Accident in Gura Portitei

[drosofila72]

Mai usor cu viteza 

[Ștefan]

Cu cine s-a ciocnit? Cine era la cîrmă? Cum și unde s-a întîmplat?

[Vali]

Cred ca e vorba de accidentul din weekend, in care s-a ranit caiacistul din lotul olimpic: http://www.realitatea.net/doua-salupe-s-au-ciocnit-mai-multe-persoane-au-fost-ranite_955518.html
Poate aflam mai multe de la Musca..

[Florio]

Foarte nasol.
Accidentele pe apa sunt mai rare doar fiindca barcile sunt mai rare decat autoturismele.
La nivel de responsabilitate nu cred ca exista diferente intre un barcagiu si un automobilist.
Sa te ciocnesti cu o alta salupa e destul de greu daca nu intri in viraje crezand ca esti singur pe balta.
Cand am plecat de la TID anul trecut, am mers cu o salupa a unui localnic; n-avea veste de salvare, dar am scos eu din bagaje, pentru mine si Cosmin.
Omul a intrat din Sfantu in Erenciuc cu o viteza turbata, nici nu stiam cum sa ii spun mai voalat, mai in gluma, sa nu i se ciufuleasca orgoliul de barcagiu cu experienta .
Pe canalul Erenciuc ( il stiti, ala lat cat o autostrada ... din Liliput ) tura suta de cai la maximum. Cat sa-si mute vulturul codalb habitatul prin Canare . Chestie pe care i-am zis-o zambind albastru, ca gluma. 
Evident ca la un moment dat a aparut un alt salupist localnic, din sens opus, mergand si el repede dar mai catre limita normala . Barcile au trecut la o palma una de alta.   
" Mergi ba mai usor, in paula mea, ce dreacu' ai ? "
Eu ma intrebam ce s-ar fi intamplat daca amicul ne intalnea cu un minut mai devreme, cand intram in canal, in viraj, cu viteza cometei Haley.
Pai am fi aratat ca barca albastra de mai sus. 

[gvincentiu]

Și dacă-i dai pe 16 la Port Control Tulcea nu o să le facă nimic. Similar: eram pe brațul Măcin în drum spre Pecineaga, apele crescute până la buza digului, localnicii pe mal îngrijorați.
Mă intersectez cu un șmecher cu suta de CP la pupa, el în glisare, viraje, etc.
Urcam amonte cu un motor la f.incet (7-8 km/h) să nu fac valuri. Ghici cine a fost dat la Căpitănie că a stricat digurile și a intrat apa prin sat etc? Eu, normal, fiind mai mare.
A doua zi, cobor cu ambele motoare stopate, scurgându-mă la vale, cuplând câte puțin o elice cât să mă mențin pe mijlocul brațului,  nici urmă de val. Îl văd pe șmecher din nou în glisaj, pe lângă Măcin, il dau pe 16 la Căpitănie, cu numărul bărcii și poziția.
Trec trei, patru ore, ajung în Dunăre și din nou șmecherul zuuuuuum pe lângă mine cu valurile cât casa. A pățit ceva? Nuuuuu. Păi nu trebuia să-i arunc o saulă la elice?

[Mihai Irimia]

Și dacă-i dai pe 16 la Port Control Tulcea nu o să le facă nimic. Similar: eram pe brațul Măcin în drum spre Pecineaga, apele crescute până la buza digului, localnicii pe mal îngrijorați.
Mă intersectez cu un șmecher cu suta de CP la pupa, el în glisare, viraje, etc.
Urcam amonte cu un motor la f.incet (7-8 km/h) să nu fac valuri. Ghici cine a fost dat la Căpitănie că a stricat digurile și a intrat apa prin sat etc? Eu, normal, fiind mai mare.
A doua zi, cobor cu ambele motoare stopate, scurgându-mă la vale, cuplând câte puțin o elice cât să mă mențin pe mijlocul brațului,  nici urmă de val. Îl văd pe șmecher din nou în glisaj, pe lângă Măcin, il dau pe 16 la Căpitănie, cu numărul bărcii și poziția.
Trec trei, patru ore, ajung în Dunăre și din nou șmecherul zuuuuuum pe lângă mine cu valurile cât casa. A pățit ceva? Nuuuuu. Păi nu trebuia să-i arunc o saulă la elice?

Nu-ti face mila de sarac ca ai sai cari traista, as numi selectie naturala

[solpet]

Mai usor cu viteza

Hmmm... lasand la o parte latura umana , as comenta imaginile cu/despre ambarcatia avariata.

1) Babordul arata ca o coala de hartie igienica umezita, prin care a "trecut" un bolovan in viteza.

2) Putina sipca (de molid) , un strat de stratimat subtire cat bruma, putin OSB (optimizare de cost?)
Panoul (de OSB) laminat cu "scuipinol" sau in caz mai fericit cu rasina poliesterica, s-a delaminat, pe suprafata mare,
chiar la un  impact de grad mediu.

3) Forfecarea partii superioare a bordului liber (de-a lungul unei linii drepte) indica lipsa oricarei ramforsari (menita a distribui efortul).

Nu am atestat de expert (surveyor) nautic, dar sunt convins ca barca respectiva s-ar fi dematerializat (si chiar mai rau)
la impact cu un obiect submers (bustean) sau lovirea fundului.

