Poveste pentru Dany

[Rumpi]

O poveste de noapte buna pentru pescari

A fost odata ca niciodata un pescar amator. Castigand el toate campionatele nationale de pescuit de la mal a ramas fara provocare, asa ca ce si-a zis: ia sa trec eu la pescuitul din barca. Problema era bineinteles ca n-avea barca. Plus ca barca trebuia sa fie potrivita pentru toate apele tarii si toate stilurile de pescuit. Asa ca in lipsa de altceva a inceput sa folosesca creierul din dotare si iata ce i-a fatat mintea in urma unor deliberari pe capcompas.ro:

Mai intai a accesat site-ul: http://www.thebeachcats.com/index.php?module=pictures&g2_itemId=11015 si a salvat planurile pentru vestitul catamaran Tornado.
Dupa aia a cumparat de la depozitul de materiale de constructii preferat cativa metrii patrati de fibra de sticla plana 1mm pentru acoperisuri si cateva pachete de XPS 70 10cm grosime pentru pus sub fundatie. Deoarece in orasul unde traia nu se gasea epoxi si tesatura la magazin a comandat rasina epoxi de la europlastic si banda biaxiala la telefon, urmand a-i fi livrate la usa cortului. Pana sa vina postalionul cu comanda a mai dat o tura prin diverse magazine tip Technometal de unde a achizitionat diverse piese de feronerie. De la repararea gardului  mai avea prin curte ceva lati de brad. Vazand omul nostru ca are toate materialele in ograda a dat drumul santierului naval. Mai intai a facut el un origami cu foaia de fibra pana a vazut doua corpuri aprox. identice in batatura. Dupa ce a incleiat bine copaile cu epoxi si banda biaxiala pe la incheieturi, a luat coada de vulpe si a taiat din placile de XPS coaste integrale (denumite si bulkheaduri). A montat o astfel de coasta tot la 10 cm distanta pana a umplut corpurile. Intre coaste, pe mijlocul corpului a pus cate o alta bucata de XPS. A incleiat si chestia asta cu epoxi si banda pe la colturi, dupa care i-a montat un capac denumit punte. Vazand acum ca treaba e oabla cu corpurile, a renuntat sa mai slefuiasca si sa vopseasca cu epoxi sau gelcoat promitand ca la urmatoarea prohibitie va rezolva si asta. Trebuia acum sa faca si o platforma, ca nu putea pescui cu picioarele pe corpuri de parca ar fi fost schiuri. A tot stat el si a gandit cum sa faca platforma aia. Sa o lamineze din XPS? Sa faca sandwich cu placaj? Sa foloseasca placaj filmat pentru caroserii auto? A mai intebat si pe forum, toti aveau alta parere. A zis sa lase dracu platforma si sa faca intai grinzile transversale. Aici alta bataie de cap. Uniii ca sa puna teava de aluminiu. Altii ca sa faca grinzi din placaj. O alta fractiune argumenta zgomotos pentru grinzi pline laminate din frasin si brad. Vazand omu ca intra in criza de timp daca mai sta mult pe ganduri a mers iara la depozitul de materiale de constructii si a cumparat 3 grinzi I pentru cofrare si 2 foi de placaj mai prapadit da cica rezistent la apa. A pus doua grinzi transversal si una pe lungime intre ele. Pe fiecare corp a construit cu lemn si epoxi doi piloni mici in care a introdus bolturile de fixare a grinzilor. I-a mai ramas ceva epoxi si cateva petece de fibra pecare le-a pus cu grija pe capetele si in gaurile grinzilor sa nu putrezeasca. Spatiul dintre corpuri l-a acoperit cu prapaditul de placaj de pin C/C pe care l-a mai intarit cu niste lati pe la margini si pe diagonala. Pentru ca nu mai avea epoxi a vopsit toata platforma cu vopsea de ulei in care a pus niste nisip sa nu alunece. Barca fiind gata trebuia sa se mai ingrijeasca si de el. Venind campania electorala a subtilizat un banner mare cu base si unu cu ponta pe care le-a montat in jurul barcii pe post de spargeval. Ca sa stea ponta drept si sa priveasca inainte a montat niste tije de aluminiu de le vazuse el zacand pe trepti la primarie si tinand un covor. Pe Base l-a montat pe post de tenda privind spre cer, ca el viitor politic nu mai are. Pentru