Alba ca zapada si cei 19.697.103 de pitici

[stavride]

Iata ce spuneau unii prin 1969 cant televiziunea era in alb si negru. Daca era color... o dadeau probabil pe aceea cu codurile de diverse culori.
Citat: ,,Odată cu seara Anului Nou, în chip de semne bune, peste întreaga ţară s-au aşternut zăpezi bogate, nesfârşite aşternuturi de argint pentru ogoare, mirifice podoabe pe crengile care aşteptau nostalgic îmbrăţişările reci şi pure"

Urmariti si filmul:

http://www.britishpathe.com/video/heavy-snowfall-in-bucharest/query/bucharest+1969

[bradutzu]

acum e cu panica si groaza de la 500 mm de zapada! Groaznic!

[cristiantutuianu]

acum e cu panica si groaza de la 500 mm de zapada! Groaznic!

Da panica si groaza prin modul de prezentare .O modalitate de a scoate in evidenta "inteligenta si tactica folosita in situatile de criza"de catre ......
...
Cred ca stiti "povestea "cu scrisoarea primita de parinti ,trimisa de baiatu care facea armata. (parinti nu stiau carte....)
"Interpretata" de militian cu un ton arogant si agresiv (vezi  prezentarea stirilor  in 2014) vs "Interpretata"de catre preot (vezi prezentarea 1969 postata de stavride)
..................................................................................................
Pe TVR1 ...aseara tarziu o M_ _ _ __ _ a (eminenta cenusie ) da cod rosu daca vantul depaseste viteza de ..70...80..KILOMETRI PATRATI ??
..............................................................................................

[bradutzu]

azi am dezbatut evenimentele cu niste colegi din Finlanda care nu reuseau sa inteleaga de ce Romania a fost paralizata de la 500 mm de zapada si vant de 60 - 80km/h! Nici eu nu i-am putut lamuri! nu zice nimeni ca un viscol din asta este usor de gestionat dar nici chiar asa de senzational nu este!

[cristiantutuianu]

nu zice nimeni ca un viscol din asta este usor de gestionat dar nici chiar asa de senzational nu este!

Ai dreptate ,e adevarat ca nu e usor sa cureti zapada pe viscol (azi am facut miscare pentru toata luna ianuarie am fost nevoit sa curat zapada... e si locatia naibi ca  invarte viscolul zapada pe langa cladire si face troiene ..............poti trece acum fara probleme  ) dar se curata daca e vointa.
Colegi tai din Finlanda ce solutie au pentru o asemenea situatie  . Poate invata si ai nostri  de la ei.

[bradutzu]

freze si parazapezi unde nu sunt perdele de vegetatie! oricum i nu prea au vanturi ca la noi dar si in zonele predispuse la troienit le protejeaza cu niste plase(un fel de parazapezi) din cate am inteles!

[cristiantutuianu]

perdele de vegetatie exact cred ca pentru asa ceva se gasesc bani .Cine sa le planteze? Simplu  autoritatile locale cu "ajutor "din partea celor care primesc ajutor social .Sigur imi atrag ura si dispretul dar .................tinand cont ca trebuie sa presteze intre 40 și 70 ore.
In perioada stagiului militar am fost 15 militari trei zile la plantat brazi , am lucrat 6 ore pe zi si am plantat 1000 de brazi ( carat ,sapat groapa conform indicatilor ,plantat si o galeata de apa la fiecare). Sincer , nu a stat nimeni cu "biciu" pe noi , singura chestie care ne dispera pe toti erau pantele care trebuiau urcate.

este si o lege  http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=35288

Citez din :
http://opengis.unibuc.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=490:efectele-amplasrii-perdelelor-forestiere-de-protecie-in-campia-roman&catid=38:articole

