Greutatea barcii de pescuit.Intre consum,siguranta si confort.

[Laurentiu N.]

Dechid acest subiect de discutie din singura postura ce merita mentionata,in cazul meu,aceea de Galatzean ! 
In ultima vreme am observat ca producatorii si proiectantii de barci pentru pescuit,deschise,pun accent pe reducerea greutatii,asa cum producatorii auto ofera masini tot mai mici,cu consum de moped.
In ambele situatii reducerea greutatii creaza unele avantaje,asta e clar,dar exista si neajunsuri ! Voi incepe prin a enumera cateva dintre avantaje in cazul barcilor :
-Consumul mai redus de materiale poate duce la un pret mai scazut.[nu neaparat]
-Usurinta manipularii si a transportului.
-Motor mai mic  pentru a intra in glisare,ca si pentru navele ce se deplaseaza cu viteze reduse.[dislocare]
-Rezerva de flotabilitate duce la o incarcatura utila mai mare.[teoretic]
.
Dar exista si dezavantaje ,ce observ ca sant uitate. Atata timp cat apa ,sau soseaua sant ca-n palma"[cum se zice pe la noi],e bine. Dar sa ne imaginam un Fiat 500 pe o sosea denivelata !!! In Dobrogea pe DN22D,e o panta luuunga si f.denivelata [Chervantu catre Constanta],unde masinile usoare trec prin mari emotii daca prind viteza la vale.
Un al doi-lea tablou : va aflati pe malul Dunarii.inchiriati o lotca pescareasca de la un localnic,va chinuiti sa o impingeti la apa fiindca e destul de grea,apoi dati piept cu Dunarea un pic agitata. Greutatea barcii va determina un compotrament placut si veti traversa apa fera emotii.
Daca facem aceeasi miscare ,dar cu o barca mult mai usoara,in caz ca nu stiam Twist",atunci vom invata daca apa e agitata. Va trebui sa vaslim ca la mare,altfel miscarile barcii vor scadea precizia"manevrarii vaslelor s-i vom stropi zdravan pe pasageri. In caz ca scapam de apostrofari,ne vom putea bucura, in amintirea faptului ,ca am dat barca la apa cu o singura mana !
Avem, una bucata, pescar sportiv,cu unditele lui,intr-o barca. Daca barca are ceva greutate,pescarul nu va trebui sa-si reintinda firele lansetelor de fund,tot timpul. In cazul unei barci mici si usoare ,pescuitul la lansete e ca si cantecul: frunzulita foi ca plopul,......
Daca asociem ideea de agrement cu o barca f. usoara si apa putin agitata...mai stiu un cantec ! 'Da mama cu biciu-n mine,ca n-am scultat de tine !'[ambele sant preluari din repertoriul barcagiilor,nimic original  ]
Daca ne gandim ca vom folosi o barca usoara doar pe vreme buna ....se poate,la dus. Dar la intors....?
Cineva s-ar putea gandi ca incarcand o barca usoara mai mult decat normal, vom avea un comportament mai bun la val. Nu prea !!!
Marind incarcatura ,marim pescajul,scadem bordul liber,marim suprafata udata ce e in frecare cu apa. Pierdem viteza si luam mai usor stropi peste copastie.
Un motor mai mare nu e o rezolvare,fiindca datorita greutatii proprii modifica asieta,apupeaza barca in mars mai ales cand navigam, singuri, la pupa.
Unii constructori adopta sistemul sandwici",pe care eu il gasesc inoportun la barcile deschise.
Avantajele acestui sistem sant : greutate mei redusa [despre care tocmai am vobit],consum mai redus de rasina,izolatie termica-chestie ce in cazul unei barci deschise e o gluma si o constructie mai facila in cazul- home made. Practic in loc sa avem o barca din fibra plina cu o greutate adecvata Dunarii[de ex.] si care sa nu se resimta la impactul cu cele "sute de pietroaie ce presara malurile",avem o barca fragila dar care prin calitatile de izolatie fereste pestii de insolatie 
In concluzie cred ca exista o greutate minima in functie de tipul barcii si destinatie,sub care daca vom cobori pierdem din confort si din bucuria agrementului sau pescuitului.Nu voi avansa eu cifre,ele sper ca  vor rezulta din discutii si intotdeauna mai multe pareri fac bine.