tenda a folosit niste bete de fibra vechi de i le rupsesera niste capturi capitale pierdute. Ca sa propulseze obiectu a cumparat de la samsari un motor electric (pentru balti ecologice si trolling) montat la prova si un termic 2T mai vechi de 15CP la pupa. Vazand ca totusi nu este intotdeauna nevoie de 15CP acuma modifica o motocoasa pe post de longtail mic, racit cu aer sa poata intra in ragalii. Pe margini barca este ornata cu diverse accesorii de feronerie mobila care servesc la legarea si proptirea diverselor unelte pescaresti. Ca sa nu-l  injure nevasta ca merge cu barca pe masina la cumparaturi a facut un portbagaj tip dacia 1300 de care stau legate toate componentele, plus sculele de pescuit bagate in huse. De tavanul garajului a atarnat un ochet si 3 scripeti prin care trece o funie cu carlige de macelarie. Cand vine de la pescuit agata carligele de portbagaj si trage de funie pana e totul sub tavan, dupa care leaga funia. Cand da sa plece, baga motoarele si cutia de momeli in masina, se uita sa fie parcat la semnele trase cu vopsea pe jos, si lasa tot portbagajul cu barca pe el pe masina. De pescuit pescuieste in continuare de pe scaunul lui comod de pescar de mal, dotat cu suporti pentru bere, si suspensie din coarda elastica. Tot de acolo si conduce barca, ca a pus prelungitor la manetele motoarelor.
Despre pescuit ce sa mai zic. A devenit spaima tuturor pescarilor. Cand il vad cum sta pe pe insula lui plutitoare la umbra, inconjurat in toate partile de lansete fiecare cu alta momeala la alta adancime si in acelasi timp facand spinning la pupa ii apuca boala. Toti si-au cumparat RIB-uri ca sa ajunga mai repede la locurile bune da tot degeaba. Mai mult de o juma de ora nu iau avans ca porcaria de catamaran vine din urma cu 30kmh si lansetele fluturand. In delta e invidia tuturor manelistilor. Lu base i-a pus pe piept un panou solar mare semiflexibil de 150W (ieftin de la chinezi via ebay) si are fasii cu leduri de-si schimba culoarea (de pe dealextreme, livrare gratuita) care ard toata noaptea sa atraga pestele. Clonc nu mai foloseste ca si-a luat un difuzor subacvatic (tot ebay) si acuma da de pe tableta inregistrari de pe la concursuri cu cei mai tari cloncari din SUA. Ca sa nu-l omoare tantarii seara monteaza o plasa uriasa peste toti cei 9mp locuibili. Pentru gatit are o butelie de aragaz cu care alimenteaza un resou normal cu doua ochiuri si o lada frigorifica pe gaz, ca sa tina proaspata captura, sa vada concurenta cand ajunge acasa ca nu a fotoshopat pozele puse pe feisbuc. Pentru dormit si-a luat o saltea gonflabila de 2mp (din aia albastra) si zice ca doarme mai bine ca la hotel, are si cearceafuri (ii pune nevasta 4 seturi de lenjerie de pat cu el da el foloseste numa unu, restu le lasa in masina ca sa poata lua o bere in plus). Ar vrea sa cumpere si o canapea gonflabila sa pescuiasca de pe ea da trebe sa gaseasca pe cineva sa-i faca o husa de cordura ca ii frica ca agata v-un carlig in ea si se dezumfla. Pe mal nu mai coboara decat daca trebuie sa cumpere bere sau benzina ca in ultima prohibitie a copiat o buda tip nature head si are si dus solar (dedeman 20 lei la oferta, a luat direct trei). De cand i-a sudat cumnatu doua ancore tapene (o copie danforth si o copie Rocna) innopteaza la locul de pescuit cu lansetele in pozitie ca a luat din SUA ceva scule electronice care suna desteptarea daca trage pestele (aia de vin de la motel cu RIB-urile fac cu nervii cand il vad). In unele nopti cand merg si ledurile si cloncul mai vine cate un tinerel baut care crede ca e discoteca plutitoare, da ii explica frumos ca e numa pentru VIP.
Singurul lucru enervant e toata procedura cu montarea si demontarea catamaranului. De aceea planul pentru urmatoarea prohibitie e sa faca inca un catamaran de xps, mai mic, lat numa cat masina pentru iesirile scurte de dupa masa.

