Afişare Mesaje

Aici puteţi vedea mesajele acestui utilizator. Sunt afişate doar mesajele făcute în secţiuni în care aveţi acces.


Mesaje - DoiNomazi

Pagini: 1 ... 29 30 [31] 32 33 ... 38
451
Cafenea - Discutii generale / Re: Chemari si raspunsuri pe capcompas
« : August 28, 2016, 10:11:51 pm »
Nu vreau sa-ti alterez visul. merita vazut daca ai ocazia. Multi se duc pentru un sejur la bordul unui vas mai mare, sau al unui velier, si toate problemele sociale raman invisibile pe mal. Debarcarile sunt scurte, ies localnici imbracati traditional si danseaza "calusharii", turistii fac poze, cumpara souveniruri (o toba de mana aka o piele intinsa pe un cerc cu diametrul de vreo 24-30 de cm costa doar USD 600) si pleaca inapoi pe vaporul lor curat.

Te poti duce vara in croaziere in adancul fjord-urilor, sau de-a lungul coastei, te poti duce iarna cu saniile trase de atelaje de caini. Aprilie este luna de iarna cea mai buna pentru o vizita, in rest e intuneric si frig rau.

452
Cafenea - Discutii generale / Re: Chemari si raspunsuri pe capcompas
« : August 28, 2016, 09:55:25 pm »
Groenlanda.

In Islanda nu am petrecut decat doua zile, la volan... diferentele intre cele doua tari sunt semnificative. Islanda este o tara cu un turism dezvoltat si bine pus la punct. O tara curata si ingrijita in care tot ce este util pare sa fie exploatat rational si cu bun simt.

453
Cafenea - Discutii generale / Re: Chemari si raspunsuri pe capcompas
« : August 28, 2016, 09:24:23 pm »
E greu de evoluat.. nu am chef sa povestesc acum despre problemele sociale specifice oricarui stat civilizat. Le-am intalnit pe toate la nivel local, ca expresie a unui fenomen raspandit in intrega tara si am avut suficient timp si cu cine dialoga pe indelete pentru a le intelege mai bine detaliile. Deh, deformatie profesionala. Dar nu pentru anchete sociale m-am dus eu acolo, ci pentru liniste si solitudine, departe de cacaturile lumii civilizate. Doar nu degeaba se cheama "Operatiunea Qivittoq"... :)

LE: Cei mai multi dintre tinerii plecati la scoala in Danemarca, sau in capitala, la Nuuk, nu se mai intorc in sat. Cum am spus, in doi ani populatia scazut de la 490 la 380.

454
Cafenea - Discutii generale / Re: Chemari si raspunsuri pe capcompas
« : August 28, 2016, 07:23:39 pm »
Bine v-am gasit pe toti.

O alta mica observatie oarecum amuzanta... in timp ce europenii, australienii, japonezii, americanii de nord si de sud, vorbesc cu gravitate si emfaza de greenlandic paddle si eskimo roll, tinerii din Groenlanda vorbesc de barci si Yamaha, Suzuki, Penta, consum orar si cai putere. Cei adunati la doc la plecare si chiar si cei ce pilotau barcile de insertie/extractie ne intrebau cum e cu kayak-ul, cat de sigur si stabil este, etc. Nici unul din ei nu a fost tentat sa incerce sa dea catevapadele de curiozitate. Kayak-ul li se pare mult prea incet, neincapator si instabil pentru ce au ei de fsacut pe apa. Motorele lor, in marea majoritate Suzuki in 4 timpi si cateva Yamaha ratacite, variaza intre 75 CP si 250 CP, adsica atat cat letrebuie sa-si duca cele necesare de colo, colo si sa iasa la vanatoare/pescuit. Uneori la foci si balene trag cu pusca din barca. Le place viteza si in general duc motoarele la blana in ciuda socurilor barcii care pare sa se rupa in doua la fiecare izbitura.. :) Am adus vorba de eskimo roll si s-au amuzat ca cineva ar fi interesat sa faca o astfel de manevra... :)

Erau bucurosi si mandri sa-mi arate GPS-urile lor, in marea majoritate Garmin, si toti pilotii inuiti intalniti aveau telefon satelit pe care il foloseau la fel de des cum folosim noi celularul in NY. Si pentru aceleasi discutii inutile lipsite de continut.