Criterii legate de obiectivele de protejat
Perdelele forestiere de protecţie a câmpului. Aceste perdele se instalează cu scopul principal de a diminua efectele secetei asupra culturilor agricole (prin efectele pe care le produc atât în timpul iernii, cât şi în timpul verii), dar şi pentru evitarea efectelor negative ale vânturilor puternice din perioada estivală asupra culturilor agricole), reducerea pierderilor de orizont bioacumulativ (implicit a pierderilor de humus) şi a deflaţiei, împiedicarea dezgolirii semănăturilor şi dezrădăcinării plantelor etc.
Instalarea reţelelor de perdele forestiere de protecţie a câmpului se impune cu precădere în următoarele regiuni:
-în regiunile cu precipitaţii reduse sau cu precipitaţii suficiente pentru dezvoltarea culturilor agricole, însă neuniform repartizate în timp;
-în regiunile cu climat uscat;
-în regiunile supuse periodic uscăciunii;
-în regiunile în care sunt prezente vânturile cu frecvenţă mare în cursul perioadei de vegetaţie, iar precipitaţiile anuale au valori sub 400 mm sau între 400 şi 550 mm, dar sunt neuniform repartizate în timp.
Perdele forestiere pentru protecţia căilor de transport. Se amplasează paralel cu căile de comunicaţie terestră, în zonele în care din cauza orografiei terenului şi sub acţiunea vântului dominant se produce fenomenul de viscol care conduce la înzăpezirea acestora.
Perdele pentru protecţia aşezărilor omeneşti. Sunt necesare în primul rând în jurul localităţilor din zonele în care se amplasează perdele de protecţie a culturilor agricole, însă sunt utile şi recomandabile şi în afara acestor regiuni. Ca urmare, acest tip de perdele poate fi realizat pentru toate localităţile ţării lipsite de pădure, dar mai ales pentru acelea din regiunile afectate de vânturi puternice.
Perdele pentru stăvilirea spulberării nisipurilor. Se impun în regiunile din ţară unde există  zone compacte ocupate de  nisipuri şi anume: de-a lungul Dunării, în Sudul Olteniei, în Bărăgan, în Câmpia Tecuciului.
Perdele pentru prevenirea eroziunii. Sunt necesare pe terenuri în pantă, lipsite de vegetaţie permanentă, şi unde nu se aplică alte măsuri pentru evitarea eroziunii. În terenurile agricole aceste perdele trebuie combinate cu perdelele pentru protecţia culturilor, completându-se reciproc.
Perdele pentru protejarea acumulărilor de apă. Sunt necesare în special pentru protejarea acumulărilor de apă din regiunile de câmpie, lipsite de cursuri mari de apă sau unde există cursuri de apă cu debit foarte redus, precum şi pentru protejarea văilor de tasare alimentate din apa freatică situată aproape de suprafaţă. Astfel de acumulări se găsesc în toate câmpiile din ţara noastră. Alegerea tipului de perdele forestiere de protecţie care se va instala depinde de configuraţia terenului, făcându-se în concordanţă cu vegetaţia forestieră existentă în zonă şi având în vedere eventualitatea unei împăduriri integrale a perimetrului de protecţie.
Principalele funcţii ale perdelelor forestiere de protecţie
Principalele efecte ale instalarii perdelelor forestiere de protecţie constau în (Lupe 1952, 1953, Costin 1953, Costăchescu et al. 2005):
- îmbunătăţirea condiţiilor microclimatice (modificarea albedoului, micşorarea amplitudinii temperaturii aerului diurne şi anuale, reducerea vitezei vântului, reţinerea zăpezii, reducerea evapotranspiraţiei, sporirea umidităţii aerului);
- micşorarea cu 1-4 0C a amplitudinii diurne a temperaturii aerului şi cu 1-2 0C a celei anuale, reducerea vitezei vântului cu 31-55% în partea adăpostită şi cu 10-15% în cea expusă, reducerea evapotranspiraţiei neproductive cu până la 30%, sporirea umidităţii aerului la suprafaţa solului cu 3-5%;
- îmbunătăţirea condiţiilor de creştere şi dezvoltare a culturilor agricole limitrofe până la o distanţă egală cu de 20-30 ori înălţimea perdelei în partea de sub vânt (adăpostită) şi de 5-12 ori înălţimea perdelei în partea din vânt (expusă);
- creşterea condiţiilor de fertilitate şi conservare a solului, reducerea eroziunii şi a scurgerilor de apă pe pante, reducerea până la oprirea totală a deflaţiei, sporirea umidităţii solului, îmbogăţirea solului în humus şi alte substanţe nutritive şi modificarea pH-ului acestuia datorită surplusului de substanţă organică din frunze şi rădăcini;
- creşterea producţiei de masă lemnoasă şi de produse accesorii;
- sporirea suprafeţelor acoperite cu vegetaţie forestieră;
- protecţia obiectivelor economico-sociale şi a căilor de comunicaţii;
- crearea condiţiilor favorabile pentru dezvoltarea faunei locale;
- creşterea biodiversităţii zonale;
- ameliorarea stocului de carbon;
- reconstrucţia şi îmbunătăţirea peisajului.