[byteworks]

Ha ha ce tare poveste, m-am distrat pe cinste Mr. Rumpi, multumesc mult! Cat despre ce poate alege Dany din aceasta, habar n-am.
Sunt cateva persoane pe-aici pe forum care ar merita stranse intr-un anuar barca-pescuistic, si Rumpi si Dany are avea pagini bune, mai mult ca sigur apreciate.

[Moshu]

+1

M-am distrat copios, multam. Mai "baga" daca mai ai

[Vali]

Super tare Rumpi . Singura chestie pe care mai trebuie s-o rezolve Dany e cu interferenta valurilor intre corpuri, drept pentru care colegul lui, un braconier din Galati, s-a apucat sa faca simulari CFD si probe de bazin, la diferite distante intre corpuri.

Problema e ca profesorul care e seful cercetarii la bazin nu-l lasa sa foloseasca modele cu peretii interiori verticali si netezi, ca la tunnel-boat. Degeaba argumenteaza braconierul ca lipsa de umeri hidrodinamici spre interiorul catamaranului face ca valul generat sa fie mic si prea putin divergent. Profesorul o tine pe a lui: orice gurna imersata care nu urmeaza liniile de curent inseamna rezistenta mare de presiune viscoasa  .

Da'  lasa ca gaseste el braconieru' studiul ala despre catamaranele de glisare, facut de rusi si publicat intr- un Katera i Iahti de la inceputul anilor '80. Ca doar nu degeaba sunt americanii si britanicii asa de maniaci dupa tunnel boats, incepand de la barcile de.pescuit high end si pana la catamaranele de curse offshore...

[Rumpi]

 Merci de aprecieri. O sa va mai spun povesti cu pesti.

Braconierul din Galati are dreptate, profesorul de la bazin are dreptate si Dany nu are probleme. Asta deoarece parerea mea e ca fiecare are dreptate la alte regimuri de viteze.

Dany nu are probleme deoarece 30kmh inseamna vo 15 noduri, viteza pe care un Tornado de competitie o poate sustine fara probleme si pe ambele corpuri. Dany are mai degraba probleme cu incarcarea deoarece cu lada frigorifica, butelia si aragazul si alte hangarale de camping descrise de mine nu stiu cat bord liber mai are. Sculele ar face bine sa fie de carbon 100%. Cu un raport L/B la corp de 1:20 Tornado nu intra cu cu adevarat in glisare (desi e teren minat daca e glisare sau daca Froude e irelevant peste un anumit raport iar eu sigur nu ma cert cu specialistii pe tema) iar spatierea corpurilor de 50% din lungime pare a rezolva cat de cat (cu siguranta nu perfect) problema cu interferenta.

Braconierul are dreptate dar presupunerea mea este ca la viteze mari (peste 50 noduri) si pentru raporturi L/B per total mai mici si forme de glisare adevarate sustinute de sute de cai carora trebuie sa le si pui un cur lat dedesubt, altfel te scufunzi.

Profesorul probabil are dreptate pentru ce stie el, adica viteze mici (sub 50 noduri) si barci a caror raport putere/greutate nu atinge valorile actuale, ca pe vremea lui nomex-carbon-titan era folosit doar in aplicatii militare si erau strict secrete.

Pana cand braconieru gaseste katera i yachti poate sa mai citeasca ce au mai publicat capitalistii: http://eprints.soton.ac.uk/46442/
Daca braconieru sau oricine altcineva e interesat de alte articole din reviste similare sa dea de stire, deoarece prin marea bunavointa a ministrului subsemnatul are acces la abonamentul ANELIS PLUS de la locul de munca. Iar daca ministrul nu a abonat revista respectiva se gasesc altii din locuri mai cu bani, care au abonat aproape tot ce are nume si nu-i doare mana sa ne dea si noua un PDF.
   

[Vali]

Rugam forumistii sa nu ne bata daca mai continuam putin discutia tehnica .

Prin 2009 - 2010 citeam pe boatdesign.net tot ce prindeam despre regimul de tranzitie si optimizarea sa. Voiam sa construiesc o barca maxim de incapatoare, dar care sa se miste cat se poate de bine cu motorizarea maxima de 20 CP, adica limita de neinmatriculare. Acest lucru s-a indeplinit incepand cu 2011, si l-am povestit pe topicul "Cum se naste o barca".

