu lungimea de aproape 1 m, se fixează la capătul bastonului de bompres (10) din apropierea arborelui.

Velele pentru sanie se confectionează din orice țesătură deasă, de preferat impermeabilă. Înainte de a fi cusută, pinza va fi ținută în apă fierbinte, în felul acesta fiind evitate orice modificări ale ei ulterioare. Vela mică, din față, se confecţionează dintr-o singură bucată de pinză. Vela mare, din spate (3) se coase din citeva bucăţi de pinză, cu remarca să i se dea acesteia o formă puţin bombată.

După ce toate elementele «velierului» sint gata, se trece la asamblarea construcției. Se fixează lonjeronul central de scindura «punţii». Pentru aceasta se
operează în ea, cu ajutorul burghiului, două găuri străpunse, cu diametrul de 8-10 mm, pentru şuruburile de fixare. Sub capul şurubului şi piuliță se pun şaibe, în felul acesta fiind evitată orice vătămare a lonjeronului şi scîndurii «punţii» din cauza stringerii şurubului.

Înainte de a monta arborele pe lonjeron, se fixează, cu clei şi şuruburi, locașul pentru arbore (16), executat dintr-o bucată mică de scîndură cu grosimea de 6.5 cm, în care s-a făcut o gaură străpunsă, egală cu secțiunea arborelui. Fixarea arborelui se realizează cu ajutorul a două fire laterale de kapron (9), cu secțiunea de 5-6 mm, şi a unui fir frontal, de proră (6), tot din kapron. Cel mai bine însă este să se folosească cablu de oţel cu secțiunea de 3 mm. Cablurile laterale se trec prin ochiurile de prindere, fixate de părțile arborelui la 60 cm distanță de virful acestuia și se prind de partea exterioară a patinelor (11). Un capăt al cablului de proră se fixează de ochiul de prindere de pe arbore, iar celălalt capăt se trece de două ori prin orificiul din bastonul de bompres, formînd un nod strîns, iar mai departe, prin orificiul din virful lonjeronului, legînd din nou într-un nod strîns. Cind se formează nodul, bastonul de bompres trebuie să se afle deasupra lonjeronului, la înălțimea de 10-15 cm.

În unghiul superior al velei mici [8] se cos bine, în ambele părţi, două şaibe metalice cu diametrul de 6-8 mm. Țesătura din care se face vela se taie în interiorul șaibelor şi se trece prin orificiul format firul de kapron (9), după care se leagă într-un nod dublu. Şnurul 9 se petrece peste rola (5) fixată pe arbore, capătul lui liber legindu-se în partea de jos a locașului pentru arbore.

- Articolul original se poate descarca de aici (format PDF, 428KB)
- poza backup schita aici .

Voi reveni pentru a prezenta in alte postari si celelalte proiecte de ambarcatiuni simple publicate in colectia revistei Tehnium. Sunt proiecte foarte simple, amuzante si care cred ca pot fi realizate pentru divertisment nautic de o vara.

Toate cele bune,
Cezar
#14
Ziua buna,

Stiu ca cele de mai jos nu au legatura cu barcile, dar se refera la materiale pe care unii dintre dvs. le folosesc sau le-ati fi putut folosi.
Nu am nici un fel de experienta cu astfel de materiale si de aceea as vrea sa-i intreb pe cei care lucreaza in mod curent cu ele.
Un cunoscut are un transformator din ferita imbracat cu un soi de rasina.
Vrea sa-l extraga din rasina pentru a fi rebobinat, dar nu stie cum sa scape de rasina respectiva.

Daca cineva dintre dvs. recunoaste (sau poate aprecia) ce tip de rasina se vede in pozele de mai jos (epoxidica? poliesterica? - sau poate alt produs ), va rog sa postati un raspuns .

Cu multumiri,
Cezar





#15
A venit timpul sa vedem si un film horror creat in jurul unui velier: MARY !
::)

A struggling blue-collar captain looking to make a better life for his family is strangely drawn to an abandoned ship that is up for auction, David impulsively buys the boat, believing it will be his family's ticket to happiness and prosperity. But soon after they embark on their maiden journey, strange and frightening events begin to terrorize David and his family, causing them to turn on one another and doubt their own sanity. With tensions high, the ship drifts off course, and  it becomes horrifyingly clear that they are being lured to an even greater evil out at sea.