Gunoaiele si lucrurile in general sunt aruncate cu nonsalanta in natura, in apa, sau in jurul casei, benzina este lasata cu saptamanile pe vreo plaja uitata de lume in butoaie ruginite care curg, cutiile goale de bere se arunca peste tot... La marginea satului am intalnit un incinerator care ramasese in urma cu productia alaturi de un deal de frigidere, masini de spalat, cuptoare cu microunde, canapele, mese, tractoare si utilaje abandonate. Desi nu au decat vreo 8-9 km de drum (neasfaltat) toata lumea care are masina, vreo 30-35 de masini, se incapataneaza sa mearga cu masina pana la unicul magazin, in conditiile in care de la oricare cap al satului se fac vreo 10 minute pe jos!

Incepand de pe la 4 am zbarnaie in toate directiile ATV-uri si mi s-a parut curios sa remarc ca de multe ori trec fara incarcatura si se intorc fara incarcatura de cateva ori la rand. Unde si de ce s-or duce calare pe ATV ramane un mister... :)

455
Cafenea - Discutii generale / Re: Chemari si raspunsuri pe capcompas
« : August 28, 2016, 02:15:04 pm »
Cateva observatii rapide.

Cei 230 Km cu barca de insertie intr-o singura directie costa mai mult decat 2 locuri categoria confort NY - Reykjavik, dus-intors. Dupa care urmeaza costul barcii de extractie...

Barca de insertie este o barca mica pescareasca, in care se sta ori aproape pe vine pe o laditza de scule, ori pe o scandura/barna de lemn transversala de vreo 15 cm latime. In ambele cazuri cele 6 ore devin dureroase iar cand incepe sa salte pe valuri la vreo 40-45 Kmh coloana trozneste si fundul doare si acum.. :) Cand aterizeaza inapoi de pe val toate organele interne gem, dintii scrasnesc fara sa-i poti controla si muschii cefei nu pot controla zdruncinatura capului. Inuitii piloteaza stand mai mult in picioare pentru a atenua socurile. La disperare am incercat sa ma intind pe podea dar am sfarsit cu vanatai pe brate, pe omoplatimsi umeri... :)

Barcile pescaresti sunt strict utilitare su nu sunt adaptate pentru transport persoane. Intai se incarca 4-5-6 bidoane de benzina de 70 litri fiecare, apoi butelii de aragaz mari (de locuinta) care trebuie duse la vreo tabara de vanatoare, cutii de bere, mancare, alte echipamente, apoi bagajele turistului si apoi pe unde se mai poate, claie peste gramada, turistul. Nu se dau PFD-uri dar se dau costume plutitoare.. Problema este ca acele costume plutitoare nu sunt etanse nici la glezne, nici la maneci, nici la gat... chiar daca plutesc, in cazul unei imersii se vor umple in nu mai mult de un minut cu apa de 2 C si...

La intoarcere se mai adauga carne cruda de narwhal sau musk ox, piei insangerate de foca, etc. Furtunul de alimentare se transfera dintr-un bidon de benzina in altul din mers, benzina se prelinge pe unde apuca peste bidoanele continand cei 300+ litri de benzina, iat inuitul calm si zambitor incearca sa-si mentina tigara aprinsa in coltzul gurii.

La intoarcere ultimii 40 de Km din cei 230 i-am strabatut pe valuri si ceatza si pentru prima data am observat ca disparuse si zambetul inuitului in timp ce evita ba rasturnarea barcii, ba valurile care mai incalecsu bordurile. Am ajuns in sat dupa miezul noptii si nu s-a putut acosta la ponton datorita valurilor. Am debarcat pe niste stanci in dreptul unei macarale in timp ce prova barcii se izbea de ele. Cele doua barci au fost ridicate de pe apa cu tot cu incarcatura, benzina ramasa, echipamentul nostru, kayak, carne, etc.

Nu exista nici un maner de care te-ai putea tine in barca, nu exista banchete, te descurci cum poti timp de 6 ore.. :) Noroc cu peisajul superb care umple ochiul si inima. Macar mori fericit... :)

In ciuda faptului ca satul este unul din punctele cele mai scumpe din lume, pentru orice buget, populatia locala este in marea majoritate saraca si in declin. De la 490 au scazut la 380 si continua sa scada. Tinerii pleaca la scoala si nu se mai intorc, sau, din nefericire, pleaca de tot... Cu o zi inainte de intoarcerea noastra in sat un alt tanar de 20 de ani s-a sinucis. Alcoolismul este o alta problema majora.

Ursii polari vin frecvent in sat si lumea foloseste cainii ca sistem de avertisment. In seara cand am ajuns noi prima data a venit ursul in sat dar nu am auzit galagia pentru ca dormeam obositi de la drum.

