Constructie Pocket Cruiser la Cluj

[lipan]

Nu prea îmi place să mă bag în discuţii pentru că nu am "expertiza" necesară, însă mi-ar fi plăcut mult să văd la o asemenea barcă un motor cu abur, unul din visele mele mai vechi care nu o să-l văd împlinit vreodată, vali ştie. Dar din păcate e scump, ISCIR, la noi nu se găseşte, ocupă mult spaţiu pe barcă, stres mare la condus.
https://www.youtube.com/watch?v=U4L9gBnleP4
Îţi urez spor la lucru şi fi sigur că o să urmăresc cu plăcere construcţia, aşa cum am făcut şi la canoe, şi de aceea, te rog, pune cât mai multe poze.

[timberland0910]

Nu prea îmi place să mă bag în discuţii pentru că nu am "expertiza" necesară, însă mi-ar fi plăcut mult să văd la o asemenea barcă un motor cu abur, unul din visele mele mai vechi care nu o să-l văd împlinit vreodată, vali ştie. Dar din păcate e scump, ISCIR, la noi nu se găseşte, ocupă mult spaţiu pe barcă, stres mare la condus.
https://www.youtube.com/watch?v=U4L9gBnleP4
Îţi urez spor la lucru şi fi sigur că o să urmăresc cu plăcere construcţia, aşa cum am făcut şi la canoe, şi de aceea, te rog, pune cât mai multe poze.

Ehe m-am uitat la motoarele cu abur inca dinainte sa comand planurile..nu sunt ft scumpe ...cam tot cat un yanmar diesel..da acolo chiar nu ma pricep la instalatii

Sent from my SM-N9005 using Tapatalk

[timberland0910]

Salutare , din cate am inteles stejarul nu ofera un bun suport pt epoxy din cauza taninilor , asa ca mi-au ramas 2 optiuni pt coaste : larice soberian sau mahon ..laricea o iau la 700 euro mc iar mahonul la 1500 eur per mc...astept niste sfaturi legat de cele 2 esente .In proiect legat de grosimea materialului de coaste zice 1'' ..are ceva daca stratific 2 buc de 1'' si fac coastele de 2 '' grosime? 

Sent from my SM-N9005 using Tapatalk

[Vali]

Salut Mihai. Daca iti permiti financiar, cel mai bine folosesti mahon. E un lemn solid si foarte aspectuos, deci daca lasi interiorul barcii natur, mahonul va contribui la estetica.

Pe de alta parte, larice (larita) este un lemn rasinos de calitate, si cred ca ar merge folosit (si) la osatura.
Singura problema e pretul destul de mare in ambele cazuri (mahon sau larice), si banuiesc ca ai obtinut preturile astea de la Holver. Daca ai noroc, e posibil sa gasesti larice sau chiar mahon la un pret mult mai bun. Eu am gasit acum vreo 3 ani la un uscator din Galati larice la 300 eu/mc, dar netivit.

Cat despre grosimea dubla a osaturii din larice, nu stiu daca trebuie neaparat chiar 2" (50 mm), cred ca ar merge si 40 mm, ca sa nu cresti prea mult greutatea. Insa pentru orice modificare la structura, in primul rand pentru linistea ta proprie ar fi bine sa faci niste verificari si calcule conform cartii "The elements of boat strength" de Dave Gerr. Nu e complicat de folosit ce scrie in carte, ci dimpotriva e intuitiv si bazat mai mult pe experienta practica decat pe polologhie inginereasca.

Daca nu ai cartea, am sa-mi fac timp sa ti-o uploadez in pdf. Daca ai nelamuriri vizavi de continutul ei, putem povesti pe forum orice e de interes. Totusi, daca ar fi barca mea, eu as merge pe mahon la osatura, fara sa mai alterez esantionajul deja calculat in planuri.

[timberland0910]

Salut Mihai. Daca iti permiti financiar, cel mai bine folosesti mahon. E un lemn solid si foarte aspectuos, deci daca lasi interiorul barcii natur, mahonul va contribui la estetica.

Pe de alta parte, larice (larita) este un lemn rasinos de calitate, si cred ca ar merge folosit (si) la osatura.
Singura problema e pretul destul de mare in ambele cazuri (mahon sau larice), si banuiesc ca ai obtinut preturile astea de la Holver. Daca ai noroc, e posibil sa gasesti larice sau chiar mahon la un pret mult mai bun. Eu am gasit acum vreo 3 ani la un uscator din Galati larice la 300 eu/mc, dar netivit.

