Sasanka 660

Creat de pelicanul, Mai 31, 2013, 04:11:27 PM

« precedentul - următorul »

0 Membri şi 1 Vizitator vizualizează acest subiect.

Intersect

Motorizata,am vazut-o dupa mal,mi-am inchipuit ca ea este
Born to fish,forced to work!!!

pelicanul

Am gasit pe barca, atunci cind am luat -o, doua busole (compas magnetic), asa ca unul este de vinzare: http://www.okazii.ro/vanatoare/busola/compas-magnetic-pentru-barca-a127698285
Pentru forumisti, pret blitz: 100 lei

pelicanul

Citat din: pelicanul din Iunie 03, 2013, 10:27:38 AM
Am gasit pe barca, atunci cind am luat -o, doua busole (compas magnetic), asa ca unul este de vinzare: http://www.okazii.ro/vanatoare/busola/compas-magnetic-pentru-barca-a127698285
Pentru forumisti, pret blitz: 100 lei
S -a vindut !

pelicanul

#18
Dupa cum va spuneam, saptamina trecuta am fost la Sfintu Gheorghe. Postez aici pentru ca, din pacate, nu ne-am intilnit cu nici o barca purtind sigla "Cap Compas", asa ca nu are rost sa poluez topicul deschis de dan dragos http://forum.capcompas.ro/index.php/topic,1313.msg22259/topicseen.html#new
Am plecat marti (dis de dimineata) si ne-am intors vineri seara. Vara asta vremea pe litoral a fost destul de capricioasa si am pindit zilele cu vint sub 15 noduri din perioada propusa (24 august - 5 septembrie). Din cauza asta iesirea a fost destul de scurta, saptamina urmatoare se anunta vreme destul de urita si am preferat o margine mai mare de siguranta. Totusi, am fi putut sa ne intoarcem simbata, dar acum asta e.
Am plecat deci marti dimineata pe la 0500, impreuna cu fiul meu. Am ajuns pe la 1600 la Edighiol, pe o mare cam de grad 2, cu vint destul de puternic (vreo 12 noduri) din sud-est. La Edighiol, inghesuiala mare, locul ingust, multi pescari pe mal cu undita si greu de intors din cauza vintului din ce in ce mai puternic si a curentului din canal. Pina la urma, am gasit un loc in stuf si am stat pina a doua zi.
Miercuri, Edighiol - Sfintu Gheorghe, aproximativ 9 ore. Am mers mult si pe motor pentru ca marea era din ce in ce mai agitata si prognoza pentru seara nu era buna deloc. Inainte de intrarea in bratul Sfintu Gheorghe am atins ceva in apa (stincile din sudul intrarii sau vreun bustean), insa super safranul facut de Cristi Tutuianu a rezistat cu brio. Doar saula de 8 mm cu care era tinut pe pozitie a cam cedat nervos si s-a cam desirat in crocodil! :)