[bradutzu]

de acord cu perdele forestiere plantate la o distanta considerabila de carosabila si total in dezacord cu plopiide pe marginea drumului care omoara soferi(neatenti ce-i drepta, dar tot oameni pana la urma)
deci: UN MARE NU PLOPILOR DE PE MARGINEA DRUMULUI

[cristiantutuianu]

Plopi pe marginea drumului ,ceva ani in urma am aflat ca plopi (copaci) de pe marginea drumurilor aveau un scop tactico militar .Mascau deplasarea coloanelor

[dany]

Am parcurs cateva drumuri judetene in bacau ,strajuite de nuci.In fiecare toamna apar'' culegatorii'',se stiu care....De fapt apar cand sunt inca verzi si abia incep sa se cojeasca ,si dupa ii vezi in piata...De la plopi ce sa culegi?Din pacate numai victime,fereasca D-zeu!

[Mihaif99]

azi am dezbatut evenimentele cu niste colegi din Finlanda care nu reuseau sa inteleaga de ce Romania a fost paralizata de la 500 mm de zapada si vant de 60 - 80km/h! Nici eu nu i-am putut lamuri! nu zice nimeni ca un viscol din asta este usor de gestionat dar nici chiar asa de senzational nu este!

In Ottawa, sau Montreal, sau mai mult, Quebec City, o astfel de "furtuna de iarna" e gestionabila.
In Toronto in schimb, orasul e paralizat. Acum cativa ani au chemat armata, de a ras de ei o tara intraga.

Ia sa cada 50 CM in Anglia, ca i-a blocat de tot

Raspunsul este ca o asemenea cadere de zapada nu (mai) este normala in Romania. Si ca in orice alt loc din lumea aceasta, nu exista mijloace de dezapezire pe masura, si nici experienta si logistica de a rezolva eficient aceste situatii

[cristiantutuianu]

La stiri anunta de miercuri iar cod galben ,jumatatea estica !

[dany]

Am dat la zapada azi ,in curte si-n fata magazinului de-am rupt lopata, si stiti ce mi-au zis carcotasii,ca sa nu zic puturosii:Faci loc la alta?....

[cristiantutuianu]

  si eu care credeam ca doar in Constanta sunt carcotasi.Aici s-a folosit varianta
"Nu are rost   !pana nu se termina cod-ul sa iesi la zapada "

[Ciby]