Cu vreo doua zile in urma un alt urs fusese imouscat la o tabara de vanatoare din adancul fjord-ului pentru ca atacase o turista care facea hiking! Paznicul de vanatoare al satului era nedumerit pentru ca parea clar ca ursul nu atacase de foame. Era un mascul mare, bine dezvoltat, bine hranit, cu un strat sanatos de grasime. Nimeni nu-si outea explica de ce a atacat pentru ca ursii polari sunt totusi pragmatici in tot ceea ce intreprind, Sa fi avut femeia ciclu? A propos asta este o alta problema care trebuie abordata si rezolvata pentru femeile pornite in expeditii in zona.

Am gasit conditii de cazare in sat la un guesthouse incredibil de confortabile. Singura casa care are toaleta europeana si nu o gaura intr-un dulap in care poti muri asfixiat datorita mirosului.

Am avut noroc de vreme buna. Cu foarte mici exceptii, a fost suportabil si chiar placut. Una din echipele de biologi intalnite ne-a spus ca vara asta au fost in medie 5 C peste media normala. Ceea ce mi se pare enorm... Sper ca am reusit sa surprind pe video viteza cu care se topeshte Groenlanda...

Am intalnit cateva veliere si cateva vase mai mari aflate in croaziera cu turisti. Nu stiu ce au vazut ei prin binoclu, dar la una din taberele din adancul fjord-ului ne-am trezit cu un Zodiac lasat la apa de unul din vasele ce poposise la ancora. Un tip barbos si rosu la fata ne-a adus ciocolata, mere si cateva dulciuri intr-o punga de plastic... :) Sa le fi inspirat mila? Noi oricum aveam de toate, dar a fost un gest frumos din partea lor.

La locul de insertie am intalnit cu mare surprindere o echipa daneza/groenlandeza/americana care studia migratia narwhal-irilor intorsi in fjord si o echipa de filmare de la Nippon TV care lucra la un documentar. Echipamente multe, scumpe, drones, etc. Si japonezii si cercetatorii fusesera adusi acolo direct cu avioane Twin Otter care au aterizat pe o pista improvizata pe o culme din apropiere. Ei nu aveau nici o legatura cu satul, sau cu elicopterul si asa zisul aeroport pe unde venisem noi... :) Si, evident, nu aveau nici experienta curului facut schnitzel in barca de insertie... :)

Nu a venit nici un urs polar la taberele noastre, dar am fost pregatiti. Am avut alarma pe perimetru si am avut in permanenta glontz pe tzeava zi/noapte cat am stat pe uscat. M. a dormit cu un pistol de semnalizare incarcat langa ea... :)

Kayakul nu a permis incarcarea intregului echipament si a hranei si dupa ce am lasat in urma un sfert din hrana si alte jucarele am reusit sa-l urnim din loc. Cu centrul de greutate foarte sus, kayak-ul era oarecum instabil si se legana in permanenta. Chila rotunda, fara aripioare, era greu de guvernat fara carma. Profilul inalt al incarcaturii invita vantul sa ne imbratiseze si sa ne danseze mai mult decat am fi vrut.

Dupa prima incarcare a kayak-ului a urmat decizia de a abandona planul initial si cele 84+ mile nautice intre insertie extractie si am hotarat sa padelam intr-un cerc in unul din cele trei fjord-uri, urmand sa petrecem mai mult timp explorand malurile. Din pacate numai unul din locurile de campare planuite pe Google dupa traseele francezului si ale neamtului au corespuns cu realitatea. Dupa o zi lunga de slalom printre sloiuri am ajuns la presupusul loc de acostare/campare pentru a gasi niste stanci coltzuroase si neprimitoare.. Am facut cale intoarsa convinsi ca sloiurile fentate dimineata se vor rostogoli peste noi dupa o dupa amiaza insorita in care s-au mai topit punctele de rezistenta. In general am intalnit multe sloiuri de toate marimile, de la dealuri plutitoare de gheata, la bucati numeroase care se tot frecau de prova kayak-ului.

Faptul ca avionul ce urma sa ne ia din Groenlanda in Islanda s-a defectat si a trebuit reparat, a fost un noroc pentru ca asta a permis elicopterului sa aduca si valiza ramasa in sat la plecare cand n-au mai incaput toate in elicopter.

Avioanele Twin Otter sunt cele mai mishto! Cu 5 pasageri si scaunele din mijloc rabatate, devin extrem de spatioase (sunt destinate si pentru transport cargo) si au un farmec aparte. Mirosea puternic a benzina in urma reparatiei, interiorul era auster si lipsit de orice intentie de confort, pilotii erau siguri pe ei si relaxati, de la foarte frig s-a facut insuportabil de cald, dar a fost unul din cele mai frumoase zboruri... :)

Islanda e frumoasa, dar mult prea amenajata turistic pentru preferintele noastre.

