Nave, vechi și noi

Creat de CrocodiluDiluDilu, Aprilie 05, 2016, 10:11:46 PM

« precedentul - următorul »

0 Membri şi 1 Vizitator vizualizează acest subiect.

CrocodiluDiluDilu

O variantă interesantă a bărcilor cusute am întâlnit-o pe plaja de la Palolem (coasta Malabar, oceanul Indian). Am stat câteva zile acolo și am avut timp să le studiez. Eram familiarizat deja cu carenele cusute, dar de data asta m-a intrigat faptul că fiecare barcă avea în lateral un buștean pe care l-am considerat simplist a fi un flotor.








Vechile construcții din lemn au opera vie extrem de îngustă, semănând a pirogă, așa că nu mă mira necesitatea de a stabiliza ambarcația, însă am constatat cu mirare că indigenii (sau la fel de bine, indienii :) ) se obișnuiseră atât de mult cu bușteanul, încât îl montau chiar pe bărcile moderne, cu forme generoase, din fibră de sticlă.






Proporțiile vechilor bărci




Cusături






Bărci moderne, din fibră de sticlă

Înțelesul acestei tehnici l-am aflat când m-am întors acasă, de la Rumpi, pe care-mi permit să-l citez:

,,Bușteanul se numeste pe romaneste balansier si tot ansamblul "piroga/canoe cu balansier". E un tip special de ambarcatiune cu variantele ei specifice, diferite zonal. Balansierul serveste la echilibrarea barcii, pe de o parte prin flotabilitate, pe de alta prin greutate. E ca si cand ti-ai lua chila de sub fund si ai plasa-o in lateral. cam ceea ce fac astazi velierele de performanta cu chile basculante.
Ceea ce se vede extrem de bine in poze este tehnica traditionala de constructie care explica si evolutia acestor barci. Ceea ce noi am denumi chila este un bustean scobit pe a carui parte superioara a fost cusut bordajul. La imbinarea dintre chila si prima fila se observa calafatul traditional constand dintr-un manson plin cu coji de nuca de cocos zdrobite presat peste imbinare si cusut peste. Sfoara cu care se coase este vegetala din fibra de nuca de cocos. Toata chestia se unge apoi copios si regulat cu ulei de nuca de cocos pentru impermeabilizare si durabilitate (altfel pusca sfoara). O tehnica de constructie pe cale de disparitie si in india. Trebuie sa va inchipuiti ca toata barca e a dracu de ingusta, optimizata dupa materialul de constructie si sa fie usor propulsabila cu padela sau vele. Fara balansier barca nu ar putea sta in picioare pe apa (mai ales cu omul in ea), este mult prea ingusta si prea rotunda la partea imersa pentru asa ceva. Dupa forma balansierului (curbat) putem spune ca barca trece prin surf. Nu trebuie sa confundati balansierul cu un flotor de trimaran sau de de caiac-canoe. Alea sunt (de obicei) cat mai usoare posibil si functioneaza exclusiv prin forta hidrodinamica. Astea cand se ridica din apa (daca se ridica, de obicei doar velierele pot ridica balansierul) constituie o contragreutate masiva si echilibreaza barca, de aceea se folosesc busteni si nu conteaza daca sunt plini de apa. Exista si pirogi cu balansier dublu (indonezia) adica un soi de trimaran, acolo balansierul este un bambus lung (mai lung ca barca) si functioneaza exclusiv hidrodinamic. Exista si balansiere sub forma de scandura inclinata care echilibreaza dinamic barca pe principiul bruce foil (aripi portante). Unele pirogi cu balansier cu vele nu fac volte si schimba sensul de mers (shunting) astfel incat balansierul ramane intotdeauna in vant (proa sau prao). E o total alta filosofie la baza intregului concept de ambarcatiune. Fara balansier piroga ar fi la fel de stabila ca o bicicleta, nu au deloc stabilitate de forma."

Reîntorcându-mă pe plaja de la Palolem, m-au distrat vâslele indiene, un fel de palete de ping-pong legate de un ţăruş (copii, să nu faceţi aşa ceva acasă)









Life in color!

pelicanul

Aceste pirogi au influentat catamaranele moderne nu numai din punct de vedere structural, ci si din punct de vedere al numelui. "Kattumaran" (sau "kattu maran") se pare ca inseamna "busteni legati" in limba tamil.

gvincentiu

Astept etimologia cuvantului Trimaran.
Ganduri bune !

pelicanul

Citat din: gvincentiu din Aprilie 11, 2016, 08:25:08 PM
Astept etimologia cuvantului Trimaran.