Cat despre grosimea dubla a osaturii din larice, nu stiu daca trebuie neaparat chiar 2" (50 mm), cred ca ar merge si 40 mm, ca sa nu cresti prea mult greutatea. Insa pentru orice modificare la structura, in primul rand pentru linistea ta proprie ar fi bine sa faci niste verificari si calcule conform cartii "The elements of boat strength" de Dave Gerr. Nu e complicat de folosit ce scrie in carte, ci dimpotriva e intuitiv si bazat mai mult pe experienta practica decat pe polologhie inginereasca.

Daca nu ai cartea, am sa-mi fac timp sa ti-o uploadez in pdf. Daca ai nelamuriri vizavi de continutul ei, putem povesti pe forum orice e de interes. Totusi, daca ar fi barca mea, eu as merge pe mahon la osatura, fara sa mai alterez esantionajul deja calculat in planuri.

Salut , da de la Holver am preturile .Pai nu intra foarte mult lemn in coaste , deci diferenta de pret e mica fata de stejarul pe care vroiam initial sa-l folosesc si care e 1200 eur/mc.ma interesa mai mult structural si care dintre cele 2 are mai putine tensiuni .Te rog sa imi urci cartea in pdf ca as vrea sa studiez putin.Acuma m-ai pus pe ganduri cu placajul de mesteacan : daca folosesc 2 foi de 6 mm la fel de greu se curbeaza? Cum sta cu rezistenta la putrezire , ca am observat la mine in curte ca mesteacanul taiat in vara daca nu l-am folosit , dupa 1 an era deja atacat puternic de mucegai , iar cel de fag,stejar,brad nu avea nimic

Sent from my SM-N9005 using Tapatalk

[Vali]

Salut, am sa revin cu un raspuns detaliat mai dupa amiaza, plus uploadul cartii, momentan am de lucru la barci .

[timberland0910]

Salut, am sa revin cu un raspuns detaliat mai dupa amiaza, plus uploadul cartii, momentan am de lucru la barci .

Spor sa ai Vali

Sent from my SM-N9005 using Tapatalk

[Vali]

Mahonul e un lemn bun pentru osatura, avand structura densa si uniforma. Eu l-am folosit in trecut cu rezultate bune, mai ales ca "se pupa" foarte bine cu epoxy.

Singura problema e ca mahonul de la Holver se vinde la dulapi lungi de 2 metri si grosi de 48 mm, cu latimi diferite. Asta inseamna ca nu prea poti folosi eficient lemnul, daca ai nevoie de grosimea de 1" (25 mm).

Daca pui grosimea panzei circularului de 3 mm, ca sa obtii 2 bucati de cate 1", ai nevoie de o grosime de 54 mm a dulapului. Rezulta ca pentru a obtine grosimea de 1", iti va mai ramane lemn gros de aprox. 20 mm, caruia trebuie sa-i gasesti o intrebuintare.

Despre placaje, eu am gasit si citit mai demult topicul asta, dupa care am aplicat in practica ce scrie acolo: http://www.boatdesign.net/forums/materials/what-best-marine-plywood-23543.html .

Concluziile din acel topic sunt ca esentele folosite la fabricarea placajelor nu sunt ele insele rezistente la apa, decat in cazuri foarte rare. Lumea povesteste des despre protejarea placajului cu fibra si epoxy, ca fiind solutia longeviva. Se discuta mult si despre placajul rusesc (ucrainean) de mesteacan (birch), care pentru mine e cel mai bun placaj cu care am lucrat la barci. Este aproape identic cu placajul aviatic de mesteacan care se aducea si la noi din URSS pe vremea comunismului.

Despre cele 2 straturi de placaj la prova: atentie la 2 lucruri daca folosesti placaj de mesteacan:

1. grosimea placajului in 5 straturi e de 6,5 si nu 6 mm. Asta inseamna ca va trebui sa iei in calcul grosimea rezultanta de aprox 13-14 mm a placajelor stratificate, atunci cand pregatesti osatura pentru aplicarea invelisului barcii.

2. exista 2 variante de dimensiuni la placajul de mesteacan de 2,5 pe 1,25 metri, si anume:
- daca e vorba de 1250 X 2500 mm, fibra furnirelor exterioare e paralela cu latura scurta, deci placajul se curbeaza mai usor pe latura lunga. Acesta e placajul potrivit pentru curbura pe care o ai la prova.
- daca in schimb e notata dimensiunea de 2500 X 1250 mm, fibra de la exterior e paralela cu latura lunga, si deci placajul se curbeaza usor pe latura scurta. De obicei se potriveste foarte bine aceasta varianta la curbura acoperisului cabinei (roof). Mai e o diferenta, anume ca aceasta varianta e cu 13 % mai scumpa decat cea cu fibra paralela cu latura scurta.

Cartea lui Dave Gerr: https://we.tl/Wu5gNqwVls

Spor la treaba, si daca mai sunt nelamuriri, oricand cu placere .