Pe boatdesign.net se mai aduceau si contributii interesante, in afara contrazicerilor permanente vizavi de denumiri (semi-deplasament, semi-glisare, si mai ales cat din regimul tranzitiei e deplasament si cat glisare). Tin minte ca Tad Roberts a facut o clasificare proprie a ceea ce inseamna semi-deplasament si a ceea ce inseamna semi-glisare, clasificare unanim acceptata de ceilalti forumisti, toti oameni experimentati.

Intr-o asemenea discutie, cineva a venit cu povestea epocii inceputului de secol 20, cand puterile motoarelor erau prea mici pentru greutatea lor, iar barcagiii interesati de viteza erau obligati sa gaseasca formele optime pentru maximul de viteza la minimul de greutate, adica puteri mici raportat la deplasament. Aproape invariabil, regimul era de tranzitie, rar se ajungea la glisare eficienta.

Ce spunea omul ca se folosea in acest scop in acele vremuri, pentru o tranzitie eficienta:
- a slight rocker, adica exact curbura convexa a chilei in plan lateral
- warped bottom, adica unghi de stelaj din ce in ce mai obtuz, cunoscut si sub denumirea de deadrise regresiv
- rounded chine fore, hard chine aft, deci o trecere de la gurna mai rotunjita la una mai dreapta, foarte importanta pentru separarea fluidului de pe opera vie
- plumb bow, adica etrava dreapta, care a ramas consacrata la multe designuri de runabout-uri clasice din lemn natur din prezent

Aceste lucruri le-am aplicat si la barca mea (mai putin etrava dreapta), observand intr-adevar trecerea imperceptibila de la regimul de deplasament la glisare, ceea ce cred ca ai observat si tu acum 2 ani. Ma gandesc totusi ca una din conditii este o buna separare a fluidului de pe opera vie, care sa se realizeze progresiv, sa nu apara suctiuni de tipul celor care dau holeshot la trecerea de la deplasament la glisare la barcile de viteza conventionale.

Din ce am vazut la Tornado, planul de forme pare destul de apropiat ca si conceptie de cerintele unui regim eficient de tranzitie, cu deosebirile raportului L/B, dar mai ales al unei imersii inegale a celor 2 flotoare, caracteristice propulsiei la vela in regim rapid, de competitie, cu vant majoritar de travers. Ca sa nu mai spunem ca Tornado isi ridica usor un flotor din apa daca stii ce sa-i faci, caz in care nu mai ai interferenta intre corpuri.

De ce totusi forme drepte, verticale si netede spre interior? Fiindca sunt bune si la viteze mai mici, din cauza ca valul interior rezultat este mic si foarte putin divergent, iar forma in sectiune a catamaranului rezulta precum un glisor pur-sange taiat in 2 pe planul diametral, oferindu-i deci o portanta buna pentru glisare sau chiar tranzitie, alaturi de val interior minim.

De ce prefer sa regasesc studiul rusilor despre catamaranele glisoare? Fiindca rusii au studiat subiectul foarte in amanunt, la nivel stiintific, ca in multe alte domenii, dar avand o tinta precisa: obtinerea performantelor maxime cu motorizarile mici disponibile la vremea respectiva, cand un Vihr de 30 de cai in 2 timpi era mana cereasca, fiind motorizarea suprema care se putea obtine in fostul spatiu comunist.

La fel ca in anii inceputului de secol 20, rusii anilor 70-80 au fost obligati de imprejurari sa obtina maximul de eficienta cu minimul de resurse, ceea ce ar trebui sa fie preocuparea oricarui navalist respectabil. In ziua de azi insa se prefera montarea motoarelor de putere cat mai mare, pe corpuri laminate urmarind exclusiv considerente de eficienta economica, adica grele, deoarece clientul dupa ce ca e oricum habarnist, se simte si frustrat daca nu are motorul cel mai mare din parcare .

Povestim in continuare despre catamaranul optim, numai sa nu ne bateti daca v-am facut capul patrat cu atatia termeni tehnici .

