MANUAL marinarie

[Thor]

Pentru ca este iarna si stau mai mult prin Bucuresti, am timp sa colind prin anticariate si sa bantui pe net, dupa carti.
Am gasit, recent, trei manuale de specialitate pentru liceele de marina:

- "Marinarie, matelotaj si regulamente" - Capitan de cursa lunga Stefan Ignat - Manual pentru licee cu profil de navigatie, anul I si II, specializarea Navigant - 1976;
- "Marinarie" - Capitan de rangul 1 Dumitru Munteanu - Manual pentru licee industriale cu profil de marina, clasele a IX-a si a X-a - 1978:
- "Marinarie" - Capitan de rangul 1 Dumitru Munteanu, Capitan de cursa lunga Petre Chitu, Capitan de cursa lunga Haralambie Stancu - Manual pentru licee industriale cu profil de marina clasa a IX-a - 1984.

Am scanat si va trimit primul manual: http://we.tl/nTBmUY8yPG . Daca va intereseaza si celelalte doua, le-as putea scana si sa vi le pun dar nu chiar repede.
Nu stiu de ce, eu credeam ca liceele de marina erau licee de baieti. Poate ca din cauza specializarii sau poate prin asimilare cu liceele militare (când faceam eu liceul, adica in secolul trecut - nu fiti rai, nu chiar la începutul secolului - liceele militare erau strict de baieti).  Spre surprinderea mea, dupa manualul din 1976, a invatat o eleva pe care, evident (!?) o chema MARIA si era in Anul II. Mai mult, intre filele manualului am gasit o "Fisa de Concurs" din care rezulta ca Maria a luat nota 8 la Concursul pentru treapta intai, sesiunea iulie 1977. 
Oare ce a facut Maria, cu Liceul de marina, in 38 de ani? Nu spun ca trebuia sa devina personal navigant dar de ce nu? Eu am facut Liceul energetic dar am ajuns economist, fara nici o legatura cu liceul. Dar Maria?

[Thor]

Incerc sa pun si poza cu "Fisa de concurs".

[Florio]

Maria avand si nume dedicat si nota bunicica (examenele erau mai grele pe vremea aia) a terminat cu bine liceul si o fi intrat la institutul de marina. Alt motiv nu avea sa se fi inscris la un liceu de profil.
Ulterior fiindca Romania avea flota mare (am inteles ca a patra flota comerciala din lume, ca marime) s-a angajat in cadrul Autoritatii Navale si a lucrat bine cativa ani ( e mai plauzibil decat sa fi lucrat pe o nava).
Apoi a fost disponibilizata fiindca nu mai era nevoie nici de flota, nici de oameni.
O mica posibilitate sa mai lucreze si astazi exista, doar in eventualitatea ca ar fi avut relatii masive, dar n-as crede.

Asta e un scenariu, ca un exercitiu de imaginatie

Thor, am discutat cu niste prieteni, cineva a pus intrebarea cum se numeste (in romana) verga din pupa, asemanatoare cu bompresul (prezenta la yawl de pilda, dar si la ambarcatiuni mai mari). Cea care tine "bate pupa" .
Eu n-am gasit nici o referinta despre asa ceva  dar tu avand o puzderie de manuale, poate ai intalnit.

P.S>
  Exista termeni si in engleza si in franceza. Dar in romana ?

[pelicanul]

..................
Thor, am discutat cu niste prieteni, cineva a pus intrebarea cum se numeste (in romana) verga din pupa, asemanatoare cu bompresul (prezenta la yawl de pilda, dar si la ambarcatiuni mai mari). Cea care tine "bate pupa" .
Eu n-am gasit nici o referinta despre asa ceva  dar tu avand o puzderie de manuale, poate ai intalnit.

P.S>
  Exista termeni si in engleza si in franceza. Dar in romana ?

Tangon.

Cum se numeste in engleza si/sau franceza?

[Florio]

Tangon.

Cum se numeste in engleza si/sau franceza?

Te grabesti
Priveste in poze despre ce vorbesc.
Florin stie ca in franceza îi zice "queue de malet", Aurelian stie ca in engleza îi zice "boomkin".
Intrebarea este daca in romana exista un termen consacrat, ca eu n-am intalnit.

Poza 2 (fig. 285) e din cartea lui Isbasescu Gh. "Greement, matelotaj si manevra ambarcatiunilor" scanata si postata de Thor. De aceea am si scris in topicul lui.

[Thor]

Pai tot Lt. Isbasescu spune la pg. 151; "La navele cu trei arbori cel din pupa se numeste arbore artimon si este cel mai mic" iar la pg. 153, despre vergi: "La arborele artimon: verga artimon sau goala, verga gabierului artimon si verga randunicii artimon".