Dupa amiaza si seara, masa de peste si plimbare prin sat. Marina din Sfintu' o mare dezamagire, nu exista nici un WC si nici macar un robinet cu apa in tot portul. Ce pretentii sa ai, daca n-ai platit! Asa mi-a raspuns un domn "de la birouri", care m-a informat ca "fata cu chitantierul" e plecata la Tulcea! :) In schimb, o veste buna, permisul de acces in RBDD se poate lua si din Sfintu', nu numai din Tulcea, asa cum stiam. Programam deci o plimbare pe canale pentru a doua zi si, in timp ce stringeam informatii despre traseu, aflam de la un localnic (coleg de ponton) ca se poate iesi in mare pe la Zaton. Nu pe Girla Turceasca si nu pe Ciotica. Pe acolo e apa prea mica, sint praguri la iesirea in mare. Pe Zaton insa se poate. L-am intrebat de vreo trei ori daca nu sint pomi, daca e destul de lat canalul, etc  si a zis ca nu e problema. Ne-am luat deci permisele si a doua zi am intrat pe canal. Au fost citeva locuri prin care abia am trecut (barca are totusi 2,4 m latime) dar pina la urma am ajuns la mare.
Am ancorat pe un fund de 2,5 m, la vreo 100 m de mal si am facut baie si plaja vreo citeva ore, pina la apus. Toata ziua a fost vint foarte puternic, de 15 - 20 noduri din sector nordic. La asa distanta mica de mal, nu apucau sa se formeze valuri mai deloc, desi vintul se simtea extrem de puternic, malul cred ca nu are 1 m deasupra nivelului marii. Din cauza puterii vintului am dormit destul de iepureste, stresat sa nu grapeze ancora. Dimineata insa, am avut o surpriza placuta, ancora Danforth era practic ingropata in nisip si a trebuit sa o scoatem tragind de saula, cu pet in loc de geamandura, legata de diamant.
Plaja din zona Zaton cred ca este printre cele mai ciudate locuri vazute de mine. Este acoperita cu nisip si scoici, pare o plaja normala, dar cind calci pe ea are o consistenta de burete din care iese, sub presiunea piciorului, o apa neagra cu miros de mlastina. Dedesubt cred ca era plaur si toata granita dintre Delta si Mare este o zona extrem de "fluida" nu stii sigur unde se termina una si unde incepe cealalta.
Drumul de intoarcere, destul de obositor, plecare la 0400 de la Zaton si sosire la Eforie pe la 1930. La plecare era intuneric bezna si am avut ocazia sa testam lumina de la compasul magnetic, instalatie facuta de Nea Gica (acig). Vreau sa va spun ca e de-adevaratelea, nu mi-a venit sa cred ce "mishto"  :) se vede. Am mers mai pe linga mal, pentru ca vintul, desi a mai slabit (pe la 10 - 12 noduri) ridica valuri destul de mari.
Plictiseala ne-a fost alungata pe la ora prinzului de un cird de delfini, cam pe la Vadu. Cred ca erau vreo zece, dintre care doi pui. S-au strins toti in jurul barcii si ne-au oferit un spectacol pe cinste, vreo jumatate de ora. Aia mici, parca erau legati de mame, faceau innot sincron mai ceva ca la Olimpiada.
A fost prima iesire mai serioasa (cu dormit si mincat pe barca) cu barca asta, si pot sa spun ca nu m-a dezamagit. Mai sint citeva chestii de pus la punct, dar numai din astfel de iesiri putem invata.

