Drumul catargelor

Creat de VladIndigen, Decembrie 01, 2017, 10:57:10 AM

« precedentul - următorul »

0 Membri şi 1 Vizitator vizualizează acest subiect.

VladIndigen

Salutare dragilor!

Am inceput sa lucrez la un proiect cu bataie lunga, iar acum sunt in faza in care ma documentez cat pot de mult.M-am gandit ca aici pe forum pot gasi cea mai relevanta informatie, asa ca iata:

Pe vremea corabiilor,adica pana acum o suta si ceva de ani, cand a aparut motorul cu abur, Romania era unul din principalii exportatori de lemn de corabie in Europa, respectiv la mare cautare erau catargele din larice, sau zada. Catargele se taiau din muntii Moldovei, se faceau plute, plutele coborau pe valea Bistritei(de pe la Vatra Dornei), dupa care pluta intra pe Siretul mare, si asa catargele ajungeau la Galati. De la Galati, erau livrate in Europa, evident cu ajutorul corabiilor.Lemnul de corabii ajungea pana in marea Britanie, din cate stiu,si asa mai departe.  Caut sa aflu mai multe despre acest subiect, respectiv atestari istorice, scrieri si documente pe aceasta tema.Orice informatie ajuta.  Ce ziceti?

Va multumesc!

Florio

Citat din: VladIndigen din Decembrie 01, 2017, 10:57:10 AM
Salutare dragilor!

Am inceput sa lucrez la un proiect cu bataie lunga, iar acum sunt in faza in care ma documentez cat pot de mult.M-am gandit ca aici pe forum pot gasi cea mai relevanta informatie, asa ca iata:

Pe vremea corabiilor,adica pana acum o suta si ceva de ani, cand a aparut motorul cu abur, Romania era unul din principalii exportatori de lemn de corabie in Europa, respectiv la mare cautare erau catargele din larice, sau zada. Catargele se taiau din muntii Moldovei, se faceau plute, plutele coborau pe valea Bistritei(de pe la Vatra Dornei), dupa care pluta intra pe Siretul mare, si asa catargele ajungeau la Galati. De la Galati, erau livrate in Europa, evident cu ajutorul corabiilor.Lemnul de corabii ajungea pana in marea Britanie, din cate stiu,si asa mai departe.  Caut sa aflu mai multe despre acest subiect, respectiv atestari istorice, scrieri si documente pe aceasta tema.Orice informatie ajuta.  Ce ziceti?

Va multumesc!

E un demers interesant, de făcut o arhivă coerentă cu acest subiect.
Eu unul nu știu nimic despre exportul de lemn pentru corăbii, dar nu exclud să existe informații scrise cu privire la asta.
Pădurile României au particularitatea de a crește rapid, mult mai rapid decât cele din Austria, Germania, Anglia, etc...,  datorită climatului. Problema la noi este calitatea lemnului, în special nodurile. Dar o selecție atentă, o rezolvă.
Aștept să văd reacția și cunoștințele colegilor de forum :)

Thor

Să înțeleg că este vorba despre o documentare istorică? Altfel... păduri, astăzi, la noi?

Thor

Citat din: Florio din Decembrie 01, 2017, 12:07:52 PM

Pădurile României au particularitatea de a crește rapid, mult mai rapid decât cele din Austria, Germania, Anglia, etc...,  datorită climatului.

Cred că acesta este și motivul defrișărilor de la noi, nu-i așa? La ei nu prea crește și atunci ,,hai să-i radem pe ăia, că ei ARE".

