sfaturi reparatie barca fibra

[PLASMAN]

Am de vreo cativa ani , cred eu, un Boston Whaler, de 13' din prima generatie. De ce zic, cred ca este Boston, pentru ca nu reusesc sa gasesc nicio poza care sa semene perfect cu ce am eu. difera un pic pe interior la prova, in rest totul este identic. Problema cu el este ca e complet compromis, a stat foarte mult timp pe mare fiind sparte atat coaja exterioara cat si cea interioara, drept pentru care spuma s-a imbibat cu apa de mare. Am incercat sa-i repar coaja exterioara tinand barca rasturnata in speranta ca apa se va scurge prin sparturile interioare si astfel voi putea sa o repar si pe interior, dar degeaba.
Apa a iesit si pe exterior a format blistere, mi-a stricat vopseaua, dar ca si greutate nu a pierdut mai nimic.
Am luat hotararea sa ii decupez interiorul, si sa-i scot spuma. Si intradevar spuma era plina cu apa.
Acum va intreb ce ati face in locul meu: ati  reconditiona-o la starea initiala de tip sendwich, sau nefiind siguri ca e un Boston veritabil ati repara-o clasic cu inca vreo 3-4 maini  de mat, tesatura, mat pe interiorul cojii exterioare ca sa ajung la vreo 6 mm si ca sa compensez greutatea suplimentara adaugata, sa-i pun niste strigheri longitudinali si cateva traverse  care sa o intareasca si pe care sa pot sa-i pun un placaj drept podea.
Multumesc pentru sfaturi

[Vali]

Salutare Plasman, eu inca sunt fan al vechiului proverb "o poza face cat o mie de cuvinte" , asa ca poate ne poti pune ceva din care sa ne dam seama exact de probleme, cu toate ca am inteles oarecum despre ce e vorba. Mie imi displac tare barcile care au spuma injectata intre cele 2 coci - corp si punte, fiindca orice s-ar face, mai devreme sau mai tarziu apa tot ajunge la spuma, se imbiba si ingreuneaza tare barca.

Am sa descriu pe scurt ce am facut eu la o iola de fibra facuta in acelasi sistem, in interiorul careia am gasit o tona de polistiren super-imbibat cu apa:
- prima operatiune a fost taierea imbinarii dintre corp si punte, si desfacerea celor 2 componente ale barcii.
- a urmat reparatia serioasa pe interior a celor 2 piese, fiind pline de gauri, rupturi si crapaturi.
- am re-asamblat cele 2 piese, dupa care am inceput reparatiile pe exterior si finisajele.
- la final am dat vreo 2 maini de spritz-chit, pe care le-am slefuit fin, apoi vopsea poliuretanica.

La barca ta, daca spui ca oricum ai taiat partea interioara, poti pune un sistem de varange si longitudinale pe fund, peste care vii cu un paiol din placaj sau alt material solid, acoperit pe ambele parti cu fibra. Vei obtine astfel o rezerva de flotabilitate, o podea neteda si comoda, iar spre pupa ii poti pune inclusiv un dop de golire, pentru cazul destul de probabil in care apa va patrunde in santina.
Asteptam deci detalii, si iti uram spor la treaba .

[mario38]

aici nu ai realizat nimic??? nu ai facut nici o poza nu ai nimic de impartasit mister PLASTMAN ?. Poate ai fii putu fii si tu de ajutor la rindul tau

[PLASMAN]

Vali,
multumesc de sfaturi(scuze de intarziere, dar nu prea am timp de ea, a fost si foarte cald si sunt nevoit sa o fac in aer liber, dar acum s-au mai linistit temperaturile si cred ca e cazul sa-i fac ceva ca vine iarna si iar nu apuc sa fac nimic.
Ce stratificare imi recomanzi, tinand cont ca, carena exterioara are cam 3 mm; varangele si longitudinalele din ce le fac; e cazul sa ma duc si cu coaste pana sub copastie?
multumesc

[Vali]

Salutare din nou si scuze de intarziere, dar am fost plecat in golaneala pe balta, si a fost asa misto incat nici acum nu mi-am revenit .

Grosimea de 3 mm e cam mica, acum nu stiu daca si pe fund e la fel, posibil sa fie mai mare. Asta e caracteristica barcilor sandwich cu spuma: se considera ca presiunea pe fundul barcii (de la viteza si valuri) e preluata de umplutura de spuma, dar ce facem cand aceasta ori se imbiba cu apa, ori se desprinde de interiorul fibrei? Din cauza asta spuneam ca imi displac barcile sandwich injectate cu spuma.

Foarte scurt am sa scriu cum se face dimensionarea structurii de fund la ambarcatiunile facute profesionist (detaliile se gasesc in cartile de specialitate):

- in functie de puterea motorului, deplasament si regimul de mars se face o estimare a vitezei
- in functie de aceasta viteza estimata se calculeaza o presiune de fund preliminara
- se adopta numarul de longitudinale de fund, care la o barca de tip Boston Whaler ar fi de 3, din cauza sectiunii transversale tip trimaran.
- se alege un interval intre varange, astfel ca zona fundului sa fie impartita de catre longitudinale si varange in unitati de suprafata de forma aproximativ rectangulara.
- in functie de presiunea de fund se calculeaza momentele de incovoiere ale acestor unitati de suprafata.
- in functie de valoarea momentelor de incovoiere si modulul de elasticitate al materialului (in cazul nostru fibra de sticla), se calculeaza grosimea fibrei de sticla pe fundul barcii, aceasta fiind mai mare in zona chilei
- se refac calculele, incluzandu-se tensiunea de proiectare (in newtoni/mm2), astfel ca deformarea unitatilor de suprafata la presiunea de calcul sa nu depaseasca 2%.
- daca aceasta ultima conditie e indeplinita, grosimea fundului e cea rezultata din calcul, daca nu, se incrementeaza grosimea si se refac calculele de deformare admisibila, pana obtinem rezultatul dorit.