Florio

Citat din: pelicanul din Septembrie 01, 2014, 01:54:54 PM
Dupa cum va spuneam, saptamina trecuta am fost la Sfintu Gheorghe. Postez aici pentru ca, din pacate, nu ne-am intilnit cu nici o barca purtind sigla "Cap Compas", asa ca nu are rost sa poluez topicul deschis de dan dragos http://forum.capcompas.ro/index.php/topic,1313.msg22259/topicseen.html#new
Am plecat marti (dis de dimineata) si ne-am intors vineri seara. Vara asta vremea pe litoral a fost destul de capricioasa si am pindit zilele cu vint sub 15 noduri din perioada propusa (24 august - 5 septembrie). Din cauza asta iesirea a fost destul de scurta, saptamina urmatoare se anunta vreme destul de urita si am preferat o margine mai mare de siguranta. Totusi, am fi putut sa ne intoarcem simbata, dar acum asta e.
Am plecat deci marti dimineata pe la 0500, impreuna cu fiul meu. Am ajuns pe la 1600 la Edighiol, pe o mare cam de grad 2, cu vint destul de puternic (vreo 12 noduri) din sud-est. La Edighiol, inghesuiala mare, locul ingust, multi pescari pe mal cu undita si greu de intors din cauza vintului din ce in ce mai puternic si a curentului din canal. Pina la urma, am gasit un loc in stuf si am stat pina a doua zi.
Miercuri, Edighiol - Sfintu Gheorghe, aproximativ 9 ore. Am mers mult si pe motor pentru ca marea era din ce in ce mai agitata si prognoza pentru seara nu era buna deloc. Inainte de intrarea in bratul Sfintu Gheorghe am atins ceva in apa (stincile din sudul intrarii sau vreun bustean), insa super safranul facut de Cristi Tutuianu a rezistat cu brio. Doar saula de 8 mm cu care era tinut pe pozitie a cam cedat nervos si s-a cam desirat in crocodil! :)
Dupa amiaza si seara, masa de peste si plimbare prin sat. Marina din Sfintu' o mare dezamagire, nu exista nici un WC si nici macar un robinet cu apa in tot portul. Ce pretentii sa ai, daca n-ai platit! Asa mi-a raspuns un domn "de la birouri", care m-a informat ca "fata cu chitantierul" e plecata la Tulcea! :) In schimb, o veste buna, permisul de acces in RBDD se poate lua si din Sfintu', nu numai din Tulcea, asa cum stiam. Programam deci o plimbare pe canale pentru a doua zi si, in timp ce stringeam informatii despre traseu, aflam de la un localnic (coleg de ponton) ca se poate iesi in mare pe la Zaton. Nu pe Girla Turceasca si nu pe Ciotica. Pe acolo e apa prea mica, sint praguri la iesirea in mare. Pe Zaton insa se poate. L-am intrebat de vreo trei ori daca nu sint pomi, daca e destul de lat canalul, etc  si a zis ca nu e problema. Ne-am luat deci permisele si a doua zi am intrat pe canal. Au fost citeva locuri prin care abia am trecut (barca are totusi 2,4 m latime) dar pina la urma am ajuns la mare.
Am ancorat pe un fund de 2,5 m, la vreo 100 m de mal si am facut baie si plaja vreo citeva ore, pina la apus. Toata ziua a fost vint foarte puternic, de 15 - 20 noduri din sector nordic. La asa distanta mica de mal, nu apucau sa se formeze valuri mai deloc, desi vintul se simtea extrem de puternic, malul cred ca nu are 1 m deasupra nivelului marii. Din cauza puterii vintului am dormit destul de iepureste, stresat sa nu grapeze ancora. Dimineata insa, am avut o surpriza placuta, ancora Danforth era practic ingropata in nisip si a trebuit sa o scoatem tragind de saula, cu pet in loc de geamandura, legata de diamant.
Plaja din zona Zaton cred ca este printre cele mai ciudate locuri vazute de mine. Este acoperita cu nisip si scoici, pare o plaja normala, dar cind calci pe ea are o consistenta de burete din care iese, sub presiunea piciorului, o apa neagra cu miros de mlastina. Dedesubt cred ca era plaur si toata granita dintre Delta si Mare este o zona extrem de "fluida" nu stii sigur unde se termina una si unde incepe cealalta.
Drumul de intoarcere, destul de obositor, plecare la 0400 de la Zaton si sosire la Eforie pe la 1930. La plecare era intuneric bezna si am avut ocazia sa testam lumina de la compasul magnetic, instalatie facuta de Nea Gica (acig). Vreau sa va spun ca e de-adevaratelea, nu mi-a venit sa cred ce "mishto"  :) se vede. Am mers mai pe linga mal, pentru ca vintul, desi a mai slabit (pe la 10 - 12 noduri) ridica valuri destul de mari.
Plictiseala ne-a fost alungata pe la ora prinzului de un cird de delfini, cam pe la Vadu. Cred ca erau vreo zece, dintre care doi pui. S-au strins toti in jurul barcii si ne-au oferit un spectacol pe cinste, vreo jumatate de ora. Aia mici, parca erau legati de mame, faceau innot sincron mai ceva ca la Olimpiada.
A fost prima iesire mai serioasa (cu dormit si mincat pe barca) cu barca asta, si pot sa spun ca nu m-a dezamagit. Mai sint citeva chestii de pus la punct, dar numai din astfel de iesiri putem invata.