pelicanul

@VladIndigen
Ar fi extrem de interesant daca ne-ai prezenta niste date mai concrete in privinta exportului de "lemn pentru corabii" din Tarile Romane.
Ca se exporta lemn este arhicunoscut si se vede si azi, portul Constanta este plin de cherestea. Nu am intilnit insa nicaieri vreo mentiune despre folosirea acestui lemn romanesc la construirea navelor, nici macar in Arsenalul din Cornul de Aur din Istanbul sau in cel din Venetia.
Despre nordul Europei pot sa-ti spun ca principalii furnizori de lemn erau Tarile Scandinave, Polonia si Rusia. Si nu era vorba numai de lemn, la fel de important era catranul obtinut din distilarea lemnului si folosit pentru a preveni putrezirea lemnului dar si a lungimilor kilometrice de parime din cinepa folosite pentru manevrele fixe si mobile ale corabiilor. Productia de catran a fost una din principalele industrii ale Suediei timp de citeva sute de ani. https://en.wikipedia.org/wiki/Tar
O mare parte a dezvoltarii economice a Olandei in secolul XVI se datoreaza inventarii si perfectionarii joagarelor actionate de vint, ceea ce le-a permis olandezilor sa ofere cea mai buna cherestea (cu dimensiuni standard si taiate perfect drept) la cel mai mic pret. De altfel, doar o mica parte din "morile" de vint din Olanda erau folosite pentru a macina cereale, majoritatea erau joagare pentru cherestea si pompe pentru desecarea zonelor aflate sub nivelul marii. Materia prima pentru aceste joagare se aducea din Rusia si Polonia. Mai multe amanunte se pot afla vizitind Muzeul De Delft din Rotterdam. https://www.facebook.com/museumdedelft/
Despre Anglia iti pot spune ca a avut prima lege a padurilor (cu referire mai mult la vinatoare) de pe vremea lui Wilhelm Cuceritorul si apoi le-au tot taiat pentru Royal Navy astfel incit pe la 1700 erau deja dependenti de lemnul din America de Nord si Norvegia.
Se spune ca pierderea coloniilor americane care erau un mare furnizor de lemn (in special de stejar) si catran a dus la declansarea revolutiei industriale. Mai intii prin impunerea carbunelui pentru incalzirea casnica (era mai ieftin decit lemnul de import), apoi prin dezvoltarea industriei siderurgice (care initial folosea mangal apoi a trecut pe carbune), folosirea aburului si in final constructia vapoarelor din fier. Spre sfirsitul aventurii sale imperiale, la momentul votarii noii legi a padurilor in 1919, Anglia ramasese cu aproximativ 5% din suprafata impadurita de la anul 1100.
Exista date complete pentru construirea faimoasei HMS Victory intre 1759 si 1765 si astfel putem afla ca pentru o nava de 100 de tunuri se folosea lemnul de la aproximativ 6000 (sase mii) de copaci, 90% stejar. Ca principali furnizori de lemn sint Coloniile Americane, Tarile Baltice si Norvegia. Se mentioneaza si problemele aparute in aprovizionarea cu lemn pentru navele construite dupa Victory, din cauza pierderii coloniilor americane.
https://web.archive.org/web/20120501012513/http://www.hms-victory.com:80/index.php?option=com_content&task=view&id=131&Itemid=184

ghrt

Din ce am citit exporturile ţările române puteau merge exclusiv pe piaţa internă a imperiului otoman. De altminteri ţările române păreau în sec. 18 - început de secol 19 un capăt de drum, firav, al rutelor comerciale europene. Ultima conectare (a Moldovei) la rutele comerciale a fost înainte de perfecţionarea corăbiilor de către genovezi şi descoperirea Indiilor, după aia au început dominaţia otomană şi sărăcia.

Pe de altă parte, Occidentul - care a defrişat masiv pentru agricultură în Evul mediu timpuriu, deja în sec 11-12 plecau în cruciade că la ei nu mai era pământ pentru agricultură în condiţiile sporului de populaţie - a importat lemn din zona de nord, aşa cum spune şi Pelicanul, din ţările din jurul mării Baltice.

Cred că ai putea să cauţi ce comercianţi aveau privilegii din partea otomanilor (adică puteau să facă comerţ naval în apele otomane şi mai ales în Bosfor) şi apoi să vezi cam ce comercializau.

VladIndigen

Eu m-am nascut si am copilarit pe valea Bistritei. Toata copilaria a fost plina de povestile bunicului si ale tatalui meu despre cum mergeau catargele de larice la Galati si de acolo mai departe. Catargele din nordul Moldovei erau la mare cautare din cauza ca erau de calitate superiorara.Calitatea superioara se refera la faptul ca distanta dintre noduri era foarte mare, din cauza cresterii rapide a copacilor, astfel in padure se gaseau copaci perfect drepti, cu lungimi peste 30 de metri, lemn ideal pentru catarg, si nu numai.

Din cartea de mai jos, scrisa de Constantin Cojocaru Tuiac destul de recent, reiese foarte clar, ca lemnul din nordul Moldovei la un moment dat in istorie era raspandit in toata Europa, si nu numai, a ajuns chiar si in America. Cantitatile erau foarte mari, iar plutaritul a tinut pana in anii 40, din cauza lipsei drumurilor si a cailor ferate. Chestia asta mi-am clarificato destul de bine, totusi ce incerc sa aflu e cum ajungeau si in ce perioada a contribuit lemnul romanesc la construirea corabiilor britanice. Asa cum a ajuns in toata Europa si in America, lemnul romanesc pentru corabii, la un moment dat era folosit in cantitati industriale si in Marea Britanie, fiind foarte apreciat. Sunt sute de povesti de pe valea Bistritei despre lucrul asta, insa eu caut documente, carti, atestate istorice, etc. In linkul de mai jos e o bucatica, cred ca cea mai interesanta din cartea lui Constantin Cojocaru Tuiac:https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/plutaritul-in-istoria-romaniei-de-la-otomani

VladIndigen

Autorii straini nu sau grabit niciodata sa puna in evidenta provenienta lemnului romanesc, aproape in nici o perioada istorica. Din acest motiv caut atestari istorice de aici, din Tarile Romane, cum e aceasta minunata carte despre plutaritul pe valea Bistritei, si a altor rauri din Romania. Cred ca acest subiect e mult mai amplu decat pare, asa ca m-am gandit sa scriu pe forum, sunt sigur ca vom gasi date foarte interesante. Multumesc!


VladIndigen

Citat din: Thor din Decembrie 01, 2017, 02:27:35 PM
Cred că acesta este și motivul defrișărilor de la noi, nu-i așa? La ei nu prea crește și atunci ,,hai să-i radem pe ăia, că ei ARE".