[dany]

Nici nu stiu cu ce sa zic.....Am aruncat o''pastila''in topicul''grosime fibra'' si am fost inteles PERFECT de Rumpi,maestrul de ceremonii al topicului de fata.Un tip extrem de inteligent si dispus sa-si impartaseasca cunostintele deschide un topic de genul asta... ...nu cred ca va pute-ti imagina fata care am facut-o  cand am deschis calculatorul la 5,30 azi dimineata...Si asa cum i-l cunoastem cu totii,mai vine si Vali in ecuatia asta si credeti-ma dragii mei ,cred ca a venit momentul sa umplem tara de catamarane dedicate pescuitului.PESCARI din toate colturile tarii,pune-ti acuma intrebari cat e calda discutia si sigur o sa avem parte de un catamaran pe cinste si ''povestea pentru Dany'' se v-a transforma in ''cum se naste un catamaran''.Se poate ca deja unul dintre noi s-a si apucat deja sa-si cumpere din materialele necesare ,sau altul ca Byteworks sa-si faca loc in sufragerie pt.ditamai catamaranul,sau a  inceput  prin a-si construi intai o sufragerie mai mare :)Glumesc ''Byte'',dar cum te stiu de bun si extrem de rapid in constructia de barci,nu m-ar mira nimic!!!!Daca ziua asta a inceput in felul acesta,cu ajutorul lui d-zeu si al vostru voi avea o zi strasnica.Trebuie sa ma apuc de niste porti de fier forjat[poarta mica -n poarta mare] si o sa-mi trebuiasca sa-mi dau cateva palme inaite sa ma pot apuca de treaba .Oricum,am sa-mi iau pauze de lucru si am sa mai revin in fata calculatorului sa vad ce se mai intampla .MULTUMESC tuturor celor ce se vor implica in acest proiect!!!!

[MBG]

Foarte interesant si foarte bine venit topicul.
Profesionistii si pasionatii care au investit in primul rand timp si apoi si resurse de tot felul nu contensc sa ma (ne ) uimeasca
Nu pot decat sa ma inclin in fata disponibilitatii lor de a impartasii si nou novivilor din cunostintele lor.
@Dany : ca pescar, pasioant de apa dar in acelasi timp ocupat cu munca de dimineata pana seara nu pot decat sa adresez intebari de tipul:
cine imi face si mie un super catamaran pt pescuit,unde sa pot traporta toate acareturile din "povestea lui Dany" si apoi sa imi mai iau la bord si familia plus inca vreo 3-4 persoane?- evident ca aici vorbim de vaporas,nu mai vorbim de catamaran

Acum revenind la partea serioasa a topicului:
Inca o data bravo pt intiativa si pentru faptul ca se pune la dispozitie atata infomatie.
Astept cu nerabadare sa vad un "produs finit" si cine stie poate voi avea sasna sa si testez o "lucrare finala".

[Rumpi]

 Pentru un nespecialist ca mine problema cu tranzitia e una spinoasa rau. Momentan eu cunosc "parametric fast hull", "Edersche DG-Hull" si "Wellenbinder" ca forme specializate pentru monococi.
Ceea ce nu stiu este cum se aplica factorul marime la catamarane asimetrice. Ceea ce functioneaza in 12x5m la 50kmh nu e neaparat sa functioneze si in 6x3m la 25kmh. Stiu ca fiecare barca e optimizata pentru o anumita viteza si un anumit deplasament iar in afara acestor parametrii functioneaza mai prost. Cred ca aici trebuie testat mult in bazin. Poate ca o solutie sa pacalesti cerberul bazinului tau e sa faci o monococa cu cozi lungi, care in glisare adevarata sa mearga doar pe cozi. Spun asta pentru ca am vazut ca majoritatea barcilor care au cozi le au asimetrice, si poate te lasa sa testezi. Sau sa testezi oficial ceva catamaran cu vele. Am vazut ca astea noi de performanta au sectiuni aproape patrate de la mijloc spre pupa. Oficial ai fi inca simetric dar tu de fapt studiezi interferenta valurilor dintre corpuri cu corpuri taiate drept la interior.
Oricum am impresia ca cea mai mare problema pentru un catamaran de pescuit e greutatea maxima incarcata. Vreau nu vreau asta ma duce in directia unor corpuri voluminoase, cu pupa plata si patrata. Eu stiu ca AC72 arata asa si merge bine, dar sub 7m lungime? Toate de le-am vazut pe net au forme trapezoidale.
Intrebarea e care e compromisul ideal intre marime-greutate-viteza pentru utilizatorul normal. Daca e sa fie un cartopper ma tem ca un catamaran ori o sa fie scump ca naiba, ori o sa aiba restrictii mari.
   
Pentru povestea de fata am ales Tornado-ul din doua motive mari si late. Primul este deoarece sunt nespecialist si atunci ma uit dupa un plan de forme consacrat, care sa mai fost folosit in acest rol. In al doilea rand deoarece pentru mine personal  viteza e un factor secundar si reducerea de la 30 la 15kmh nu e atat de importanta. Dar eu nu sunt referinta, si stiu ca pentru multi viteza e un factor principal, la fel ca si capacitatea de incarcare foarte mare.