<<Yawl
Acest velier detine un catarg la pupa – artimon (sau arbore artimon/ bate-pupa), al carui scop este sustinerea velei de artimon. Arborele artimon echilibreaza astfel velierul, aflandu-se inapoia timonei. Yawl, ca si cutter-ul, este des intalnit in cadrul croazierelor lungi pe mare, insa este o ambarcatiune mai putin cunoscuta si utilizata decat cutter-ul.>>

Cam aceleasi lucruri le-am gasit in toata "puzderia" de manuale. Nu am gasit (inca) denumirea acelui arbore orizontal (tot Lt. Isbasescu "un al treilea arbore se poate considera bompresul") incastrat in pupa care ar fi diferit de verga artimonului (?) ( aceasta s-ar prinde pe catarg).
Mai scobim.

P.S. Toate manualele de marinarie si matelotaj romanesti, inclusiv cele de liceu despre care vorbeam mai sus,  au la baza manualul lui Isbasescu iar acesta este parte din vechiul "Manualul Gabierului" publicat prin 1900

[Florio]

P.S. Toate manualele de marinarie si matelotaj romanesti, inclusiv cele de liceu despre care vorbeam mai sus,  au la baza manualul lui Isbasescu iar acesta este parte din vechiul "Manualul Gabierului" publicat prin 1900

Acest lucru l-am observat si eu. Atat informatiile cat si desenele

Vergile, intr-adevar se denumesc dupa arborele lor si vela pe care o sustin.
"Bompresul" asta din pupa insa, e inexistent in denumirile marinaresti romanesti.

[Thor]

Cred ca Pelicanul are dreptate. Am gasit o definitie diferita de cea generala (tangoane - tangon - sunt vergi orizontale fixate in bordurile navelor si servesc la legarea ambarcatiunilor lasate la apa pentru serviciul curent) care suna - sau se scrie - asa: "Tangon:  element al arboradei care mentine extinsa o vela care, la randul ei, trebuie tinuta de unul din colturi. Tangonul isi ia numele de la vela pe care o deserveste cum ar fi de exemplu tangon de trinca". Ce zici?

[Vali]

Nu stiu daca e valabila denumirea de tangon pentru arborele pupa "boomkin" (sau bumpkin). Tangonul e o verga mobila, pe cand boomkin-ul e un arbore similar bompresului, adica e fixat in structura pupa a velierului. E doar o parere personala.

[Thor]

Da, cred ca si tu ai dreptate. Ca in bancul acela... In mod normal, tangonul este mobil iar bompresul din pupa este fix dar dupa ce am scuturat toata "puzderia" de manuale pe care le am in Bucuresti, nu am mai gasit nimic referitor la el.
Daca tot spuneti ca nu are corespondent in limba romana, atunci când mai vorbim despre el putem sa-i spunem chiar asa: "bompresul din pupa". Ca nu-i un capat de tara.  Si ne-am linistit.
Sa auzim numai de bine...

Dar Maria... Maria oare ce face?

[pelicanul]

Nu-mi place deloc "bompres de pupa"!  Daca nu va place "tangon", eu zic ca suna mai bine "coada artimon (-ului)", tradus dupa ureche din franceza. Ca sa nu folosim "coada curului"  un pleonasm grosolan as putea spune pentru ca in franceza vela respectiva (sau si vela si catargul) se mai numeste si "tapecul". Noi pe romaneste, fiind mai pudici  am tradus "bate pupa".

In privinta bompresului fixat si a tangonului mobil, la francezi exista si "bout-dehors" http://fr.wikipedia.org/wiki/Bout-dehors care e un fel de bompres mobil. Se foloseste in special la barcile moderne dar am vazut asa ceva si la multe barci clasice cu velatura de cuter, cu doua focuri.

E buna discutia asta acum, pe gerul bobotezei, pentru ca m-a facut sa revad o serie de poze cu barci clasice si mi-a mai venit inima la loc, ca eram cam deprimat. 

[Thor]

Daaa, a fost buna discutia: am mai sters praful de pe notiuni, termeni si... carti.

[ghrt]

Primul manual este disponibil şi în format PDF, pentru o lectură facilă.

[Thor]

Nu mai stiu daca am pus adresa asta pe Forum dar sunt convins ca era cunoscuta de barcagii:  https://www.scribd.com/doc/77031002/Manual-de-Marinarie-Vol-1-M-bujenita-1951
Cele doua volume ale Domnului  Capitan Locotenent M. Bujenita se mai gasesc pe piata cartilor dar la preturi de 100 de euri. Nu le-am cumparat desi fac toti bani (atunci când ii ai).
Din "Bujenita" am aflat de ce "bompresul din pupa" nu are o denumire in romaneste: cred ca nu am avut veliere cu vela "batepupa".
Spune Dl. Cpt. locot Bujenita: "In marinele straine se întâlnesc si ambarcatiuni cari mai au si un batepupa".
Deci nu si in marina romaneasca.

Sunt 3 volume asa ca mai bagati 50 de euri.

[Bogdan ion]

Multumesc pt link.