Veliere costiere

[Vali]

Scurt update:
- la velierul tip 2 s-au  remediat toate problemele operei vii si s-au finisat suprafetele. Urmeaza vopsirea, apoi rasturnarea in pozitie normala, finisajul puntii si echiparea finala. Urmeaza poze.
- la Alacrity 19 s-au demontat derivoarele, s-a inlocuit lemnul unde era putrezit, si s-a schimbat in santina o varanga (singura care era putrezita). Urmeaza finisajele si armarea barcii, apoi la fel poze.

Daca tot suntem la veliere mici - costiere, m-am gandit sa mai scriem despre ele, continuand ce se discuta pe celalalt forum (barca pentru Tulcea-Mangalia), unde discutia s-a pierdut pe drum. Chiar ma gandeam ca, daca am intreba forumistii, fiecare ar avea parerea lui proprie despre barca optima pentru ruta Tulcea - Mangalia:
- Legendaru' sigur ar spune ca lotca Legenda Dunarii e cea mai buna
- Vince ar spune ca sigur catamaranul de 2,5 metri latime e optim
- Florio stim bine ca tot pe incercatul Mac 26  l-ar pune pe primul loc
- Andrei ar spune ca tot Etap-ul 23 e bun, cu derivorul culisant lestat
- Boris din Galati ar spune ca barca lui cu derivor briceag e perfecta
- Romeo ar spune ca alegerea optima e o multicoca, nu conteaza tipul
- Nicu 7 metri stim bine ce ar considera alegerea cea mai buna - Natali 700
- Dl. Paul Butusina sigur ar sugera ca barca optima Dufour-ul 22 cu chila fixa
- eu as alege oricum ceva cu pescaj mic - derivor mobil, twin keel sau multicoca
Concluzia e ca in bancul cu rabinul, toata lumea are dreptate.

Ca sa facem totusi o scurta intoarcere in timp, in anii '80 s-a infiintat micul club al entuziastilor galateni in ale velelor. Clubul avand in componenta si navalisti experimentati, s-a inceput constructia barcilor de amator, care aveau toate aceeasi caracteristica: derivorul briceag, considerat optim pentru croazierele cu plecare din Galati, adica Dunare si maritim costier. Au fost astfel barcile Phoenix, Flamingo, Bravo, Alona Fan
Solutia a fost verificata in practica, si a fost atat de buna, incat a fost aplicata si la barcile considerate "de larg", precum Neutrino a lui Paul Butusina, sau Hoinarul lui Marian Popovici, barci cu croaziere maritime serioase la activ. Insa la acestea, derivorul briceag se retragea in interiorul unui lest exterior profilat, ca la barcile Vagabond de pe bateau.com.
In plus, tot in anii '80 a fost introdus in fabricatie primul mini-velier de croaziera de serie de la noi - velierul tip 2 de la Bratesul. A fost conceput si construit ca prototip de cei 3 veterani navalisti - Dan Ujeuca, Marin Ungureanu si Constantin Caramatescu, si avea - ati ghicit - exact derivor briceag.

[kmbh69]

Barcile Vagabond de pe bateau.com mai au un avantaj. Lestul exterior e plat, asa ca dupa ridicarea derivorului, barca poate esua fara probleme la reflux. De altfel scrie ca e buna pentru regiunea Friesland (pe unde m-am plimbat de curand). De fapt, din dorinta de versatilitate, Vagabond (cel putin, modelul cel mai mare din serie) are o cutie pe post de lest, in care poti alege sa pui provizii pentru un drum mai lung sau sa pui bare de fonta ca si lest, pentru ture scurte.

[Vali]

Ce-mi pare rau e ca solutia cu derivorul briceag care se retrage in interiorul lestului profilat nu s-a raspandit mai mult. De exemplu, in Canada barcile Montgomery sunt renumite pentru comportamentul seaworthy in conditii de pescaj mic. In plus, Jacques Mertens de la bateau.com a preluat experienta francezilor despre barci stelate din placaj, adaptandu-le pentru stitch&glue si pescaj mic (derivor briceag cu lest profilat).