Frumos, Nicule.
Era si timpul sa pui Rusoaica la treaba mai serios :) .
E interesanta informatia cu iesirea in mare din Zaton. N-am incercat-o. Este cumva acea iesire de la intersectia cu canalul Buhaz,  langa lacul Zatonu mic ?

pelicanul

Citat din: Florio din Septembrie 01, 2014, 02:30:36 PM


E interesanta informatia cu iesirea in mare din Zaton. N-am incercat-o. Este cumva acea iesire de la intersectia cu canalul Buhaz,  langa lacul Zatonu mic ?


Iesirea este la 44 48'51"N 29 25'04"E conform Google Earth.

Captan

Offff mai Nicule, ai facut tu singur ce trebuia sa facem impreuna in iulie. Poate data urmatoare.
Cred ca a fost super frumos. Felicitari.

pelicanul

Am vorbit de vreo luna de zile cu Captan si cu Florio sa facem o iesire cu doua barci (Sasanka + McGregor) pina la Sfintu Gheorghe. Captan a avut ceva probleme, asa ca Mac-ul lui a ramas in Constanta si am plecat numai eu cu Florio pe barca mea.
Plecarea cu noaptea in cap (5 sau 6 dimineata) din Eforie, vineri 17 iulie. Am ajuns pe la ora 14:30  travers Edighiol. Navigatie cu motorul pentru ca toata dimineata a fost calm plat si apoi, ultimele doua ore cu vele.
Pentru ca abia se pornise vintul, ne-a venit ideea sa profitam si sa mergem pina la Sahalin in aceeasi zi, fara pauza. Am tras tare de gennaker si am pus barca pe pilotul automat nr. 2 (o saula legata de eche si de tachetul din pupa tribord). Barca a mers ca pe sine pina aproape de Sahalin in vreo 4 - 5 ore, timp in care am mincat ceva si apoi ne-am "plictisit" prin cockpit, admirind marea, la inceput pustie si apoi insufletita de un cird marisor de delfini.
Am ajuns in dreptul Sahalinului si am pus in functiune aparatul Lucky Fish folosit pe post de "adincometru" pentru a "pipai" intrarea  in laguna. Intinsura din virful Sahalinului este cu mult mai mare decit aparea pe Navionic-sul lui Florio. In sfirsit, am ancorat in dosul insulei, pentru ca valurile erau maricele si vintul din ce in ce mai puternic. Nici nu apucasem sa ancoram ca am fost abordati de o barca cu doi pescari care ne-au promis chefal pentru micul dejun.
A urmat o baie in laguna, pe un fund de 1,8 m, plin de mil si apoi o ciorba de burta de la Scandia Sibiu, dreasa cu usturoi si lamiie. Dupa aia am pritocit un pahar de vin si niste bucatele de cascaval pina pe la 22:30. Pentru ca ancora nu prea tinea am pus "AnchorLite-ul" sa ne pazeasca pozitia si ne-am bagat la somn. Pe la ora doua noaptea eu dormeam bustean si visam o masina de pompieri :), dar m-a trezit Florio, ca de fapt alarma pe care o visam eu era tabletka mea. Ancora grapa, dar dupa 50 - 100 m s-a stabilizat, asa ca am resetat alarma si ne-am bagat iar la somn. Malul de sub vint era la citiva kilometri, da' orisicit! Cred ca trebuie sa pun totusi un lant mai gros la ancora! :)
Dimineata cind m-am trezit (pe la 07:00) l-am gasit pe Florio in cockpit cu cafeaua in mina si cu trei pesti de vreo 40 cm bucata care asteptau sa sara in tigaie. "Braconierii" s-au tinut de cuvint! :) Unul din pesti era un chefal, iar ceilalti doi, un fel de pastravi, la care pescarii le ziceau "somon de Marea Neagra"! Nu am mai vazut asa ceva pina acum, dar va jur ca nu erau de la Carrefour, asa cum mi-a spus cineva care a vazut pozele. In orice caz, e delicios! :)
Un mic dejun extrem de hranitor (peste prajit, piine,  salata de rosii, mujdei si un pahar de vin :) ), apoi o tura pe la epava si dupa aia aproape toata ziua cu vele inapoi spre Edighiol. Ne-am ambitionat si am mers cu vele desi vintul slabise mult si era din sector sudic, chiar de unde nu trebuia. La Edighiol ne-a intimpinat Politia de Frontiera, ne-au controlat actele si ne-au rugat sa-i anuntam cind plecam. Apoi ne-am bagat in stuf pe malul canalului, am facut o baie si am murit de cald in barca, pentru ca vintul cazuse aproape de tot si afara nu puteam sta de raul tintarilor.
Duminica dimineata baie in mare la doi pasi de iesirea de la Edighiol. Marea era linistita ca o balta, asa ca am bagat motorul "my good ol' johnson"  ;) si pilotul automat nr.1 (Simrad TP10). Am mai incercat mai tirziu ceva vele, doar ca sa ne remarce Coquetta (un superb Hanse de 40 si nu stiu cit de picioare) dar vintul era un sud-est care nu prea ne-a placut, asa ca am pornit din nou motorul si am ajuns in Eforie pe la 18:00, la timp pentru a prinde coada kilometrica de pe podul din Agigea. :)
Sper sa mai fac vreo doua iesiri de genul asta pina la toamna, ca razbunare pentru ca n-am ajuns nici anul asta la Raid! :)