Daca il vreti, click aici !
#16
Serbia acuză România că a blocat un transport de armament pe Dunăre

O chestie interesanta si pe care pana acum, n-o cunosteam, poate e utila si altora:

Ce prevede articolul 27 al Convenţiei privind regimul navigaţiei pe Dunăre, semnată în 1948 şi completată cu o anexă în 1998

,,Atunci când ambele maluri ale Dunării fac parte din teritoriul aceluiaşi stat, acest stat are dreptul de a pune mărfurile în tranzit sub sigiliu sau sub paza agenţilor vamali. Un asemenea stat are de asemenea dreptul de a pretinde căpitanului, armatorului sau proprietarului o declaraţie scrisă confirmând numai că transportă sau că nu transportă mărfuri al căror import este prohibit de către statul tranzitat, fără a avea totuşi dreptul de a interzice tranzitul. Aceste formalităţi nu vor putea implica sau prilejui nicio vizitare a încărcăturii, nici sa întârzie trecerea în tranzit. Capitanul, armatorul sau proprietarul care va fi făcut o declaraţie falsă va fi răspunzător de ea în conformitate cu legile statului către care această declaraţie va fi fost făcută.
Atunci când Dunărea formează frontiera între două state, vasele, plutele, călătorii şi mărfurile în tranzit sunt scutite de orice formalităţi vamale".


#17
CHARLIE ST. CLOUD (2010)

Desi genul e "Drama, Fantasy, Romance", include si dezvolta subiectul principal prin prisma pasiunii unor tineri pentru sailing. Puteti vedea atat concurs de iole cat si veliere traditionale.
La final, apare si velierul "Pachena", produs de Jesperson Boats (51').
Rating-ul filmului e bun, atat pe IMDB cat si pe RottenTomatoes si sincer, cred ca il merita.
E un film frumos de vazut alaturi de familie.



Puteti avea in vedere versiunea de 1.89GB (1080p) de aici , dar trebuie sa aveti rabdare, ar putea dura. Filmul se mai poate gasi si pe DVD-urile ramase pe stocurile unor magazine precum Altex, Diverta, etc.

Vizionare placuta !
Cezar
#18
Veliere / Velier Westerly Griffon 26 de vanzare
Aprilie 26, 2019, 10:03:21 PM
Ambarcatiunea nu-mi apartine, anuntul il postez in urma vizitarii acesteia.

Velierul a fost adus recent din UK, model Westerly Griffon 26, an aprox. 1981 sau 1982.
Numele barcii: SPINDRIFT
Specificatiile barcii se pot regasi pe SailboatData:
https://sailboatdata.com/sailboat/griffon-26-westerly

Pe scurt:
- lungime totala: 7.92m
- latime: 2.82m
- pescaj: aprox. 1m
- deplasament: 2676 Kg
- masa balast: 1232 Kg
- tip chila:  chila dubla (tween keel)

Barca este echipata cu un motor Diesel perfect functional model Volvo MD7A, 10CP, iar elicea este din bronz.
Se vinde cu tot cu peridoc, vele (+sistem rollfok) in buna stare, catarg aluminiu, manevre complete.
Guvernarea este la eche. Nu stiu ce vele are in dotare, cei interesati pot afla direct de la proprietar.

Poze din aceasta dupa amiaza:







Placuta de la peridoc:


Barca are in dotare statie radio si echipament de navigatie NASA Stingray, in stare de functionare, asemanatoare cu cele din poza de mai jos:



Nu am apucat sa fac poze in interior, dar arata bine intretinut. Proprietarul spune ca fibra are grosime mai mare de 1cm in anumite zone si ca nu are probleme de gen osmoza, fisuri sau lovituri. Atat cat am putut sa o vizitez, mi s-a parut OK, in interior nu exista mirosuri ciudate de tip mucegai sau vechituri, elementele din lemn arata bine, exista si o plita pe gaz, toaleta chimica, baloane de acostare.
Urmeaza ca proprietarul sa ii aplice si o curatare a operei vii si vopsea antivegetativa.

Pretul este negociabil in jurul a 8000 EUR.

Mie mi-a placut, mi s-a parut o nava solida si de incredere, dar pretul depaseste limita pe care mi-am propus-o, iar masa de aproape 3tone nu-mi permite sa o pot deplasa cu ajutorul modestului meu Logan 1.6.
In plus, eu caut veliere cu derivor mobil, desi trebuie sa recunosc ca tween-keel-ul m-a atras ca idee.
Pescajul lui SPINDRIFT nu e prea mare, max. 1m, iar pentru cele aproape 3tone pe care le are, e OK. Sunt sigur ca e foarte stabila pe mare, spre diferenta de cele pe care eu le caut din motive evidente care tin de stocare, taxe de cheiaj, etc.

Daca exista interesati, ii pot pune in legatura cu proprietarul prin intermediul amicului cu care am vizitat barca (Nicu alias Homemade); lasati mesaj PM si voi raspunde.