Cateva imagini sunt deja pe FB.

Mai vrea cineva sa vada filmul?

456
Cafenea - Discutii generale / Re: Chemari si raspunsuri pe capcompas
« : August 09, 2016, 01:45:31 am »
Deocamdata tragem de valize de la un aeroport la altul, nea Ioane. Planificat in detaliu, dar lung si intortocheat drumul asta. Daca totul merge bine, de abea vineri vom reusi sa ridicam primul cort si sa punem prima tabara in pustietate.

Dar pana atunci mai e un sir lung de obstacole de trecut. Nu stim inca cum vom proceda maine cu transferul de la aeroport pana la locul unde vom dormi cateva ore inaintea urmatorului zbor. Si apoi inca unul, dupa care urmeaza inca unul pana ajungem in sfarsit in sat... :)

Am alocat o zi intreaga in sat pentru pregatiri de insertie in teren ca sa ne putem ingriji de fiecare detaliu... :) Asa stim sa facem excursii, asa facem.

Radeam pe FB ca suntem incaltati cu cizme grele de cauciuc in August, impartind spatiul de asteptare la British Airways cu oameni in shlapi... :)

Inainte sa ma duc dupa beri, m-am asigurat intai ca nu apare nici urs dupa coltz, caci modul nostru de operare s-a ajustar deja la parametrii de expeditie... :)

Pentru noi, vacanta tip "expeditie" ofera conditiile ideale pentru a imbina siguranta oferita de grija fata de detaliu, cu placerea de a te lasa in voia curentului pentru a putea improviza in functie de conditii.

Privit dintr-o alta perspectiva, in timp ce o calatorie incepe cu luni inainte in detaliile planificarii, o vacanta incepe cu adevarat in incinta unui aeroport cand astepti imbarcarea in avion valsand cu o bere. E ca un ritual care faciliteaza trecerea de la rutina cotidiana, la harjoneala cu necunoscutul... :)

457
Cafenea - Discutii generale / Re: Chemari si raspunsuri pe capcompas
« : August 08, 2016, 05:57:40 pm »
Cel putin una din prognozele meteo arata bine pana pe vineri seara cand se apropie ploaia care ne va uda aproape constant pe weekend. Macar avem sanse sa nu ninga, ca uneori se mai intampla in August... :)

Coincidenta face ca in ziua de rendez-vous cu barca de extractie se strica vremea cu vant pana la 32 mph, ceea ce in mod sigur ii va impiedica pe pescari sa vina vreo 170 Km dupa noi. In punctul cel mai lat, fjord-ul principal pe care vin ei din sat, are vreo 45 Km deschiderea, adica se simte ca in mare deschisa si au barci mici (nu par mai mari de 6-7 metri)

Cand ajungem in sat ne vom sfatui cu omul de legatura sa vedem ce optiuni si planuri alternative sunt. Mai mult de doua zile peste grafic nu putem sta in teren pentru ca terminam alimentele si pierdem conectiile de zbor.

Vor fi ape prietenoae, multumim mult! Si, pentru prima data, imi urez sngur, "urshi de plush!"... :)

458
Cafenea - Discutii generale / Re: Chemari si raspunsuri pe capcompas
« : August 08, 2016, 02:10:43 pm »
Incepand de astazi vom incerca sa postam zilnic buletine de confirmare a statutului si a locatiei pe Facebook. Speram sa nu fie nevoie niciodara sa postam un SOS.

Si speram ca toate ghinioanele ne-au parasit odata cu sirena de aer comprimat a carei membrana a cedat brusc aseara. Nu se poate repara si nu mai avem timp s-o inlocuim.

Asta e... :)

Bucuria adusa de chemarea departarilor ne ajuta sa urnim cele patru valize si doi rucsaci. si temerile, care in dinineata asta par mai grele decat toate.

Va fi bine. Salt inainte... :)

459
Cafenea - Discutii generale / Re: Chemari si raspunsuri pe capcompas
« : August 06, 2016, 07:26:30 pm »
Asa vrem, nea Ioane, dar depinde de ce se mai gaseste pe raft la unicul "magazin satesc", care este aprovizionat o singura data pe an cu vaporul.