Ca sa spun si cate ceva din experienta personala: pana acum m-am dat pe mare in zona costiera de la noi cu velierele cu derivor briceag Phoenix de 6,8 metri si Hoinar de 7,4 metri, cu Etap-ul 23 avand derivor ghilotina lestat, si cu twin-keeler-ul de 5,8 metri Alacrity 19. Asta in afara barcilor mari de la Tomis, barci cu chila adanca exclusiv de larg, cu care m-am dat de-a lungul timpului. 

Prima barca apartine ca design anilor '70, si e exact barca din planurile urmatoare: http://www.vodnyimir.ru/Kreiserskii_shvertbot_Morskoi_Ej.html . Ideea de baza e stabilitatea preponderent de forma, si derivorul briceag greu, din tabla de otel de 10 mm. Ideea nu e rea, dar nici foarte buna, din cauza ca greutatea si inertia derivorului actioneaza in sens negativ asupra structurii fundului in zona putului derivor. Am avut de-a lungul timpului infiltratii permanente pe la boltul de pivotare a derivorului, plus ca daca te pui accidental pe uscat cand barca e bandata, derivorul briceag de 100 de kile nu intra imediat in cutia lui, ci bandeaza barca si mai mult, oferind proprietarului prilej de a-si exersa toata gama de injuraturi stiuta .

Ceea ce nu se poate spune despre Hoinar (planuri Harle - Cabernet 7,40), barca identica Vagabond-urilor de la bateau.com. Lestul exterior profilat, fixat sanatos de structura fundului, alaturi de derivorul mobil usor, cu pivotul in corpul lestului si nu in interiorul barcii, actioneaza mult mai putin asupra structurii de fund. Derivorul culiseaza imediat inauntru la esuare, insa problema este cresterea pescajului, deci barca nu se poate trage la malul Dunarii sau pe plaja la mare. Mai ales cand stim ca plajele din zona costiera de la Sulina la cap Midia sunt precedate de intinsuri si praguri periculoase, pana la adancimea de 0.5 metri, dovada fiind esuarile intamplate de-a lungul timpului: Buckler-ul 24 de la Sf. Gheorghe, barca lui nea Antip din Braila (dezesuata usor din cauza dimensiunii mici), barca mare distrusa de la Portita, sau mai recent iahtul Aiax, esuat la Chituc, dezesuat cu ajutorul Politiei de frontiera.

Asa ca ajungem la Alacrity 19, barca facuta special pentru esuari dese, in zonele cu maree din insulele britanice. La esuarile de pe Dunare sau mare barca s-a comportat excelent, despotmolindu-se foarte usor prin impingerea cu o vasla. Iar calitatile de navigatie sunt excelente - seaworthy, stabila, strange bine vantul datorita orientarii convergente a derivoarelor, singura penalitate fiind viteza ceva mai mica, din cauza suprafetei udate mari.

Despre Etap 23, am evitat constant apropierea de mal si intinsurile stiute, deci barca s-a comportat magnific cu derivorul complet coborat, aratand de ce e in stare in velier bine conceput, aproape velier de regata. Singura problema e ca e imperios necesara ridicarea din timp a derivorului, acesta neculisand inauntru la esuare ca la cele briceag, si in plus pescajul cu derivorul ridicat nu permite acostarea pe plaja, din cauza lestului care ramane in exterior.

PS: am modificat titlul topicului in "Veliere costiere".

[Thor]

Daca te-ai apuca sa construiesti, nu astazi ca este sarbatoare (La multi ani Mariilor si Marinilor), nici maine ca este duminica, luni, un velier pentru tine, pentru Tulcea - Varna sau Mangalia, care CEL MAI MIC velier l-ai incepe?