Daca ar fi sa fiu pescar care sa aiba nevoie de barca ca sa intre pe lac eu mi-as lua un SUP gonflabil. E mai eficient sa mergi pe mal cu bicicleta, motocicleta sau masina pana la cel mai apropiat loc de locul unde dai la peste si sa iei o placa gonflabila sub brat si sa parcurgi cea mai mica distanta pe apa. Nu vad nici nevoia pescarilor de a sta 3-5 intr-o barca, ca oricum nu vorbesc intre ei (cel putin aia pe care ii cunosc eu nu scot o vorba ore in sir) deci pot sa stea si singuri fiecare pe placa lor. Si daca vine vantul ala mare cu valuri de un metru care-i problema, faci un pic de surfing. E in schimb adevarat ca s-ar putea sa faci surfing in directia in care nu vrei.
Pentru Delta Tornado-ul e suficient daca mergi singur si nu duci frigiderul de 2mc. Daca renunti la viteza merge si in doi. Nu stiu insa cat de cartoppable e de fapt. Majoritatea masinilor au 70kg ca si incarcare oficiala a pavilionului, iar barca descrisa de mine probabil ca depaseste greutatea aceasta (fara motor).

[dany]

Hai sa luam ca baza de calcul 70 kg,ca fiind greutatea flotoarelor plus placa si stinghiile dintre cele doua flotoare,pt. a le putea cara pe un logan,de exemplu.Sa rezulte un catamaran pt. doua persoane si bagaj pt. o zi de pescuit.Sa mai tinem cont ca in ziua de pescuit se vor parcurge 30-35 km,deci sa avem oarece viteza,cu un motor care sa poata fi transportat in portbagajul loganului,si montat pe barca cu destula usurinta[10-15cp maxim? ??].Pescarii cu bagaj sa nu depaseasca 200kg..D-ZEU CU MILA SI VOI CU MUNCA ....noi asteptam...

[Vali]

Cam nasol cand pierzi ritmul si trebuie sa te re-implici in discutii aprofundate de hidrodinamica . Dar asta e, in ultimele zile am bagat ca migu', barca noua trebuie sa fie in probe pe apa duminica, iar luni sa plecam in balta.

Daca va fi vorba de un catamaran cartopper, nu cred ca o sa fie neaparat costisitor, mai ales daca se va face in tehnica descrisa de Rumpi. Ca de obicei, e important sa se obtina o eficienta maxima cu o motorizare data, alegand un regim de mars si implicit o viteza impusa. Daca va fi cartopper, deci demontabil, ideal este intr-adevar sa fie plin cu material flotabil inauntru, sa se scape de grija etanseitatii, fiind deci asigurata nescufundabilitatea.

Daca va fi deplasament, treaba e simpla: corpuri simetrice, unghi cat mai mic de intrare a plutirii la prova, coeficient prismatic in jur de 0,6, spatiere generoasa a corpurilor, plus alti parametrii care se regasesc in publicatia designerului finlandez Terho Halme despre proiectarea preliminara la catamarane (cu vele). Dl. Halme discuta in ipoteza unui Froude (nabla) "nervos", de 0,6, ceea ce inseamna performante bune la deplasament. Intrebarea care ramane este: cati pescari se multumesc cu maxim 6 - 7 noduri?

Despre formele in sectiune transversala, reputatul Richard Woods are un articol comparativ foarte interesant despre formele rotunde si cele trapezoidale, de unde rezulta ca la viteze mari de deplasament, in mod paradoxal formele trapezoidale sunt mai eficiente. Diferentele la suprafata udata sunt mici intre cele 2 forme pentru acelasi deplasament, dar rapoartele L/B si B/T sunt mai bune la formele trapezoidale, ceea ce inseamna o rezistenta de val mai mica.
Deoarece la cresterea vitezei, rezistenta de val creste in proportie mai mare decat cea de frecare, rezulta intr-adevar ca formele trapezoidale sunt mai eficiente la viteza, avand rezistenta de val mai mica, rezistenta de frecare fiind aproximativ egala la ambele tipuri de sectiuni transversale.