[gvincentiu]

Sa nu uitam confortul psihic intr-o barca solida și sentimentul de siguranta, fata de experientele pline de adrenalina intr-o coaja ce pluteste si vibreaza la orice val.

[Vali]

Subiectul e interesant, mai ales ca intre producatorii de la noi nu i se acorda deloc atentie. Toti producatorii galateni fac aceleasi barci parca trase la xerox, cu mici diferente dimensionale, dar cu acelasi tip de constructie din fibra simpla laminata cu poliester.
Pe vremuri rar se intampla ca greutatea declarata in documentatia barcii (si inscrisa pe placuta de identificare) sa concorde cu greutatea reala a barcii, din cauza ca "se facea economie" . Din cauza asta, au fost si cazuri cand omul a plecat pe Dunare la vale cu o barca nou-nouta, constatand ca pe valuri i se ondula fundul barcii ca o foaie de carton.

Personal sunt adeptul greutatii cat mai reduse la o barca, fiindca supradimensionarea nu garanteaza neaparat si soliditatea. Exista de exemplu tehnologii de constructie compozita din care rezulta barci usoare si foarte solide, dar sunt ceva mai costisitoare decat fibra simpla. Si oricum, comportamentul nautic al unei barci mai usoare depinde si de alti factori decat greutatea, si anume formele corpului, distributia greutatilor, motorizare etc, dar astea urmeaza sa le discutam in detaliu in posturile urmatoare.

Ideea principala este ca in goana dupa castigul in greutate sa nu se neglijeze tocmai conditiile de rigiditate si robustete structurala, si asta se rezolva prin aplicarea stricta a standardelor de dimensionare si esantionaj, cu valori calculate in functie de dimensiunile, incarcatura si viteza barcii. De exemplu, in standardul ISO 12215 partea a 5-a se trateaza calculul presiunilor de fund la ambarcatiunile monococa, in functie de care se face dimensionarea structurii in diferite materiale. Cu aceasta ocazie, nu ma pot abtine sa nu subliniez modul eronat in care s-a facut traducerea din engleza a standardului ante-mentionat, termenul "monohull", adica monococa, fiind tradus de "expertii" nostri in "monolit" (din cauza asta prefer exclusiv documentatiile originale)...

[Laurentiu N.]

La inceputul discutiei am avut in vedere barci identice ca forma,fara a fi sub., sau supradimensionate.
Diferenta de greutate intre o lotca de lemn data cu catran, apoi umflata la apa si o barca din fibra,avand aceleasi dimensiuni si forme este clara atunci cand sant puse la incercare de valuri.In Galati sa gasit solutia chilelor de ruliu [un compromis], la barca de fibra, ce dansa fara muzica.
Daca ne gandim la barci glisoare ,una usoara va avea motorul dimensionat pentru aceasta situatie si o marja de incarcare ce daca va fi depasita nu avem nimic de castigat.Astfel ,la o barca de 100 kg ce transporta 300kg,avem un raport de 3/1,incarcare/masa barca, iar asta va genera o influenta majora asupra comportamentului pe apa ,sau miscari ale pasagerilor.Pe cand la o barca mai grea,raportul dintre incarcare si greutate barca va scadea din importanta miscarii pasagerilor,un comportament mai constant + o mai buna trecere a valului.Sigur ca vom avea o putere instalata mai mare,dar si confort + siguranta !