[x_petrolist]

.......
Chiar ma gandeam ca, daca am intreba forumistii, fiecare ar avea parerea lui proprie despre barca optima pentru ruta Tulcea - Mangalia:
- Legendaru' sigur ar spune ca lotca Legenda Dunarii e cea mai buna
- Vince ar spune ca sigur catamaranul de 2,5 metri latime e optim
- Florio stim bine ca tot pe incercatul Mac 26  l-ar pune pe primul loc
- Andrei ar spune ca tot Etap-ul 23 e bun, cu derivorul culisant lestat
- Boris din Galati ar spune ca barca lui cu derivor briceag e perfecta
- Romeo ar spune ca alegerea optima e o multicoca, nu conteaza tipul
- Nicu 7 metri stim bine ce ar considera alegerea cea mai buna - Natali 700
- Dl. Paul Butusina sigur ar sugera ca barca optima Dufour-ul 22 cu chila fixa
- eu as alege oricum ceva cu pescaj mic - derivor mobil, twin keel sau multicoca
Concluzia e ca in bancul cu rabinul, toata lumea are dreptate.

..............

eu as alege un catboat, Marshall Sanderliing de 18 picioare ; - )

[Vali]

Daca te-ai apuca sa construiesti, nu astazi ca este sarbatoare (La multi ani Mariilor si Marinilor), nici maine ca este duminica, luni, un velier pentru tine, pentru Tulcea - Varna sau Mangalia, care CEL MAI MIC velier l-ai incepe?

Fiindca sunt fan al barcilor clasice, daca ar fi sa construiesc, as alege barca minimala care sa imbine si placerea constructiei, si calitatile nautice, de exemplu pocket-cruiserele lui George Whisstock:

Alta varianta ar fi cel mai seaworthy mini-iaht pentru care se gasesc planuri de constructie in regim de amator, Piepowder 16 de la Dudley Dix:

eu as alege un catboat, Marshall Sanderliing de 18 picioare ; - )

Frumoasa barca. Prima dragoste nu se uita niciodata .

[Captan]

Eu am un "ghimpe" in privinta derivoarelor tip ghilotina. De exemplu la barca mea,derivorul coborat,lama de inox de 1m lungime si 0,4 latime,nu ma prea ajuta sa urc bine in vant. Am facut o gramada de expeiente,dar........ nu-mi place cum urca, adica unghiul de urcare impotriva vantului este prea mare si pierd din ceea ce castigi in bordul care "da" vantul.Ori poate nu ma pricep eu,dar am incercat o gramada de variante.!

[Vali]

Sa nu uitam ca la tipul tau de barca s-au facut numeroase experimente cu greementul si derivorul, nu toate reusite.
Daca intr-adevar ai derivor ghilotina, nu prea ai cum sa te joci cu centrul de rezistenta laterala, cum e cazul derivorului briceag. In plus, daca derivorul nu e profilat in sectiune, portanta care-l ajuta sa urce in vant e foarte mica.
Si inca un lucru - e la fel de importanta starea velaturii (sa nu aiba "burti" prea mari etc), si echiibrarea centrului velic fata de centrul de rezistenta laterala imersa.

[kmbh69]

Apoi, daca e sa ma plang si eu (ca si colegul cu barca cu derivor de tip ghilotina), si Cobra 27 twin-keel (barca mea) are o inertie foarte mare, urca foarte putin in vant si de multe ori avea tendinta sa cada in vant. De exemplu, incercam cate o volta si nu mai vroia sa se puna cu prova in vant si ma trezeam ca facea o bucla inapoi, inainte de a urca in vant in cealalta directie. Uneori am fost nevoit sa pornesc motorul ca sa nu mai faca asa o bucla si sa pot schimba directia cu prova in vant. E drept ca nici nu am avut loc destul sa fac volte (senalul navigabil avea doar 20 m latime) si probabil barca nu apucase sa prinda viteza inainte de a intoarce prova in vant. Probleme au mai aparut si cu deriva de vant. De aceea unele modele de twin-keel mai noi au din constructie derivoarele convergente spre prova, tocmai in incercarea de a compensa deriva de vant. Cand bandeaza pe un derivor, acela e orientat deja ca sa traga barca spre vant.