Mergand mai departe: daca studiem putin formele catamaranelor care intra in zona de tranzitie, observam deja asimetria corpurilor (dar nu extrema ca la tunnel-boat), formele trapezoidale, coeficienti prismatici mai mari, si la fel spatiere mare intre corpuri. Cateva exemple, inclusiv planuri de forme, gasim pe site-ul lui Richard Woods, la planurile de studiu pentru gama Skoota.
Aici cred ca e zona unde ar trebui sa ne concentram, mai ales ca dl. Woods a obtinut performante remarcabile, ca de exemplu la Skoota 20.

Daca trecem la glisare, observam deja ca treaba se schimba serios: asimetrie extrema - interiorul corpurilor perfect drept, neted, perpendicular pe suprafata apei, iar exteriorul profilat puternic. Formele in sectiune echivalente unui glisor conventional taiat in 2 pe planul diametral, cu deosebirea ca (semi)unghiul fundului (deadrise) e mai pronuntat. Asta din motive de diminuare a derivei la giratie, chiar daca se mai pierde din portanta. Spatiere intre corpuri destul de mica, determinand constructia catamaranului "dintr-o bucata", rezultand arhitectura tunnel-boat. In functie de clasa de navigatie, bridgedeck clearance mai mic sau mai mare, ceea ce ne afecteaza mai mult sau mai putin la spatiul interior.

Explicatia acestei arhitecturi este ca odata cu cresterea vitezei, cele 2 valuri interioare proprii se intalnesc (interfereaza) mult in pupa barcii, din cauza lipsei "umerilor" hidrodinamici.
In studiul rusilor din Katera i iahti era o comparatie a testelor la bazin facute pe acest gen de tunnel-boats, cu sectiuni transversale diferite, avand ori fund plan - cu deadrise-ul aferent, ori cu curbura convexa sau concava in sectiune transversala, insa toate avand si o gurna pentru separarea fluidului de pe opera vie. Erau publicate grafice de rezistenta la diferite viteze ale modelelor, diverse formule de calcul pentru clearance, latimea tunelului etc. Sper sa mai dau de acel articol.

Totusi, prima concluzie despre tunnel boat este ca nu prea poate fi facut cartopper. Bineinteles ca exista si catamarane de glisare care nu sunt tunnel-boats, dar acelea sunt folosite in aplicatii particulare, care nu prea se "pupa" cu conceptul de agrement. Daca stiti, mai dati exemple, sa le luam la studiat.

Ramane deci momentan sa ne focusam pe regimul de tranzitie, sa alcatuim niste cerinte de baza, dupa cum spune si Dany, si sa ne apucam de lucru. Bineinteles ca nu e nimic batut in cuie, se poate veni cu orice propuneri, insa e de dorit sa fie argumentate.

[Rumpi]

 Eu zic ca daca ramanem la 200kg plus motorul nu e asa de complicat cu greutatea. Problema ramane viteza. Care e viteza oficial acceptata de dany? Cei 30-35km parcursi intr-o zi se vor parcursi intr-o ora sau in doua? 15km/h sau 30 km/h. Daca e sa fie 30km/h problema e mai complicata.
Contructia asa cum am descris-o eu nu cred ca se preteaza la forme trapezoidale. Forma rotunjita are avantajul unei cresteri a rigiditatii materialului prin tensionare, ceea ce inseamna ca nu trebuie umplut tot flotorul. Oricat de usoara e spuma, aerul e mai usor, iar flotabilitatea e la fel, si daca ai gaura singurul compartiment care se umple nu poate lua mai mult de 5, maxim 10 litrii de apa. Daca e sa folosim suprafete plane ele trebuie sprijinite. Asta inseamna ca ori trecem la placaj de 4mm, ori construim tot flotorul dintr-un bloc plin de polistiren laminat cu fibra si epoxi. Ambele variante au dezavantajul ca trebuie sa slefuim si sa vopsim din prima. Pe de alta parte daca nu folosim forme trapezoidale va trebui sa lungim flotoarele.
De asemenea trebuie sa ne gandim la motorizare. Cu toate dezavantajele unei motorizari duble, eu as prefera doua motoare mai mici, racite cu aer unui singur motor mai mare racit cu apa si montat central. Dincolo de avantajele manevrabilitatii sporite, motoarele sunt mai usor de ridicat pentru un singur om si au avantaje la intretinere.
Deci dany fa o lista cu specificatiile:
lungime maxima, greutatea maxima a unui flotor (sa il poti ridica singur pe masina), incarcatura normala, viteza normala dorita, motorizarea disponibila, bugetul in care sa se incadreze la constructie. Promit ca nu se pot indeplini toti parametrii decat daca esti foarte generos cu bugetul.
Pana atunci mai freaca iutubu: Slider Goes Fishing
Bote SUP Fishing
Stand up paddleboard fishing, an introduction and overview