Mai jos puteti vedea cateva articole legate de Westerly Griffon 26.

https://www.yachtworld.com/boats/1981/westerly-griffon-3123676/
https://www.yachtingmonthly.com/reviews/yacht-reviews/westerly-griffon-yachting-monthly-review
https://www.yachtingmonthly.com/gear/sailing-westerly-griffon-folkestone-28600

Cu bine,
Cezar
#19
"Călătorie virtuală pe Dunărea Românească" este titlul unui articol pe care l-am descoperit pe blog-ul unui coleg radioamator. Un om varstnic si trecut prin multe de-ale vietii...
Intrucat aduce niste informatii care mi s-au parut utile cel putin pentru cei care nu calatoresc permanent pe ape, postez aici link-ul aferent catre articol si un scurt text preluat din cadrul acestuia.
Rog scuzati unele imperfectiuni ale exprimarii din text; autorul este un old-timer care merita respectat pentru experienta sa de viata si pentru tolba cu povesti pe care daca ar tipari-o, ar umple o biblioteca.

De remarcat ca la finalul articolului, autorul a postat un tabel cu porturile la Dunare, inclusiv unele observatii personale.

Călătorie virtuală pe Dunărea Românească

Citat" În anul 2008 am făcut ultima croazieră pe Dunăre la bordul unei mici ambarcaţiuni. Atunci pe Dunărea românească nu existau nici-un fel de amenajări pentru navigaţia turistică. Am fost curios dacă după zece ani s-a schimbat ceva.
   Îmi amintesc că din Germania până prin Serbia am întâlnit o mulţime de ambarcaţiuni mici cu motor sau cu vele sau cu ambele, caiace şi canoe unele cu mici vele. La sfârşit de săptămână era chiar aglomeraţie... Prin marinele întâlnite se găsea cu greu un loc liber, apelam la ancoraje care şi ele erau destul de aglomerate. Pe măsură ce ne apropiam de intrarea pe Dunărea românească, înafară de navele comerciale, întâlneam doar bărci cu pescari sau câţi-va caiacişti. Doar în vre-o două rânduri ne-am încrucişat cu câteva mici ambarcaţiuni de agrement sub pavilion german. Dar nici nave de croazieră n-am prea văzut. Marea majoritate a croazierelor pe Dunăre pornesc din Germania şi se opresc la Budapesta! Câteva saituri au oferte şi până la Belgrad. Despre Dunărea românească nu se pomeneşte nimic. Poate cu excepţia Deltei. 
   Cauza fiind lipsa aproape totală de amenajări pentru turismul nautic, dar şi lipsei de informare pentru navigaţia ambarcatiunilor mici, pe Dunăre.
   Au trecut zece ani de atunci şi am fost curios să văd dacă situaţia s-a îmbunătăţit. M-am pus în situaţia unui turist străin care ar vrea să ajungă în Deltă cu ambarcaţiunea lui.
   Aşa că m-am aşezat cu barca pe... Google şi am început să caut informaţii.
   Apoi m-am pus în situaţia unui "barcagiu" străin care vrea să descopere Dunărea românească în anul centenar 2018. Desigur nu cunoaşte limba română!

   Dacă în Serbia avem la dispoziţie peste treizeci de marine, acostamente  şi ancoraje a căror adrese pot fi aflate la orice oficiu de turism sârbesc din pliante tipărite ce e drept cele mai multe în limba sârbă (!) imediat după intrarea în zona românească a Dunării, parcă s-a tras o cortină. De remarcat că şi pe partea bulgărească situaţia este cam la fel.  "
#20
Buna dimineata,
Am gasit articolul de mai jos si mi s-a parut interesant, asadar postez un link si cateva cuvinte, pentru cei care, la fel ca si mine, nu au stiut despre nava respectiva:

Prima corabie sub pavilion românesc

Citat"Anul acesta se împlinesc 185 de ani de la lansarea la apă a primei corăbii de construcţie românească "cu materialuri româneşti" şi care a navigat sub pavilion românesc. [...]  Corabia a fost construită la un şantier naval de la Giurgiu, de către armatorul Alexandru Vilara, din materiale în totalitate româneşti. Corabia avea 115 tone, două catarge şi un bompres. Tipul de corabie este controversat, unii susţinând că a fost bric, alţii că a fost goeletă. "



Intrucat sunt si radioamator, am observat ca s-a instituit si un concurs radio organizat de asociatia privata ProCW Club Romania, concurs care ofera si Diploma aniversară "CORABIA MARIŢA" . Mi se pare un eveniment de bun augur legat de istoria navigatiei in tara noastra si de veliere in particular. Iata cum arata diploma :



Anuntul legat de aceasta oportunitate se poate regasi aici .

Alte materiale publicate despre corabia Marita, am mai gasit pe urmatoarele surse:
1. Evenimentul zilei: Povestea corabiei Marița, prima navă care a navigat cu pavilionul național, în 1834
2. Adevarul: Mariţa, prima navă cu pavilion românesc. Povestea corabiei care a ajuns până la Constantinopol având culorile tricolorului dispuse orizontal
3. Litoral TV (reportaj video): Prima navă românească la apă