Sila - Puterea destinului

[gvincentiu]

Nu'ș ce m-a apucat, dar de la începutul anului nu am pierdut niciun episod din "Puterea destinului". Ba unele le-am văzut de trei ori și în reluare. Nu am urmarit niciodată telenovele sau alte filme soap (în afară de "Culoarea fericirii" pe National, indian) dar ăsta mi se pare trecut de nivelul melodramelor și mi s-a lipit de suflet ca un film artistic de multe episoade. Deja rup câteva cuvinte în turcă...
Personajele sunt bine conturate, actorii de top, acțiunea este cu schimbări nebănuite de curs și mai ales prezentarea tradițiilor care, presupun că încă mai sunt de actualitate deși reformele începute de Mustafa Kemal Atatürk au dus Turcia pe un nou drum.
Aici apar serialele: http://www.filme-traduse.ro/2015/01/puterea-destinului-online-subtitrat-in.html
M-am scrântit la bătrânețe?
Nu am găsit de ce i se spune lui Borana agă, deși din traduceri agă http://ro.wikipedia.org/wiki/Ag%C4%83 pare mai mult drept prefect și nu șef de clan.

[cristizz]

Nu am găsit de ce i se spune lui Borana agă, deși din traduceri agă http://ro.wikipedia.org/wiki/Ag%C4%83 pare mai mult drept prefet și nu șef de clan.

Din ceea ce stiu, Aga (probabil Ağa) are mai multe semnificatii:
- Conducator militar, este probabil ce mai cunoscuta la noi
- Latifundiar, avand mare influenta in comunitate
- Stapan, in sensul de conducator
In cazul unei organizari sociale paralele, care istoric vorbind are puternice influente militare, cu o structura patriarhala piramidala, in care membrii au proprietati dar pe care le cedeaza spre administrare unui Sindicat pentru a-si creste puterea in zona, totul bazat pe relationari de tip mafiot, Aga capata (in opinia mea) semnificatia de Sef de Clan.

[gvincentiu]

M-am lamurit, çok teşekkür ederim!

[darius]

Salutare

Mi-a cazut in mana, acum cateva luni, un roman al lui Vintila Corbul: Caderea Constantinopolului. Celebrul eveniment din 1453 ne-a fost predat in bancile scolii socialiste .... programa scolara de atunci ne-a indobitocit si s-a dorit ca civilizatia otomana, in antiteza cu istoria noastra si eroii autohtoni,  sa fie prezentata ca decadenta,  inculta, lipsita de consistenta imperialismului tipic acelei epoci.
Citirea acestei carti m-a determinat sa studiez si sa aprofundez istoria imperiului otoman de la Osman I pana la caderea sa si la aparitia Turciei moderne . Este extrem de interesanta evolutia si cronologia evenimentelor acestei civilizatii. Conceptual si istoric, turcii au fost unici in felul lor...... iar civilizatia lor , mai ales in sec XVI, poate rivaliza cu orice alta civilizatie sau forma feudala, tipica evului mediu. Ganditi-va doar la reforma legislativa din timpul lui Suleiman Magnificul,  la codurile civile si penale implementate in imperiu ..... primele aparute de la civilizatia romana.. cand in Europa occidentala, primul cod civil apare la inceput de secol XIX (codul napoleonian).

[DoiNomazi]

Se pare ca Imperiul Otoman a avut si un sistem administrativ, inclusiv inventar si contabilitate, functional si precis. Parca imi amintesc ca am citit si despre arhive bine organizate.

Harta lui Piri Reis...

[cristizz]