Da, la noi se exploateaza lemn in cantitati uriase, de zeci sau sute de ori mai mari decat in orice alt stat european. Si asta pentru ca in Romania nu se opune nimeni la furt. Tot de zeci si sute de ani.

dany

Stateam si ascultam povestirile unchilori,frati de-ai tatalui meu, cu gura cascata cum asteptau sa vina plutasii pe bistrita si mergeau cu ''ia-ma nene '',cred ca de atunci a ramas vorba asta...Mai tarziu, in apropierea casei bunicului,unde locuiesc eu acum,s-a  sapat pe langa bistrita  un canal , captusit cu scanduri imbibate in catran ,ce ducea la HCC[asa s-a numit mai tarziu] unde se aducea o parte din lemnul provenit de la plutasi si se prelucra lemnul pt. constructii.La iesirea din bacau[din municipiu]se intalnea bistrita cu siretul in dreptul comunei Letea veche,dupa aia s-a construit cea mai veche fabrica de hartie[letea bacau].Lemnul tot de acolo provenea...Pe bunici eu nu i-am mai prins si nici pe tata care a murit cand eu aveam trei ani si de aici si lipsa de informatii mai exacte.Bunicul avea mai multe perechi de cai si boi pe care ii folosea la carausie,fiind un'' transportator regional'' de tot felul si stiu ca a carat mult lemn provenit de la plutasi.piatra de rau  si de munte ,etc. A avut si o trasura cu care baiatul cel mare a facut pe birjarul o perioada si a fugit pana la urma in delta sa invete stuparitul....ehe....
Se vede ca vine iarna si ne punem pe povesti si pe reparat barci !

pelicanul

Citat din: VladIndigen din Decembrie 02, 2017, 03:08:37 PM

Da, la noi se exploateaza lemn in cantitati uriase, de zeci sau sute de ori mai mari decat in orice alt stat european.

Sa nu exageram! :) Exista niste statistici: http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/File:Roundwood_production,_2000%E2%80%932015_nw.png
Chiar daca se fura de 2 - 3 ori cantitatea raportata (ceea ce mi se pare cam mult, chiar si pentru Romania :) ) tot nu ajungem la cantitati "de zeci sau sute de ori mai mari decat in orice alt stat european" Ar insemna sa depasim state extra europene care au o suprafata impadurita cit toata Europa la un loc.
Uite si niste statistici cu furturile: http://www.gandul.info/romania-treci-pe-verde/harta-defrisarilor-ilegale-trei-hectare-de-padure-dispar-in-fiecare-ora-in-romania-15927498
http://cursdeguvernare.ro/padurile-romanesti-de-la-eurostat-in-2015-s-a-raportat-o-suprafata-pe-care-o-vom-planta-in-urmatorii-62-de-ani-efecte-nu-se-vede-cat-se-fura.html
Marea problema la noi este ca se planteaza foarte putin in loc si chiar si ceea ce se planteaza este umflat in statistici. Poate de aia padurile de la noi "au particularitatea de a crește rapid, mult mai rapid decât cele din Austria, Germania, Anglia, etc...," cum zicea cineva mai sus. Nu cred ca e din cauza climatului... :)

VladIndigen

Asa-i, am exagerat cand am zis ``de sute de ori``...da cand am zis ``de zeci de ori`` nu cred ca am exagerat.   Totusi eu propun sa revenim la plute facute din catarge de corabie, si sa lasam politica si furtul pentru facebook :) La mine a venit iarna, si imi plac foarte mult povestile si istoria, asa ca ma asez cat mai comod la gura sobei, mai bag un lemn pe foc, si va ascult cu cea mai mare placere !

VladIndigen

Citesc acum cu mare interes cartea scrisa de Constantin Cojocaru, si promit ca am sa revin cu ce aflu, pe langa fragmentul pe care l-am postat. Eu de exemplu aveam o viziune fixa, si credeam ca numai pe Bistrita se plutarea lemn. Am aflat acum ca nu numai pe valea Bistritei cobora lemnul, ci si pe alte rauri. Pe valea Bistritei coborau cantitatile cele mai mari, si probabil de o calitate mai inalta,plutaritul pe bistrita a fost promotorul plutaritului in Romania, insa se transporta lemn si pe alte rauri. Poate mai aflam chestii interesante, incet incet, si le punem cap la cap, sa ne facem o imagine de ansamblu mai buna. Istoria, ca si arheologia, de multe ori e dusa in directia pe care o vrea cel care scrie, din pacate. Noroc ca putem sa ne dam cu parerea, si ca avem acces la informatie relevanta, pe care o putem procesa impreuna, ca sa tragem o concluzie despre ce a fost, cum a fost si cand s-a intimplat.

VladIndigen

Cum am spus in prima postare, am inceput un proiect cu bataie lunga, pe subiectul ``export de lemn romanesc`` . Am facut drumul plutasilor de la Vatra Dornei la Galati de doua ori,cu barca evident, am descoperit lucruri foarte interesante, istorie curata, insa incet incet lucrurile despre care vorbesc se pierd, si e pacat. Eu continui sa sap, si in scurt timp am sa va mai povestesc ce am dezgropat.