Satul are doar 450 de suflete, o scoala, un fel de dipensar, un doctor, o biserica, un preot si un fel de politist comunitar. E un loc izolat... :)

La alte asezari nu se poate ajunge decat cu avionul care aterizeaza o data pe saptamana pe o pista de pamant batatorit intr-un fund de fjord la vreo 50 de km distanta de sat.  Nici unicul elicopter local nu are raza de actiune pana la vreo alta asezare. Nu exista drumuri, nu exista poteci, deplasarea se face doar pe apa cu barcile pescarilor si cu kayak-ul... :)

Asa ca, nu sunt "shopping options". Concret, e ceea ce e pe raft si numai aia e... :) Nu e loc nici de mofturi, nici de optiuni si nici de tocmeala.

460
Cafenea - Discutii generale / Re: Chemari si raspunsuri pe capcompas
« : August 05, 2016, 09:30:24 pm »
Pana sa vad retrospectiva  pe unde ati fost ,eram ingrijorat,dar toate iesirile voastre au riscuri specifice zonelor unde mergeti ,ati scapat voi de serpi veninosi, scorpioni,crocodili,lei ,hipotermie  si cate alte riscuri ,care eu nu le cunosc.Aveti arme mari,senzori de perimetru ,vedeti in infrarosu ,trageti in infrarosu ,cred ca aia din legiune sau puscasi marini ,nu au avut axperiente atat de complexe ca voi.Bafta
Din experienta, iesirile soldate cu intamplari  neprevazute ,le tinem minte cel mai mult.O poza langa un urs mort  care va dadea tarcoale ,va fi o amintire de neuitat.orice mic pericol ,ghinion,,per ansamblu mareste in topul amintirilor ,iesirea respectiva.
Stai fara grija ca oasele mai tin mult si bine.
Sanatate maxima.

Nea Ioane, m-ai facut sa rad imbujorat in nuantze de infrarosu ca o fata mare inainte de masa mare... :)

Nu avem pocnitori de nici un fel cand plecam la drum. Nici macar cu spray cu piper nu e voie de calatorit. Intotdeauna trebuie sa ne bazam pe ce putem cumpara, sau inchiria, la fatza locului. Si nu avem absolut nici o jucarie, nici macar una mai ieftina de generatia 1, care sa ne permita sa vedem dupa ce se insereaza. Probabil ca ar fi utila, dar, din pacate, nu avem decat un binoclu normal si un auz inca functional... :)

Camerele "termale" sunt cele mai utile, dar cele care merita investitzia sunt foarte scumpe. Nu se incadreaza in buget si ar fi bani irositi daca am folosi o astfel de camera o singura data. Nu avem suficient de multe iesiri pe timp de noapte pentru a justifica achizitionarea unei camere termale. Pana acum ne-am descurcat si fara vedere de noapte... :)

Senzorii de perimetru i-am cumparat de la magazin caci se gasesc chiar pe toate drumurile. Nu avem acces datorita costului la un sistem performant de paza cu radar, dar firul de atza desfasurat pe perimetru va fi agatzat sigur de un posibil mamifer bantuit de intentzii rele, fie ploaie, fie vant.

Singurul nostru atu este ca am invatat in timp sa ne impaturim frica la dunga si s-o tinem cat de cat sub control... :) Daca as putea sa las acasa insomniile ce bine ar fi... :)

Multumim pentru gandurile bune.

461
Cafenea - Discutii generale / Re: Chemari si raspunsuri pe capcompas
« : August 05, 2016, 03:47:07 pm »
Ar fi culmea. Într-un sezon întreg dacă ne-am întâlnit cu urșii de 10 ori. Întâlnirile sunt destul de rare dar niciodată nu ști. Așa că mai bine ești super pregătit.
După expediție cred că o să aveți nevoie de încă o vacanță ca să vă reveniți.

Cand iti dormi istoveala de peste zi si esti tot timpul aproape de nivelul apei, fara nici un perete sau structura rigida intre soarta ta si apetitul lui, si o singura intalnire din putzinele zece poate umple prea-plinul norocului... :)