[Mihaif99]

Un lucru e sigur, daca vrei barca mica si sigura iti cumperi pneumatica.
Sa-mi arate cineva o barca de 3 metri normala care merge fara frica pe valuri derioase, de peste 2 metri.

Ma gandesc la un episod pe lacul Ontario (jumatate din suprafata marii negre) cand barci de aluminiu de pescuit de 4.50-5 metri nu ieseau, iar eu cu un zodiac de 3 metri si un 8CP in doi timpi nu aveam probleme.

Pentru lac, daca discutam de barci rigide, barca ideala de pescuit e usoara: sub 150 kg, spatioasa, relativ stabila, si intra usoar in planaj cu 20 - 30 CP. Cand motorul depaseste 50 CP deja e o barca prea mare, care pune probleme de logistica.
Daca va uitati la topicul in care descriu Smokercraftul, vedeti ca tocmai asta am incercat sa obtin. O barca cat se poate de usoara si confortabila, de dimensiuni reduse, dar in care sa nu imi fie frica.

Pentru mare insa, se schimba ecuatia: daca vreau o barca sub 5 metri, alegerea e una singura RIB.
De la 5 metri in sus, as putea considera un skiff stil panga cu podea autovidoare: Andros, XO Boats, si multi altii.

[Laurentiu N.]

Mihaif99 stiu ca ai dreptate !Barca pneumatica poate tot !
Nu o rapun' valurile pentru ca aplica ,cu mult succes si fara ezitare ,un principiu din Ju Jutsu [arta supletii] si anume : Principiul cedarii si sl nonrezistentei. Nu raspunzi unei forte ce te ataca cu rezistenta,ci o eviti si apoi o vei putea controla.

[gvincentiu]

Sau un compromis intre hard si "soft": http://www.walkerbay.com/rigid-dinghies-sailboats/310 Stiu una care si plina cu apa, tot plutea si mergea cu motorul.

[Laurentiu N.]

@Gvincentiu
E frumoasa barca de care spui ! Cred ca are ca principal avantaj,posibilitatea transportului pe portbagaj.Apoi dupa umflare,se transforma in Hulk",doar ca nu e verde !! Dar e tot o barca f. usoara,se renunta la maleabilitatea ce face pneumaticele potente".Probabil ca latimea mare aduce un oarecare plus de stabilitate. Totusi eu recunosc ,,,nu prea le inteleg menirea.
Pentru pescuit cu naluci cred ca e f. buna,in Delta ,pe canale,pe aproape.
Dar pentru Dunare/lansete,drumuri mai lungi....nu prea cred !
Pe vremea lui N.C.,in comert,erau niste barci cu lungimea in jur de 3 m,din fibra.Un vecin de bloc avea asa ceva,era vechi lansetist.Dupa cumpararea acelei barci a inceput sa prefere priponul tinut in mana
Motivul era faptul ca barca se misca de la orice valuret",iar firul tinut cu mana nu se mai slabea,nu trebuia tot timpul intins,la intindere momeala se ascunde in namol si putem sa asteptam orisicat degeaba,plus ca norul de tulbureala'nu e de natura sa atraga pestii precum salaul,avatul,ce vaneaza la vedere.Doar daca pescuim la rama. vizand somnul,crapul,carasul...namolul conteaza mai putin.
.
@Mihaif99
Acum am citit toata postarea ta. Cred iarasi ca ai dreptate ! Si eu gasesc potrivit - aprox. 150 kg,cu 20-25cp.Barcile cu "kraft"in denumire mi se par scumpe.Eu cel mai bine ma simt in barci de tip papuc cu specificatiile de mai sus.In Galati s-au fabricat 2 modele=4m/1,6m/150kg/20-25cp.[e posibil sa-mi aprind paie in cap,dar ma risc ,fiindca sant tuns scurt] :Delfin si Brates.
Prima arata mai bine iar a doua are bord liber mai inalt,ca si etrava+ un aspect mai putin cool',dar mai buna dupa parerea mea pe Dunare.
.
PS-am vazut ca vroiai sa fii prezent la intalnirea din Galati,[unde nici eu nu am ajuns],cred ca la vara se va putea ,telecomferinta/laptop.Doar ca noi vom avea bere Azuga ,iar tu ,ceva cu cangur pe ea   