Cu tot respectul Cristiantutuianu, dar postul tau cu perdelele forestiere este cu totul in afara contextului. Citindu-l, iti dai foarte repede seama ca se refera la cu totul altceva decat la drumuri sau cai ferate, ca si despre ele este vorba.
Nu neg, ci dimpotriva sustin infiintarea acestor perdele, dar exista mai multe probleme ce apar la aplicarea acestei solutii:
1. pe al cui teren se vor planta aceste perdele forestiere?
2. la ce distanta de drum sau cale ferata?
3. cine le pazeste?
S-o luam metodic:
1. Montarea parazapezilor clasice, fie ele metalice (mare greseala, se vand ca painea calda la centrele de fier vechi), fie solutii mai noi, cu plasa de plastic (polietilena sau alte materiale) se face cu acordul propietarului terenului, care poate spune da, poate spune nu. Se ajunge la un moment dat la folosirea unor cai mai putin "ortodoxe" de a-l convinge. OK, primavara oricum acestea se ridica. In cazul perdelelor forestiere, dreptul de folosinta asupra terenului este pe durata foarte mare, ani sau zeci de ani, sau definitiv. In cazul acesta propietarul trebuie despagubit. De unde bani? De la buget, normal! Care buget, asta de subzistenta a unei intregi natiuni? Personal, prefer doua - trei episoade pe an, cu inzapeziri, scandaluri, etc., iar banii sa mearga la invatamant, la sanatate, sau in alte parti mai vitale pentru tara asta.
2. Distanta la care trebuie aplicat un obstacol in calea vantului este studiata si face obiectul unor standarde de aplicare a parazapezilor in functie de zona geografica. Aceasta distanta depinde de mai multi factori, directia principala a vantului ce spulbera zapada, de viteza lui, de prezenta anumitor obstacole naturale in calea acestuia, etc.
Presupunem ca pentru perdelele forestiere se stabileste distanta optima de amplasare, care va fi de ordinul 50-150 metri, cu o latime de, sa zicem, 20 metri. Trebuie sa ne intoarcem la punctul 1. Cat teren trebuie expropiat? Doar acei 20 de metri unde se infiinteaza perdeaua? Nu, se divizeaza propietatea!!!!! Ce face propietarul cu terenul dintre perdea si drum, acei 50-150 de metri? Daca are o deschidere de 10-20 metri la drum, cea mai mare parte a propietatilor, va renunta cu siguranta de al mai folosi. Si atunci va actiona in judecata autoritatea pentru a-i expropia si acea bucata de teren. Asa ajungem de la un culoar expropiat de 70-170 metri. O suprafata de 4-9 ori mai mare, cu costurile de rigoare!
3. In momentul in care acea perdea forestiera va ajunge la maturitate (a se citi lemn bun de foc) va disparea in cateva zile. A se vedea perdelele forestiere din apropierea garilor, perdelele forestiere din Oltenia, ce fixau nisipul si ajutau impotriva desertificarii. Luati trenul din orice gara si vedeti ce a mai ramas din falnicele plantatii. Doar o sursa de araci pentru fasole! Si copacii de pe marginea drumului. se constata furtul, se face plangere la politie, prinde orbul, scoate-i ochii!
Un caz concret ce vizeaza alt aspect: Un director de la CNADNR prezenta situatia furtului de gard de pe autostrada Bucureti - Constanta si filmarea era facuta intrun sat oarecare, in fata unui gard. In spatele gardului era o vie frumoasa cu spalieri (stalpi) din teava de 1 tol. Si se intreba retoric: "Eu i-am gasit, dar politia imi cere sa demonstrez ca sunt de pe autostrada si  cum sa fac asta?!!!"
PS
Lucrez "acolo" si imi sunt cunoscute problemele. Dar sunt situatii in care cu natura nu te pui indiferent cat de dotat esti. Spunea Bradutu despre situatia din tarile nordice, dar de ce nu spune ca sunt obligatorii cauciucurile cu tinte metalice? De ce nu spune cat este bugetul alocat operatiunilor de intretinere a drumurilor pe timp de iarna? (Nu am nimic personal cu tine Bradutu in privinta asta, a nu se interpreta gresit!)
Inca un lucru care trebuie mentionat: Toata lumea sare la gatul CNADNR-ului in asemenea situatii. Dar sa ne amintim, ca pe vremea cand ministru la transporturi era Mitrea si primministru, Nastase, dupa ce CNADNR a fost dotata cu utilaje de zeci sau sute de milioane de euro, a fost "externalizata cheltuiala" cu deszapezirile, activitate ce a fost oferita anumitor firme impreuna cu utilajele ce inca nu vazusera zapada, pe preturi de nimic! Daca pe drum mai vedeti vreo freza de zapada, sa stiti ca este o vechitura pe care nu a vrut-o nimeni la momentul respectiv.