462
Cafenea - Discutii generale / Re: Chemari si raspunsuri pe capcompas
« : August 05, 2016, 10:52:37 am »
Foarte frumos ceea ce faceti si de apreciat.
Va inteleg temerile in privinta ursilor,gasesc mancare din ce in ce mai rar din cauza topirii accelerate a calotei glaciare ceea ce ii face si mai curiosi de ceea ce se intampla in jur.
Sunt nevoiti sa inoate foarte mult pentru ca nu gasesc gheata,de foarte multe ori i-am vazut in mare deschisa fara un punct de refugiu sau gheata in jur.
 Franz Josef Land poarta amprenta schimbarilor climatice pe insula se gasesc foarte multe carcase de ursi morti din cauza foamei.
 Stiu ca daca aveam vant care ne purta mirosul catre ei imediat se opreau si aratau interes si nu erau deloc timizi.
 Noi fiind turistii infofoliti in haine de firma.
 Arma de calibrul cat mai mare face diferenta in situatii de criza,sper sa nu fie vreodata nevoie.
Inca ceva eu am avut o problema foarte mare in Groenlada cu tantarii,adica am oprit barca si au venit roi,nu am putut pescui nu am putut face nimic.Atunci am realizat de ce in Nuuk aproape toate magazinele de pescuit aveau de vanzare palarii cu plasa de tantari.
 Abia astept filmarea o sa va distrati maxim,foarte frumos.




La cat mai multe expeditii


Multumiri!

Vom fi si vom sta departe Franz josepf. Suntem pregatitzi pentru tzntzari, dar vom evita orice solutie chimica mirositoare pentru ca ar fi ridicol sa scapam de tzantzari si sa atragem ursi.

463
Cafenea - Discutii generale / Re: Chemari si raspunsuri pe capcompas
« : August 05, 2016, 10:11:28 am »
Multumim!

Va veni o zi, nu foarte departe in cazul meu, cand anii adunati isi vor cere tributul in articulatzii si reumatisme si amintirile derulate pe ecran vor fi singurele capabile sa-mi hraneasca foamea de libertate a sufletului.. :)

Dar astazi, acum, murgul bate nerabdator din copita gata sa mai mushte odata din colbul drumului... :)

464
Cafenea - Discutii generale / Re: Chemari si raspunsuri pe capcompas
« : August 05, 2016, 09:32:19 am »
Eu unul sunt ochi si urechi. Spor la treaba si noroc in toate!

Multumim mult, Vincentiu!

Ganduri bune inapoi catre tine.

Pana ne intoarcem si reusim sa editam materialul, va lasam cu un "In curand", cam cum se afisha reclama la un film ce urma sa vina la Cinema Republica, in Constanta copilariei... :)



Iesirea "Qivittoq - 2016" se afla in ultima faza pregatitoare si suntem gata de desant... :)

465
Cafenea - Discutii generale / Re: Chemari si raspunsuri pe capcompas
« : August 05, 2016, 04:08:14 am »
Cei care v-ati plictisit de ursi si ursoaice, va rog frumos sariti peste postarea asta lunga.

Ma repet pentru ca de cateva nopti bune ma zvarcolesc in indoieli, temeri si  schimburi de mesaje electronice cu cei din teren si azi dimineatza am primit, in sfarsit, o confirmare legata de tortzele chimice de semnalizare.

Printre buletinele meteo, starea ghetzii, tabelele de flux/reflux, continui sa monitorizez si stirile locale si sa citesc orice studiu, articol sau relatare pe marginea subiectului ursi polari. Cred ca as avea sanse bune de angajare ca ingrijitor la gradina zoologica.

Exploratori fara varsta pasind domol si sigur prin timp, ghizi cu experienta si responsabilitati juridice, vanatori autentici nevoiti sa supravietuiasca, tampiti cu pitici nerezolvati pe creier, care omoara inutil animale ca sport, turisti infofolitzi in etichete de firma, cocoshatzi de teleobiective, academicieni miopi, garboviti de date, statistici si modele teoretice de comportament, si ecologisti stridentzi de opereta, specialisti in slogane mobilizatoare pe retzele sociale, toti par sa aiba cate o opinie despre ursul polar.

Am cautat, am citit, am incercat sa inteleg cat mai bine, constient ca tot ceea ce reusesc sa inteleg "teoretic" nu valoreaza mai nimic vis a vis de circumstantele concrete specifice unei situatii reale.

Una peste alta, in absenta solutiilor, cateva concluzii incep sa se sedimenteze indulcindu-mi nesomnul.

Ursii sunt animale extrem de inteligente, conditionate de instinct si de nevoia de a se hrani si, nu in ultima instanta, de temperament si dispozitia momentului.  Nu exista "manuale de utilizare" pertinente.

Doua exemplare pot reactiona diferit intr-o aceeasi situatie, dupa cum acelasi exemplar poate reactiona diferit in situatii similare consecutive si nu se poate anticipa un anumit mod de comportament sau reactia de raspuns potrivita unei situatii. Intuitia si prezentza de spirit pe moment pot aduce o rezolvare sau pot conduce la consecintze tragice.