[impaiatu]

exista vreun raport dimensiune/greutate pt. a cataloga o barca usoara sau grea?
de fapt, care ar fi greutatea ideala pe metru liniar de barca?
sa luam exemplu barca mea , Teleleu pe numele ei; (stich and glue)in planuri , filele de bordaj erau din placaj de 6 mm. Eu am folosit placaj de 9 mm.Nu se specifica daca se inveleste in fibra de sticla .Eu am folosit un strat de tesatura de 180 gr.Catargul e mai gros cu 10 mm decat se specifica in planuri, etc. etc.
Greutatea barcii, la final, ar fi fost conform planurilor de 70 de kg.
Nu stiu cat cantareste rezultatul muncii mele, dar sunt convins ca are cel putin 10 kg peste.
Consideram barca fiind grea sau usoara.
Confortul pe valuri cred ca tine si de tipul de constructie al ambarcatiunii, in cazul meu "flat bottom", ceea ce face ca barca sa topaie indiferent de greutatea ei.

Astea nu sunt concluzii ci doar niste pareri ale mele.Le astept si p-ale voastre, ca sa putem trage o concluzie impreuna.Pe fasâite.

[Vali]

Cred ca Laurentiu se refera la comportamentul unei barci de pescuit, si miscarile ei in stationare (in timpul pescuitului) in functie de greutate.
Acum cateva zile la corabia piratilor am avut o discutie interesanta cu Cristi Bradutzu, despre comportamentul unei barci dedicate de pescuit la crap. Nefiind pescar unditar, ci doar la plase, am ascultat cu atentie punctul lui de vedere, anume ca barca trebuie sa fie cat mai stabila in stationare, ceea ce intuiam si eu.

Parerea mea in continuare ramane ca pentru calitatile de navigatie (viteza, consum, comportament pe valuri) e important ca barca sa fie cat mai usoara, iar comportamentul in stationare sa fie obtinut printr-o forma adecvata a operei vii. Cresterea cu cateva zeci de kilograme a greutatii unei barci nu stiu daca are asa un efect asupra inertiei in stationare, dar sigur diminueaza din capacitatea de transport si din bordul liber al barcii. Din cauza asta Braduztu cauta sa-si ia o salupa cu fund plat, care are stabilitate maxima, si in acelasi timp viteza necesara pentru a ajunge repede la locurile de pescuit.

Problema pe care o vad eu e urmatoarea: cum se poate impaca si capra si varza, adica unde e limita unghiului fundului (deadrise) la o barca mai "viteaza", astfel incat si comportamentul la valuri sa fie bun, si stabilitatea in stationare sa fie optima  . Din punctul meu de vedere, greutatea unei barci nu trebuie sa depaseasca normativele de esantionaj, care garanteaza exploatarea in siguranta. Din cauza asta barcile din import de obicei au designul optimizat pentru greutate minima, stabilitatea obtinandu-se din forma buna a operei vii.

[Mihaif99]

Ca sa repeat, acele calitati: stabilitate si mers in glisaj cu motor mic , greutate mica si pret redus se intalnesc la pneumatice.
O Alta categories de bar I la care ma gandesc este modern a si nu am avut experienta cu ea are fi categoria barcilor de polietilena, care MIMICA o pneumatic a. E adevarat, sun in pic mai grele decat pneumaticele, nu sunt demontabile, dar in rest ai numai avantajeje.