PS Il astept pe Florio sa puna ceva poze, pentru ca el a fost cameramanul oficial si a promis ca mi le trimite si mie! :)


bluewave

"No Whistling on Board"

Intersect

 Foarte frumos.La mai multe baieti dar si mai bine de ce nu organizam o iesire dupa data de 15 August?
De data asta o sa fie mai multe fanioane Cap Compas.
Born to fish,forced to work!!!

Florio

Care va sa zica Eforie Nord-Sacalin si retur.
De ieri voiam sa spun doua vorbe, timpul si treburile retinandu-ma chinuitor. Dar acum, dupa ce m-a sunat si Pelicanul, mi-am intrerupt "masa de pranz" de la 9 seara, sa arat poze si sa insir cateva cuvinte. Cu atat mai mult cu cat punctul meu de vedere e nitel diferit :) .

Planul de pasaj, facut de mine anterior, era:
Ziua 1: Eforie N- Edighiol  40 MM
Ziua 2: Edighiol- Sacalin  32 MM
Ziua 3 Sacalin - Eforie N. 72 MM

Evident, astea sunt distantele in linie dreapta, fara deriva, fara volte, fara altceva. In realitate ma asteptam la minimum 80 de mile marine, ca popa :) .  160-180 mile pe intregul traseu.

Pregatirea mea pentru calatorie, a fost ceva de 20 de minute. Sunt ca soldatul de front, gata oricand sa puna bagajul pe umar :)
Am ajuns la Eforie pe la ora 10.15, unde m-a intampinat prietenul nostru. Ma simt acolo ca acasa, m-am imbarcat, am plecat la un dus, m-am intors proaspat si pus pe cotrobait prognoze. Am aflat mai tarziu ca in marina era si Adi (cheloo :) ) care m-a certat ca nu i-am dat un telefon sa incingem un chef!
Fara sa-mi pun ceasul sa sune, m-am trezit inainte de ora 4, simtind ca s-a intetit vantul in sarturi. Am scos capul afara, asa era!
Pai sa dam mola, zic, sa nu irosim bunatate de vant.
Si pana am facut cafeluta, pana ne-am mai pregatit, s-au crapat si zorii.
Pe mine ma mancau palmele, dar Nicu a zis sa mergem cu motorul pana trecem de digul portului mare.








Florio

Ca un facut, dupa ce trecem de gura portului, cade vantul. Cum ar zice Johannis, ghinion !
Marea era de gradul zero. Zero absolut. Fara incretituri, balta, oglinda.
Ma rog, noi fiind nevorbiti, am tolerat usor motoreala mulcoma si ne-am intretinut in mod placut. Nici nu mai stiu daca mancasem ceva sau nu.
Am traversat si golful Mamaia, ne-am apropiat de Navodari unde am trecut destul de "prea aproape" de baliza de descarcare a titeiului ( detalii la Pelican), cat sa ne apeleze respectivii prin radio, sa ocolim ceva mai mult.
   