[dany]

Lungimea flotoarelor=maxim 4m,cu greutatea de 25 kg,deci 25+25 flotoarele ,iar platforma cu sistemele de prindere la 20 kg.As reusi cu aceste greutati, sa le pot da usor jos de pe masina si sa le montez la malul apei pe digul de beton a lacului de acumulare ,unde mai am de ''sarit'' si un atic de beton de 60-70cm inaltime.Pt protectia flotoarelor de frecarea cu betonul,m-ar ajuta o chila fina de stratificat,imbracata mai sanatos cu fibra,sau sa construiesc flotoarele avand pe lungime o placa de stratificat pe centrul lor pe inaltime aceste fiind si baza de legatura dintre cele doua,si in asa fel sa le dea si o rezistenta sporita la tensiuni[zic eu].Deci miezul de stratificat si restul 4 piese de extrudat identice lipite doua cate doua.Acum ,regret lipsa de pregatire in domeniul PC sa pot face schite,scheme sau alte ''giumbuslucuri'' cu calculatorul Motorul sa nu depaseasca 20kg[sa fie pe-acolo].Deci un motor ar fi indicat,caci ma gandesc la spatiul oferit de logan.Platforma sa fie ''rupta in doua'' cu ajutorul unor balamale .pt. ca la transport sa nu depaseasca cu mult latimea portbagajului,asta fiind valabila si pt.flotoarele asezate unul langa altul.Doua scaune usoare  si cutii usoare etanse v-a fi ''mobilierul ''de pe platforma asigurate cu curele ,plus rezervorul.Platforma sa fie ferita de apa cu ajutorul unei bariere de prelata.Catamaranul sa  fie in primul rand f.stabil [cred ca e un pleonasm aici],incapator, iar ca viteza...cat se poate,in limita motorului de 20 kg[15 cp  sau poate un 20,dar aici cred ca ma duc peste 20 kg,nu stiu exact,dar am avut un yamaha de 20 pe care -l caram destul de usor,nu stiu pe placa inclinata a lacului,n-am facut-o niciodata ???Multumesc pt. ca aveti  rabdare cu mine!!!

[bradutzu]

Salut
Ieri seara am ajuns acasa dupa un scurt weekend petrecut in delta si chiar am observat multitudinea de catamarane aparuta prin delta
sincer si eu am salivat la confortul oferit de un catamaran dar am renuntat la idee deoarece pescuiesc mult prin delta si ma dezavantajeaza forma lui cand vreau sa ies pe lacuri
De exemplu am trecut cu greu printr-un plaur unde aveam un mic canal de 1 m latime pe alocuri blocat complet si super intortocheat unde cu monococa abia am trecut si cu catamaranul nu aveam nicio sansa!
Acum cativa ani pe Holbina am dat de stiuca intr-o japsa, am petrecut acolo vreo 4 ore si am plecat ptr ca incepuse sa inghete apa pe langa stuf si pe fire! Poveste este interesanta pentru ca japsa s-a blocat cu un plaur si a trebuit sa coboram din barca ca sa o trecem peste si asta mi se pare cam greu sa o faci cu un catamaran in conditiile in care unul statea pe plaur in fata barcii pana se scufunda sub greutatea lui si celalalt impingea barca pe spatiul creeat!
In afara de asta sunt barcile perfecte ptr pescuit dpdv al confortului!
rezultate in delta: 14 crapi(2 - 3 kg) si 7 somni (1 - 5.5 kg), la stiuca 0,0 kg

[bluewave]

Salutare,
Pot sa va impartasesc din experienta mea avuta la Raid 2014, cu barca din dotare ( binenteles un catamaran ...) . Este foarte confortabil ( cel cabinat binenteles ), ca al meu face parte din categoria barcilor "ude". Exclus catarg ridicat, decat pe bratele mari poate ( pe lipoveni am fost nevoit sa-l dau jos ca sa trec ). Exclus sa intri cu el pe canalele inguste , din cate am vazut si lotcile fara motor au probleme (ai trestia la strapazane). In schimb pe Razelm este o fericire ... am avut val si vant si nu a dat semne ca sufera de ceva ...