[Vali]

Din pacate, la noi in Delta nu prea sunt conditii de folosit barci pneumatice, chiar si RIB: sunt prea multe cioate, sarme, parame metalice, pontoane paradite etc, care fac foarte riscanta folosirea in siguranta a unei pneumatice. Din cauza asta si sunt asa rare in Delta si pe Dunare. Chiar si eu am patit-o in anii '90 cu una ruseasca, de am zis ca nu-mi mai trebuie.

[solpet]

.... pentru calitatile de navigatie (viteza, consum, comportament pe valuri) e important ca barca sa fie cat mai usoara, iar comportamentul in stationare sa fie obtinut printr-o forma adecvata a operei vii. Cresterea cu cateva zeci de kilograme a greutatii unei barci nu stiu daca are asa un efect asupra inertiei in stationare, dar sigur diminueaza din capacitatea de transport si din bordul liber al barcii.

...Problema pe care o vad eu e urmatoarea: cum se poate impaca si capra si varza, adica unde e limita unghiului fundului (deadrise) la o barca mai "viteaza", astfel incat si comportamentul la valuri sa fie bun, si stabilitatea in stationare sa fie optima  . Din punctul meu de vedere, greutatea unei barci nu trebuie sa depaseasca normativele de esantionaj, care garanteaza exploatarea in siguranta.

Solutia  balastului de apa s-ar  putea aplica, in cazul unui proiect nou de barca pescareasca
(la clasa Transat Mini este o solutie cuasi-standard, ca si la cateva categorii de nave mai maricele...)

Ramane desigur problema rezervoarelor (tancuri balast).  Daca acestea sunt integrate in structura de rezistenta,
se poate obtine - nesocotind energia investita in umplerea si golirea rezervoarelor (pompare)
o inaltare signifianta a metacentrului si cresterea momentelor de inertie,
practic "gratis" adica cu apa.

[Vali]

Salut Peter, ideea cu balastul de apa e una din cele mai bune vizavi de cresterea momentului de inertie, ca si a stabilitatii in stationare. Mai ales ca greutatea in cazul asta va fi exact unde e nevoie, adica jos.
O mica problema pe care o intrevad ar fi ca romanul nostru e refractar la asemenea solutii. Cand se imbata si incepe sa joace hora in barca, el vrea sa se simta ca in barca lui Chuck Norris, nu intr-una plina cu apa in santina .

[Laurentiu N.]

 @Impaiatu'
E imposibil,cred, sa faca cineva o astfel de catalogare:greutate /ml. Intervin prea multi factori.Probabil ca s-ar putea obtine o catalogare daca am da valori fixe catorva variabile,de ex:starea apei,incarcare,utilizare,etc.
Ai construit o barca !! Sa o stapanesti sanatos !! Eu cred ca e de departe cea mai buna barca posibila pentru tine.Fiindca o ai,pluteste,te dai cu ea.Celelalte sant deziderate,plus ca o folosesti probabil pentru agrement.
In schimb daca discutam de pescuit,lucrurile se diversifica in functie de stil si preferinte.Americanii au barcile pentru biban,joase,cu multi cai putere si deloc usoare.Bass boat.foto 1. Astea nu prea simt miscarile pasagerilor,sau atingerea valului [greutatea+forma+motorizare] au multa punte, n' compartimente,ajung repede la locul de pescuit.Dar consuma si costaaa...E destinata unui singur tip de pescuit !!!
Dar nici noi nu ne lasam! Vrem cel mai bun.... compromis 
Daca barca ta e prea usoara sau nu ,o sa-ti spuna singura in timp,plus ca o barca propulsata cu vele e proiectata dupa alte principii decat una de pescuit
.
Solutia propusa de Solpet,cred ca e de domeniul viitorului.Urmatoarea generatie.Ar mai fi :
--Flotor rabatabil,gen barcile din Hawai" 
--Barci monococa [dar cu  compartimente longitudinale] ce se desfac in 2 ca un catamaran, in stationare.
--Aripi portante [arhicunoscute] in mars + maximum de stabilitate data de forma [greutatea e prohibitiva],in stationare.