Parerea mea este ca rezultatele definesc omul (sau poporul).
Multi dintre noi romanii, am fost obisnuiti sa-i desconsideram pe turci, ca urmare a activitatii lor comerciale imediat dupa revolutie. In acea perioada contactele noastre cu ei cam la asta se reduceau: turcii care faceau comert in Romania si romanii care carau cu autocarul din Grand Bazaar. Cati oare dintre romanii care mergeau atunci in Turcia au vizitat Top Kapi sau Dolmabahce, sau Muzeul de Arta, ori vre-un spectacol de muzica si dans?
In frustrarea noastra asteptam de la altii lucruri grandioase (expresiile uzuale erau ''sa ni se dea'' sau ''sa se faca'') iar ei faceau averi din lucruri marunte. Asa incat nimeni nu avea in vedere ca Turcia (Imperiul Otoman) a stapanit sau influentat timp de sute de ani teritorii cat un continent, aproape.
Ori asta nu se poate face accidental. Puterea nu se da, se obtine. Daca poti, o si pastrezi.
Si mai cred ca fiecare popor are mari valori si ca sunt incredibil de multe lucruri care ne apropie, pe care le avem in comun, dar paradoxal ne concentram pe diferentieri si pe neintelegeri politice, economice si religioase, care noua, oamenilor de rand, evident ca nu ne folosesc. Oare cui folosesc?
Mai aduc in atentie un nume: Celaleddin Rumi – cunoscut in Occident drept Mevlana. Are niste scrieri foarte interesante.

[byteworks]

Rumi a fost pers si a trait chiar in perioada premergatoare imperiului Otoman dar desigur a fost bine integrat in multiculturalismul amalgamat al acelui timp si zona. Pentru o privire usoara si placuta in viata lui si epoca respectiva incercati Cele patruzeci de legi ale iubirii de Elif Shafak.

[gvincentiu]

Eu am un mare respect pentru turci: au evoluat de la feudalismul in care erau la inceputul anilor 1900 la AWACS, Comandamente aeroportate, Academii facute de americani (unde mi s-a spus ca ofiteri ajung in special doar fiii militarilor de cariera) in nici 100 de ani.
Nu stiu la noi cum sta treaba...

[ghrt]

[...] cand in Europa occidentala, primul cod civil apare la inceput de secol XIX (codul napoleonian).

Legislaţia evoluează în ritmul societăţii şi al vieţii economice. Nu e niciodată vid.
Prin sec. XI-XII s-au recuperat în nordul Italiei de azi (oraşele state comerciale italiene) codurile civile romane. Între căderea Imperiului Roman de Apus (476 formal) şi momentul respectiv comunităţile respective nu aveau nevoie de cine ştie ce legislaţie; spre comparaţie, în Bizanţ, care rămăsese destul de prosper, dimpotrivă se redactează codurile lui Justinian (sec. VI), care introduc diverse reforme, şi care constituiau o legislaţie civilă deosebit de complexă.

Apoi, din cauza diverselor persecutii, multi italieni s-au mutat in Franţa (Lyon) şi Olanda. Ca urmare, comunităţile respective şi legislaţia au început să evolueze. Prin sec. XVII (1683) avem deja primul cod civil francez consistent, ordonanta lui Colbert (ceva de genul). Intervine Revoluţia franceză, care pune capăt unei ordini sociale ce ajunsese aberantă. Apare apoi la 1804 codul lui Napoleon. Ulterior s-a observat că, deşi liberal faţă de perioada regală, şi acesta avantaja teribil proprietarii (creditorii). La momentul respectiv, sistemul civil din SUA a avantajat debitorii.
În prezent legislaţia în Europa evoluează în direcţia protecţiei debitorilor, deşi este un progres foart lent. Motivul îl constituie schimbarea modelului economic, de la bazat pe proprietate asupra factorilor de producţie şi controlul pieţei de desfacere, la unul bazat pe inovaţie şi iniţiativă şi acces prin credit la factorii de producţie.

Chiar şi pe aici, la momentul la care societatea a început să evolueze au apărut şi primele reglementări, Codurile civile (Codul Calimach şi Legiuirea Caragea - început secol. XIX, apoi o formă modernizată - Regulamentele organice din 1834). Până atunci existau nişte arhaisme religios-păgâne (până şi ideea cu botezarea este hazlie! creştinismul era doar superficial). Iar România a avansat teribil de la 1800 până în 1900. Şi din 1915 până acum s-a avansat enorm, dar nu atât de mult ca alte ţări în care intelectualii au reuşit să difuzeze mai bine cultura în rândul publicului. În general s-au dezvoltat foarte bine ţările care au făcut la timp alfabetizarea şi împroprietărirea, care în România au fost făcute foarte târziu, iar în cazul ţiganilor, cam deloc, cu consecinţele cunoscute.