Bineinteles ca in cazul nostru nu stiu daca are rost sa trecem prin toata polologhia asta , decat daca ai chef de invatat si aplicat o disciplina noua. Se poate determina grosimea fundului si prin analogie cu alte barci similare, sau empiric, cum fac cei mai multi barcagii amatori, unde li se pare lor ca barca e destul de solida.

Pentru o parere mai detaliata, asteptam totusi niste poze, ca sa intelegem exact despre ce e vorba.

[mustatza]

La primavara viitoare doresc sa repar chila barcii,chila pe care am avariat-o prin trececerea peste diferite obstacole inmerse si iesiri la mal in zone pietruite. Intrebarea este daca pot face reparatia fara sa intorc barca cu "rotile"in sus?

[Vali]

Important e sa ai acces pentru a poliza bine zona reparatiei, si pentru a aplica "sanatos" materialul de adaos (fibra si rasina). Asa ca banuiesc ca barca ar trebui sa fie pusa macar pe o parte, pentru a avea acces bun si pozitie potrivita de lucru.

Daca totusi pozitia actuala pe peridoc permite, se poate face reparatia si asa, mai ales ca azi rasina disponibila e exclusiv tixotropica, deci nu se scurge ca sa lase bule in masa laminatului. Totusi, eu personal pana acum am lucrat exclusiv in pozitii care sa-mi permita o lucrare de calitate, ceea ce recomand si celor interesati de o reparatie buna.

[mustatza]

Multam fain de informatie. Pana se incalzeste o sa te mai deranjez cu diferite intrebari legate de reparatie.

[mustatza]

Pt a ma apropia de cerintele celor din DD privind campatul,ma gandesc sa modific putin barca prin scoaterea scaunelor fata si a banchetei spate. In ambele borduri doresc sa construiesc 2 "lazi" cu o lungime de 2.0/2.2m, o latime de 0.45m si o inaltime de 0.50m fiecare, pe care sa se poata dormi. Binenteles ca fiecare cuseta va avea capac/capace pt depozitare diverse necesare.
  - Ce materiale se preteaza la construirea acestor cusete? Materialul ar trebui sa fie usor si in acelasi timp rezistent.
  - Aceasta modificare ar schimba cumva comportamentul pe apa al barcii?

[Vali]

Daca ar fi barca mea, eu as face "cusetele" demontabile (pliabile), pentru a obtine spatiu maxim in barca. In plus, se considera ca locurile de dormit trebuie sa aiba latimea minima de 60 cm, deci la 45 cm vor fi prea inguste.

Spatiile de depozitare le-as face totusi cat mai aproape de axa de simetrie a barcii (planul diametral in limbaj tehnic). Iar pentru a pastra centrul de greutate in pozitia optima, m-as juca experimental cu asezarea incarcaturii si echipajului in barca, pana cand imi place cum se "aseaza" barca pe apa.

Materialele folosite pentru cusete sau cutii pot fi:
- placaj rezistent la apa (WBP) - exista in oferta Holver sau Welde mai multe tipuri. Tot placajul trebuie insa acoperit cu epoxy, si mai bine inclusiv cu o tesatura subtire de fibra (160 de exemplu)
- fagure de polipropilena tip Nidaplast sau Therm-Hex, se gaseste la Rompolimer sau Polydis, insa e nevoie de laminare de calitate pe ambele parti cu fibra si rasina poliesterica, pana se obtine rigiditatea necesara.

Eu as folosi placaj WBP de plop sau mesteacan, acoperit cu fibra de 160 si epoxy, montat pe o structura din sipci de lemn rasinos, protejat la fel cu epoxy. Se mai pot folosi si alte materiale, inclusiv placi de fibra, OSB etc, dar sunt semnificativ mai grele.

[mustatza]

Daca ar fi barca mea, eu as face "cusetele" demontabile (pliabile), pentru a obtine spatiu maxim in barca. In plus, se considera ca locurile de dormit trebuie sa aiba latimea minima de 60 cm, deci la 45 cm vor fi prea inguste.

Spatiile de depozitare le-as face totusi cat mai aproape de axa de simetrie a barcii (planul diametral in limbaj tehnic). Iar pentru a pastra centrul de greutate in pozitia optima, m-as juca experimental cu asezarea incarcaturii si echipajului in barca, pana cand imi place cum se "aseaza" barca pe apa.

Daca cusete sunt demontabile/pliabile,nu raman cu bagajul imprastiat prin barca?

Sub puntea prova a barcii este instalat rezervorul de combustibil,iar in pupa este loc de 5-6 galeti cu mosmoande aferente pescuitului + ca trebuie sa pun si bateria,care acum este sub canapeaua pupa.

Daca lipesc aceste cusete de puntea interioara si de bordaje nu s-ar intari putin structura barcii? + ca as avea spatii relativ uscate pt depozitare

Din experienta ta,la grosimea de 8mm ce greutate are WBP-ul/mp?

[Vali]

Salut @mustatza, promit sa revin putin mai tarziu cu un raspuns cat se poate de complet, acum sunt cam pe fuga din cauza lucrului la barci .

[mustatza]

Salut stimabile,nu este nicio graba,iarna este abia la inceput.