[timberland0910]

Uite aici maiestrie: http://amariner.net/yacht_building.html . Culmea e ca designerul Sergei Svistula e membru (si) pe forumul nostru.

salut din nou . in linkul postat de tine nu este strip plank longitudinal? daca totusi ma hotarasc sa o fac strip plank ajunge daca trag un singur rand de sipci de 2,2 cm grosime iar apoi fibra si rasina?  deci nu mai vreau sa vin cu al doilea strat in diagonala ca si in link..

[Vali]

Barca ucraineanuui (cea din link) este un velier, cu forme rotunde, si cu solicitari cu totul diferite fata de un tugboat cu motor inboard. Tehnica de constructie a corpului in strip plank + cold molded are la baza urmatoarele motive:

1. Zona de navigatie e marea deschisa, deci pe valuri mari si vant puternic. Acestea cauzeaza o multitudine de solicitari intense in corp, printre care socuri si torsiuni puternice la navigatia pe valuri. Aici rolul de asigurare a rigiditatii corpului il are bordajul cold-molded (fasiile diagonale).
2. Solicitari la fel de intense sunt induse in corp de sistemul arborada + velatura, alaturi de fortele de inertie produse de lestul chilei fixe, greutatea corpului, a incarcaturii etc. Aici rolul de asigurare a rigiditatii il are bordajul longitudinal (strip plank).

Combinatia celor 2 tipuri de bordaj asigura corpului acestui velier niste proprietati mecanice excelente, in conditiile unei greutati minime a constructiei. E una din cele mai calitative tehnici de constructie la barcile din lemn, dar se preteaza exclusiv la corpuri rotunde, deci la veliere.

La barca ta ai forme stelate, nu rotunde (adica fund in V, cu gurne si bordaj lateral drept). Solicitarile sunt de cu totul alta natura, anume impingerea creata de motor, plus presiunea de fund calculata conform zonei de navigatie, in cazul nostru ape interioare. Rezulta ca dimensionarea esantionajului (structurii corpului) se face prin calcule care au ca date de intrare aceste valori de mai sus.

Se poate alege solutia propusa de tine, cu strip de 22 mm si fibra, dar e posibil ca acesta solutie sa te scoata din valorile greutatii corpului, caz in care vor suferi hidrodinamica, asieta, capacitatea de incarcare etc. Din cauza asta, cea mai buna si lipsita de batai de cap este solutia specificata in planul de constructie a barcii.

Oricum, orice alegere de tehnica alternativa de constructie trebuie verificata dpdv structural, conform cartii pe care am atasat-o mai inainte, sau conform standardelor ISO, pentru cine are acces la ele si pregatirea tehnica necesara.

Eu nu pot deci confirma sau infirma validitatea solutiei propuse de tine, fiindca totul se face pe baza de calcule, si dupa cum spuneam o structura prea grea iti poate da peste cap toata barca, din toate pdv - hidrostatic (stabilitate), hidrodinamic (viteza, val propriu, asieta) etc.

[timberland0910]

Vad ca oricat ma feresc de placaj tot la el ajung ☺. Mai ziceai ceva de ape interioare , sa inteleg ca nu am ce cauta cu tugboat-ul pe mare ? Nici macar costier?

Sent from my SM-N9005 using Tapatalk

[Vali]

Din experienta mea, tugboat-urile sunt de obicei barci de ape interioare, din cauza ca sunt barci inalte, deci vantoase. O barca vantoasa nu e deloc o alegere buna in navigatia costiera, si in general pe ape intinse cu valuri si vant puternic.

Nu am vazut nicaieri pe site-ul Glen-L sa se specifice ca Bo Jest ar fi (si) barca maritima. Ar fi bine de intrebat, cu toate ca designerii au trecut demult la cele sfinte, si singura care raspunde la mailuri e Gayle Brantuk, fiica fondatorului firmei.

Asa ca singura cale de a verifica daca barca e capabila de navigatia maritima costiera e o expertiza tehnica de stabilitate si flotabilitate conform ISO. E posibil insa ca barca sa nu se califice la clasa C (valuri de max. 2 metri si vant de max. 6 Beaufort), din cauza suprafetei velice mari a suprastructurii, caz in care ramai cu banii pe expertiza irositi.

Ce fel vad eu barca asta: e o barcuta plina de caracter, care-si va face treaba bine pe Dunare si in Delta, fara a o expune la solicitari gen Razelm sau mare. Nu va fi un monument de viteza, indiferent de motorizare, din cauza formei carenei - prova foarte bondoaca, pupa ridicata, derivor central etc.