A, e simplu! :)

Tri + maram = trei busteni  ;)

Traiasca Google Translate!  8)

CrocodiluDiluDilu

Ne mutăm în marea Andaman ce-și are ambarcațiile ei. Nu știu dacă le spune cumva anume, dar sunt bine individualizate, recognoscibile dintr-o singură privire. Sunt construcții din lemn, robuste, masive, rigide, grele.
Etrava e construită dintr-un singur trunchi fasonat ca prismă trapezoidală ce se continuă viril peste copastie, fiind mai totdeauna decorată cu niște eșarfe viu colorate înodate de ea. Pupa e gulerată dintr-un bord în altul cu o platformă care poate ajuta la stabilitate, dar căruia nu i-am dibuit, totuși, rostul. O ambarcație cu o asemenea masă este greu de urnit așa că toate au motor, un fel de inboard necarcasat, dar folosit ca outboard. Zic inboard fiindcă e necarcasat și are axul elicei lung de câțiva metri, dispus oblic, dar totuși outboard fiindca axul nu traversează carena ci motorul e montat în pupa, peste copastie, lăsând axul mult în pupa. Firește, drăciile astea scot sunete asurzitoare. Vasul se conduce ca orice barcă cu motor outboard, motorul pivotând pe un ax și fiind rotit pentru schimbarea direcției. Aaaaa, și încă ceva: pe lângă eșarfele colorate din prova sunt vopsite pe ici pe colo în culori vii.


O ambarcație specifică mării Andaman. Aici motorul e intors cu 180 grade, axul elicei fiind indreptat spre prova


Prova thailandeză


Se vede bine gaura în care vine băgat axul pe care pivotează motorul. Ce nu se vede în imagine e puternicul miros de pește


Axul elicei


Mareea e semnificativă, astfel că ambarcațiile sunt legate la geamandură destul de departe de țărm


Integrare în peisaj


Fără motor


Moment poetic


Arborând pavilionul

Ambarcațiile se construiesc pe malul mării, uneori direct pe plajă, alteori cel mult sub un șopron.








Life in color!

pelicanul

Platforma aia din pupa (sau ceva asemanator) apare si pe unele lotci motorizate care biziie pe la noi prin Delta. Are legatura cu tendinta de apupare la viteze mari a barcilor concepute de fapt pentru viteza in regim de deplasament. Sint citiva baieti pe aici care ar putea explica mai bine fenomenul. De fapt cred ca au si facut-o deja in vreo citeva postari.

In alta ordine de idei, am salvat deja citeva poze pe hard si intentionez sa le folosesc fara a-ti mai cere aprobarea. Adica sa le mai admir din cind in cind pe desktop...  :)

CrocodiluDiluDilu

#21
În incursiunile noastre pe râurile din bazinul Tisei am întâlnit un fel de luntre, atât în zona țării noastre, cât și pe râurile din Ungaria. Făcută din scândură de brad, de cele mai multe ori vopsită, ambarcația este extrem de simplă, având forma unei cutii paralelipipedice cu bordurile ușor evazate.


Pecica, județul Arad


Ambarcația este stabilă, având fundul plat


Luntrele au lungimi de 4-6m


Singurul aspect hidrodinamic e ridicarea ușoară a provei


Nu cunosc modul de îmbinare al scandurilor. Uneori muchiile sunt protejate cu tablă.

Pe râul Bodrog, în Ungaria (partea de nord, la graniță cu Slovacia, zona podgoriilor Tokai) am întâlnit construcții similare.


foto: Andrei Posmoșanu








foto: Claudiu Szabo
Life in color!

byteworks

Asa ceva se folosea (poate se foloseste si acum ca pod tot nu este) in satul bunicilor pentru traversarea Siretului si ii ziceam "luntre" iar operatorului "luntras", era o persoana dedicata nu oricine. De obicei circula legata de un odgon care traversa raul, uneori si fara acesta cand lipsea, se urca mult in amonte caci Siretul era nervos tare pe vremuri. Erau si povesti spaimoase pe masura.

pelicanul

Era un topic pe aici pe undeva care descria constructia unei barci asemanatoare. Tin minte ca respectivul constructor denumea barca "cin".

CrocodiluDiluDilu

În 1999 am încheiat coborârea cu pluta pe Mureș la Ilia, în dreptul unei gospodării ce avea în dotare o astfel de luntre. Gazdele ad hoc ne-au ospătat și ne-au ajutat să ne împachetăm catrafusele și printre povești ne-au istorisit câte ceva și despre ambarcația lor. Peste Mureș există poduri ce leagă malurile în dreptul șoselelor mai importante și broduri, adică bacuri ce culisează împise de forța curentului pe un cablu de oțel întins peste apă,  în dreptul drumurilor comunale sau a celor agricole, astfel că megieșii de pe mal nu aveau nevoie de ambarcații ca să se deplaseze.



Brodul de la Pecica, jud. Arad

Nevoia a apărut în urmă cu câțiva ani, când după o inundație apele râului nu s-au mai retras de tot și țăranii și-au văzut pământul tăiat în două de un braț nou al Mureșului și astfel, ca să poată ajunge pe terenul lor devenit insulă și-au construit o barcă. Marangozi nu au găsit prin zonă, așa că au apelat la un simplu tâmplar care le-a făcut-o din scândură de brad, fără a avea cunoștiințe de specialitate.
În ziua de azi luntrele din bazinul Tisei slujesc doar pentru pescuit și pentru agrement.

După modelul acestor ambarcații l-am construit pe Kursk, în varianta demontabilă, cu care am avut aventura pe Dunăre.














Life in color!