Toate sugestiile de procedura "in caz ca", pot face obiectul unor palpitatzii de fotoliu la gura sobei, fara a se ridica la rigoarea unui "manual de utilizare" in teren... :)

Si asta pentru ca ursul polar nu e nici negru, nici brun, nici grizzly, nici de plush.

Ursul polar e un vagabond adaptat perfect la locul lui de hoinareala, vesnic flamand, gata oricand sa-si rupa o bucata din orice oportunitate oferita de aparitia unui alt organism pluricelular ce se fatzaie prin peisaj.

Ursul alb nu are cauze si puncte de vedere, nu vorbeste limbi de circulatie, nu face promisiuni, este apolitic, nu frecventeaza retzelele sociale, nu da like-uri, nu se supara, nu canta, nu scrie poezii, nu joaca teatru si apetitul ii permite sa includa pe meniu orice aglomerare de molecule organizate intr-o fosta sau prezenta vietate.

In ciuda unor aparentze viu colorate, ursul polar nu bea Coca-Cola si nici altora nu le-o recomanda.

De fel, nu este mofturos la mancare si nici nu se lasa influentzat de rugamintzi sau amenintzari.

Cel putin unul din vanatorii care isi dau cu parerea sustine ca ursul alb adult nu este curios, sau nu in sensul in care inteleg oamenii curiozitatea, ci doar flamand. Adica, daca se deranjeza sa te viziteze, nu pleaca satisfacut, nici dupa ce-i arati poze din concediul pe litoral, nici dupa ce-i arati telefonul tau destept, sau cum functioneaza VHF-ul, ci doar dupa ce a mestecat si inghitit orice l-a facut sa saliveze. Are un scop precis si bine determinat.

Cand il bagi in seama nu raspunde decat la oportunitatea de a mai manca cate ceva si la frica de orice pare ca l-ar putea vatama sau domina intr-o infruntare. Si noi avem foarte putine sanse sa-l infricosam prin statura sau figuri de patinaj artistic.

Este documentat ca pe unii ursi albi, in anumite situatii, strigatul unui om, o tortza de semnalizare, cateva focuri de arma, o sirena cu aer comprimat, i-au intimidat pentru o vreme. Unii din ei au renuntzat sa se apropie, in timp ce altzii au revenit sa investigheze cu aceeasi determinare.

Oamenii interesati, care au avut timp si chef sa le studieze comportamentul in detaliu, sugereaza ca daca sperietura initiala nu este asociata cu un adaus senzorial de durere, se pare ca ursul se sperie mult mai putin, sau deloc, la a doua tentativa. Numai durerea fizica intensa ii poate controla foamea si impulsurile. Ursul alb nu te injura de mama, nici de grijanie, nici de anafura, pare tacut, dar nu e fraier si nu pune botu', ca sa zic asa, la circul trucurilor ieftine cu fluiere, pocnitori si flame.

Un fel de, " 'te bah, dracu' cu petardele tale de doi lei, ca am vazut ca fac poc, miros nasol, da' nu se intampla nimic."

"si mai lasa dracu' goarna aia, ca mai rau ma enervezi"

Au fost situatii cand au decolat turbo jeturi de pasageri pe deasupra ursului alb si nici macar n-a clipit. La fel cum au fost situatii cand o lanterna de buzunar i-a oprit descumpaniti... macar pentru cateva clipe.

Se pare ca au fost nu putine situatii cand ursii albli nici nu au clipit la 3-4-5 focuri de arma trase de la o asurzitoare apropiere. Ba au fost cazuri cand un calibru prea mic, sau prea moale, desi a facut contact, nu i-a oprit din inaintare pana la al 5-lea ori 6-lea proiectil care a avut sansa, in sfarsit, sa se opreasca in locul potrivit.

Spre deosebire de corpuri mai mici si mai putin dense, contactul in afara zonelor vitale, creier, inima, plaman, poate doar sa raneasca si sa-i intensifice dorinta de tranta. Ursul alb are carnea intarita de problemele zilnice si oasele fortificate de ambitia cu care a venit inotand direct din pre-istorie.

Si al cincilea proiectil l-a oprit, de obicei, in timpul unui atac de zi, pe mal, nu din leganatul unui kayak, si nu noaptea in cort.

Cu calm si rabdare pentru a ochi, un calm extrem de greu de gasit in timpul unui atac frontal la galop, sau impleticindu-te in fermoarul sacului de dormit, cu o arma decenta cu repetitzie (carabina sau pompa), care te cunoaste si este bine intretzinuta, exista posibilitatea si timpul necesar pentru doua focuri consecutive.