Imediat dupa asta, marea a inceput sa increteasca razlet in bataia unor rafale delicate. Hopaaa, incepe vantul :) !
In asteptarea lui, cat Pelicanul verifica orizontala cusetei babord, am luat chitara drept aliat :


Florio

In sfarsit, se aseaza un vant suficient cat sa merite deschise velele, iar White Russian incepe sa-si faca menirea de velier.
Merge barca asta , o frumusete ! Derivorul lestat ii tine o asieta mandra, desi catargul e mare comparativ cu lungimea barcii (catarg 8,5m , barca 6,6m).
Daca imi amintesc bine, intai am ridicat randa si focul, dupa care imediat am renuntat si l-am inlocuit cu un gennaker.
Usor-usor, dupa aproximativ doua ore de mers sustinut, am ajuns la Edighiol cand vantul crestea din ce in ce mai tare.

Zice Pelicanul:
-Daca mergem de astazi pana la Sacalin, la intoarcere o sa avem drumul mai scurt, din doua bucati.
Desi mi-ar placea un popas acolo, ii dau dreptate cu toata sustinerea: avem vant bun, cum sa renunt la el?
Pe mare ca si pe uscat, ce-i in mana nu-i minciuna. Stim noi cum va fi peste doua zile ?

Si luam din nou largul, cu directia Sacalin. Sau...ma rog... ceva asemanator. :)
Genovezul barcii era unul bun ca marime, dar nearanjat bine. Marginea de cadere flutura in partea de sus, bordul de atac flutura si el, asa ca am luat o directie cu 10-15 grade est. Directia asta ne-a dat o deviatie de  6 mile, dar cata satisfactie am incercat, cand barca a mers mai tot timpul peste viteza ei tehnic maxima  ( intre 6,2 si 7,2 nd, pentru lungimea ei de 6m LWL).
  Am trecut pe langa Gura Portitei intr-o goana, abia cu teleobiectivul aparatului (18-270) fixat la maximum de apropiere, am putut zari ceva.








Ramas singur pe punte (Nicu la odihna, jos), am reglat cat am putut de bine velele si am inceput sa ma joc. Ba cu aparatul foto, ba cu chitara, ba mai aranjand ceva ce mi se parea de perfectionat prin cockpit.






Florio

White Russian e o barca excelenta, o spun cu toata gura. Are o constructie robuste, e echilibrata bine din lest, detaliile si finisajele interioare sunt demne de un yacht dintre cele mari, dotarile la fel.
Are doar doua marunte lipsuri, unul dintre ele fiind lipsa bimini top-ului.
Dar cat am stat singur afara, am incropit unul din sacul meu de dormit, prins intre o pataratina si cateva manevre intinse pe punte.
A fost un moment amuzant cand Pelicanul, trezit, a facut ochii mari la aratarea ce umbrea partial cockpitul.
Si s-a varat sub umbrar. :)




Florio

Ultimele mile au fost o frumusete de sailing. Marea incepuse sa ridice valuri, de la vantul din ce in ce mai tare. Oricum, valurile nu depaseau 1,5m, iar deviatia
data de unghiul nostru, a facut sa ajungem sa strabatem ultima distanta cu vant de pupa 100%.
  Abia atunci am luat echea in mana si nu i-am mai dat drumul. L-am rugat pe Nicu sa puna un preventer la randa sa nu ampanam anapoda si am pus velele in foarfeca, ridicati permanent de valurile  care incercau sa ne suceasca barca.

Asa am strabatut cele 6 mile catre sudul Sacalinului, pana cand apropierea de insula a devenit iminenta.
Abia atunci am strans ambele vele si am deschis focul de pe roller, continuand drumul asa.