[Captan]

Vali mai asteptam poze si schite,eventual, cu ce ai mai facut la modelul"Brates".
Ne esti dator si ai promis!
Cat despre ce am scris mai devreme cu urcatul in vant.....Nu a stat nimeni sa calculeze centrul de greuatate sau deriva lateral.Velele sunt super, se intind ca la carte,fara burti, dar nu pot sa-ti spun nimic de centrul velic.Asa cum am luat barca,asa am folosit-o,doar ca i-am pus vele mai bune.Oricum barca sta din constructie usor aprovata (ceea ce este un lucru bun).
Derivorul de care am amintit culiseaza intre 2 bucati de fonta de aprox 200 kg,situate exact pe centrul de greutate al barci.Si asta este cu plus.!
Dar mai multe........!

[gvincentiu]

Tot întorcând Izvor 11-le meu și studiind alte planuri am constatat următoarele:
- derivorul central (intre corpuri, vezi whaller) tip ghilotina este complet nepractic, ia din spatiul interior iar pe Dunare este deajuns un trunchi de copac la semiimersiune să ți-l facă țăndări. Tot aici aș mai întroduce și orice derivoare ghilotină în corpuri.
- derivorul briceag este soluția optimă, mai ales la corpurile înguste, unde spațiul de santină nu e folosit. În cazul corpurilor largi (mai ales la monococile mici) devine un pic problematică lipsa spațiului.
- chila lungă, chiar și cu un profil redus este un best of în cazul completării acesteia cu un derivor briceag, trecând peste problemele constructive. Avantajele unei astfel de chile sunt incontestabile la apele ce le avem. Unui catamaran mic i se pot amplasa ambele derivoare briceag în lateralele chilei, chiar și ușor lestate.

[Thor]

Dar derivoarele laterale (leeboards) de ce nu sunt avute in vedere? Am vazut in discutiile (scrise) de aici http://www.barcaholic.ro/f5/derivorul-1216.html  ca se utilizeazau exact la unele veliere care navigau pe fluvii si costier. Si atunci nu mai avem nici infiltratii pe la axul derivorului briceag si nici dezavantajele celui ghilotina.

[Vali]

Vali mai asteptam poze si schite,eventual, cu ce ai mai facut la modelul"Brates".

Ail bi bec leităr uit comenţ .

[blue marlin]

Se poate construi si o varianta de  "ghilotina" cu derivor profilat cu alungire mare. Am probat pe Evrika un derivor facut din OSB, un fel de Naca  facut la ochiometru si chiar urca binisor in vant (as spune ca reuseste sa stranga vantul pana la 45 grade).
La o barca puntata mica un astfel de derivor ar presupune o cutie un pic mai mare decat latimea si grosimea derivorului din chila pana in punte, pentru a putea ridica complet derivorul. In interior cam incurca dar poate fi integrat in compartimentare si consolideza binisor structura de rezistenta,  inlocuind si pontilul de sub catarg. Mie mi se pare mult mai putin incomod decat un derivor tip briceag, care are cutia dispusa pe orizontala, si cred ca e superior, daca e construit si plasat corespunzator, din punctul de vedere al "urcatului" in vant.
Daca ar fi sa construiesc o barca acum as opta pentru ceva de genul celei din poza de mai jos. Pentru Dunare o barca cu vele ar trebui a fie destul de vioaie sa poata merge si impotriva vantului si a curentului. Dar nu mi-as construi o barca cu vele cu gandul la Dunare sau alte ape interioare mai mare decat o iola; nu prea merita din punct de vedere al vantului: in vara asta am reusit sa ies cu vele 4 weekenduri consecutive si doar unul singur a avut vant suficient de puternic si constant iar anul asta mie mi s-a parut mai vantos un pic decat cei anteriori.

[blue marlin]

Ail bi bec leităr uit comenţ .
[/quote]

Felicitari maestre! Vad ca la santierele Antonov se lucreaza serios