In majoritatea cazurilor inseamna ca al cincilea proiectil, cel cu adevarat util, provine din armele tovarasilor de drum. Daca ii ai si daca au prezenta de spirit necesara.

"Ecologistii" sustin ca spray-ul cu capsicin este cel mai sigur si mai recomandat. Este, intr-adevar, non-letal... Problema este ca majoritatea "specialistilor de birou" probabil ca nu au intalnit niciodata mai mult de 150 - 200 Kg vioaie de urs negru si mai mult ca sigur ca au vazut doar in poze si pe Discovery 500 - 600 de kg flamande adunate intr-o aceeasi blana alba in mscare.

Localnicii isi dau ochii peste cap si nu iau in serios metoda spray-ului cu piper si vanatorii si ghizii tabaciti prin cateva sezoane sustin ca in ciuda usturimii intense provocate, chiar "orbit temporar", ursul alb are prea multa agresivitate sa renunte la un caft promitzator.

Asa ca "ecologistii de birou" n-au decat sa-si caute pokemon-ul in cosul de gunoi unde aterizeaza si sfaturile lor fara substanta.

Realitatea din perspectiva localnicilor este binara si golita de nuantze. Daca il vezi in departare, la peste 100 m, ca se opreste doar o clipa si isi continua drumul departe de tine, lasa-l in pace. Nu incerca sa-l sperii, nu-i cauta privirea, nu incerca sa atragi atentia asupra ta, nu face gesturi brushte sau zgomote intense, nu te grabi sa-l imortalizezi pe Instagram.

Bucura-te in tacere ca nu te vrea si ai sanse rezonabile sa te lase in pace.

In schimb, chiar daca vine spre tine pasind duios, si nu in galop imbibat de sentimente acute, cu foarte putine exceptii, tot inseamna ca va iesi cu scandal. Din pacate,acolo, la el acasa, nu exista alt mode de interactionare si nu exista nici solutii de mediere a conflictului, nu se aplica "crisis management", si nici nu il poti mitui sau hipnotiza.

Sansele cele mai mari de supravieuire ti le confera, direct proportional, cel mai mare calibru al carui recul nu-ti disloca umarul. Proiectil greu si nedeformabil la impact, care pleaca de la gura tzevii cu suficienta viteza pentru penetrare, validand rapid utilitatea energiei cinetice care depinde atat de acut de viteza.

Cu echimozele umarului te descurci mai usor prin masare si comprese, decat cu caninii avantati sa-ti sfarame craniul.

Se stie ca ursul alb e un luptator priceput si metoda lui preferata de debilitare a prazii este prin distrugerea centrului de comanda si control.

Intr-un fel e mai bine asa, ca dureaza mai putin decat dezmembrarea cavitatii abdominale, cum prefera alte specii neprietenoase... :)

Mi-am facut temele ecologiste si am facut tot ce mi-a stat in putinta sa gasesc la fatza locului spray cu capsicin si tortze de semnalize chimice. Nu am gasit inca spray-ul dar am gasit in sfarsit o solutie pentru procurarea tortzelor.  Vom lua cu noi "goarna" cu aer comprimat si fluierele, sa fim impacati ca incercam toate metodele ne-letale.

Vom pastra mancarea si orice are miros in saci etansi la miros, protejatzi de containere incasabile depozitate la 100 m de cort. Vom gati la 100 m de cort imbracati in combinezoane de zugravi pe care le vom lasa in containerele cu mancare incercand sa ducem cat mai putin miros de bucatarie la cort.

Am ales un traseu care, cel putin in principiu, ca in realitate dracu' stie pe unde-i mana caldura acestei veri, are cele mai mici sanse sa se intersecteze cu potecile lor.

Astea sunt masurile neletale cu iz "ecologist". Dinspre partea inchinarii, insa Doamne, sa ne ierti...

Alarma pe perimetru la tabara, care sper sa ramana functionala pe ploaie. In caz ca (sigur!) adoarme plantonul 2 de la 01:00 la 04:00

Si, inevitabil, iertare ecologisti dumneavoastra, cel mai mare calibru pe care il voi putea gasi de imprumutat.

Mai mult de atat nu incape in desaga destinului.

LE: Si daca tot am mocirlit prin transeele insomniilor cronicizate, am gasit timpul sa montez inceputul noului video jurnal. Daca iese cu bine de la cuptor in noaptea asta, maine il cocotz pe Vimeo....:)

Pagini: 1 ... 29 30 [31] 32 33 ... 38
Forumul CapCompas este gazduit la Hangar Hosting - hosting, email, si cloud