Sa nu uitam ca la navigatia costiera e posibil sa-ti ceara ai nostri inmatricularea sau inregistrarea barcii, caz in care va trebui sa treci prin toata tevatura documentatiei tehnice, autorizarii constructiei, inmatricularii, permisului de navigatie etc, plus taxele consistente aferente. Asa ca mai bine ramai la navigatia exclusiv pe ape interioare, in primul rand din motive de siguranta, si in al 2-lea rand din motive de lipsa de batai de cap nedorite .

[timberland0910]

multumesc frumos pentru raspuns Vali , am citit pe forumul lor despre un bo jest facut in europa care zicea ca  s-a cam plimbat mult intre insulitele din marea nordului fara a avea probleme , acuma pana acolo mai am ceva..de inmatriculat o sa o inmatriculez dar nu in romania...e prea mare birocratia . Am un prieten in America si mi-a zis ca e extrem de simplu de inmatriculat in Delaware  : facturi pe materiale , o poza cu barca ,declaratie notariala si cam atat si costa 60 usd pe 3 ani ..ce autorizatii ,ca doar nu construiesc blocuri uite aici textul original de pe site-ul lor :

Homemade Boats: (Initial Registration Only) Must be registered at the Dover Office. Copies of invoices for materials, builder's notarized statement with description and a picture of the vessel, and witness notarized statement regarding builder and description of vessel must be provided.

[Vali]

Sa stii ca si eu m-am gandit ca, datorita latimii mari a barcii raportat la lungime, barca are o stabilitate destul de buna. Daca si forma in plan transversal a carenei e potrivita (un unghi al V-ului fundului adaptat navigatiei pe valuri), e posibil sa fie indeplinite cerintele pentru navigatia costiera.

Ce nu-mi place mie insa, si ce imi da nesiguranta vizavi de potentialul costier al barcii este suprastructura (cabina) prea inalta si cu orientare verticala, care face barca vantoasa si deci expusa. In ISO si in orice alt normativ valabil, punctul de aplicatie al fortei vantului este o caracteristica foarte importanta, de care depinde comportamentul nautic al barcii si implicit categoria de navigatie. Din cauza asta spuneam ca nu stiu daca Bo Jest se califica utilizarii costiere conform normativelor, si ca trebuie o confirmare scrisa de la designer sau de la un specialist.

Bineinteles ca vor exista oricand navigatori care-si vor supune barcile la incercari ceva mai temerare, dar una e sa faci asta cu "peace of mind", stiind ca barca satisface toate conditiile de navigatie costiera, si alta e sa mergi la risc, pe baza propriei experiente sau a calitatilor reale sau banuite ale barcii. Pe mine cel putin, la scoala de construit nave m-au invatat ca "verba volant, scripta manent", deci orice asumptie trebuie argumentata tehnic in scris, conform normativelor.

[Mihaif99]

Sa stii ca si eu m-am gandit ca, datorita latimii mari a barcii raportat la lungime, barca are o stabilitate destul de buna. Daca si forma in plan transversal a carenei e potrivita (un unghi al V-ului fundului adaptat navigatiei pe valuri), e posibil sa fie indeplinite cerintele pentru navigatia costiera.

Ce nu-mi place mie insa, si ce imi da nesiguranta vizavi de potentialul costier al barcii este suprastructura (cabina) prea inalta si cu orientare verticala, care face barca vantoasa si deci expusa. In ISO si in orice alt normativ valabil, punctul de aplicatie al fortei vantului este o caracteristica foarte importanta, de care depinde comportamentul nautic al barcii si implicit categoria de navigatie. Din cauza asta spuneam ca nu stiu daca Bo Jest se califica utilizarii costiere conform normativelor, si ca trebuie o confirmare scrisa de la designer sau de la un specialist.

Bineinteles ca vor exista oricand navigatori care-si vor supune barcile la incercari ceva mai temerare, dar una e sa faci asta cu "peace of mind", stiind ca barca satisface toate conditiile de navigatie costiera, si alta e sa mergi la risc, pe baza propriei experiente sau a calitatilor reale sau banuite ale barcii. Pe mine cel putin, la scoala de construit nave m-au invatat ca "verba volant, scripta manent", deci orice asumptie trebuie argumentata tehnic in scris, conform normativelor.

Nelegat de subiect.

Subsemnatul a iesit cu barca lui Vali, versiunea lunga, pe bratul Sf Gh in mare,  si merge binisor   
Adica nu siu cum sa explic cat de misto tracea prin valuri, cat de frumos  intra prova in val, apoi si chila trecea fara sa 'loveasca'. Cum se zice aici,  mergea fara 'drama'. Numai ca sunt inconjurat de oameni care imi taie aripile.   
Nu siu cum rezista barca la stress in timp, dar versiunea rockered cu pupa ingusta merge superb in mare cu valuri, cu conditia sa abe ceva greutate in prova   - o cabina??-.