Asemenea "creatii tehnice", cotate de producator in clasa 5000 euro+
sunt o dovada a diletantismului si "spiritului antreprenorial" guvernat de incompetenta.

La latura opusa se pot cita nenumarata situatii (si fotografii, rapoarte etc) in care barci cu carena din GRP au "incasat" impact semnificativ mai mare,
fara a suferi avarii semnificative.
Doar ca au fost construite de firme care sunt constiente de ce poate rezulta din "carpeala" si ca ataare s-au dimensionat structurile in mod corect, urmate de executie la standard de profesionalism.

Sunt curios , ce ar fi ramas din barca implicata in acccidentul de la Portita,
inurma unui impact cu stanca, cam ca in link-ul alaturat ?
Cat despre  ocupanti .... mai bine sa punem speculatiile de-o parte

http://www.google.de/imgres?q=boat+crash&start=88&hl=en&sa=X&rls=com.microsoft:en&biw=1481&bih=796&addh=36&tbm=isch&prmd=imvnsu&tbnid=vWpEMR4vuHheDM:&imgrefurl=http://www.offshoreonly.com/forums/general-boating-discussion/234634-boat-crash-lake-mead.html&docid=2TicLMJPoIIm2M&imgurl=http://i1047.photobucket.com/albums/b474/kdwendl/34068_1378691259721_1005067877_3084.jpg&w=720&h=540&ei=w1boT5fhGoTgtQbFhMXyAQ&zoom=1

[Mihaif99]

Exact ce am gandit si eu. Barca aceea e o lucrare de carpaci.
Solpet isi mai ia un applaud!

[nicu]

clar ca este o lucrare de carpaci
dar ce pret are?

[mario38]

foarte corecte observatiile dumneavoastra ... ramane se indentificat fabricantul si pretul

[corsarul]

Hai ca ma bag si ioo
Si pe mine ma uimeste materialul folosit....OSB 
PS : Solpet ...v-am trimis un mesaj !! 

[gvincentiu]

Daca ma uit cu un ochi critic, are dreptate colegul. O alta intrebare: ăștia de cară persoane, nu ar trebui la 6 luni sau un alt interval sa li se verifice ambarcatiunile (ca la maxi-taxi) și să li se reînnoiască autorizațiile de transportator? Dacă au așa ceva, licență etc.?

[Cristy]

cred ca ar fi fost mai interesant sa vedem (daca este posibil) si cealalta barca implicata in accident... Apoi s-ar putea trage ceva concluzii - oricum - nu cred ca barca din imagini este agrementata de vreo autoritate sa primeasca motorul pe care-l are instalat in poze - 150cP!!

[Vali]

Stimati colegi, inainte de a judeca un constructor de barci si creatia sa, haideti sa facem o mica analiza a modului cum se lucreaza in fibra la noi in tara.

Din vremea vechiului RNR, si in continuare in standardele ISO, accentul se pune in principal pe esantionajul de fund, acolo fiind solicitarile cele mai mari - socurile primite de la valuri la viteza, rezistenta la corpuri ascutite la tragerea barcii pe mal, socurile la transport pe peridoc etc. Normele ISO au rolul de a asigura un esantionaj acoperitor pentru solicitarile considerate normale in exploatarea obisnuita a barcii. Cazul unei coliziuni la viteza mare nu e considerat ca facand parte din exploatarea normala a barcii.

Cand s-a inceput productia de barci de fibra la noi in tara, in anii '70, s-au folosit forme cat mai simple, pentru economie de manopera, iar ranforsarile corpului au constat exclusiv din nervurile longitudinale (chila, redane, trepte etc), copastie, plus banchetele transversale. Exemple: Pescarus, Egreta, Lotca de 17, Delfinul, Bratesul, toate acestea fiind barci cu fibra "sanatoasa" pe ele, ca sa tina cat mai mult.

In anii '90 s-a produs o mini-revolutie, prin folosirea bordajului care imita clinul - clasica de acum Laguna. S-a observat ca din cauza clinurilor, se poate asimila ansamblul cocii cu un sistem de osatura longitudinala, clinurile fiind considerate stringheri. Astfel ca esantionajul a fost redus, grosimea fibrei scazuta, scazand deci greutatea barcii, dar crescand rata profitului .

In toata aceasta perioada post-decembrista, s-a continuat cu frenezie constructia de barci de fibra majoritar in clin, fara osatura longitudinala (in foarte rare cazuri se mai punea cate o "usna" laterala intre bancheta centrala si bancheta pupa).

In timp, lipsa ranforsarii longitudinale pe borduri s-a generalizat, fiind considerate suficiente banchetele. Totusi, odata cu implementarea standardelor ISO si la noi (2007), au fost si fabricanti  care au inceput sa includa timid pe barcile lor sisteme de osatura din fibra, de obicei un mix de longitudinal si transversal. Exemple: Dima si Fiii si Dunarea Nautica. Scopul nu a fost neaparat protectia mai buna in caz de impact, ci obtinerea unei greutati mai mici a corpului, prin esantionajul mai redus.

In prezent, majoritatea fabricantilor folosesc OSB-ul in constructia barcilor dintr-un singur motiv: costul avantajos. E foarte greu sa spui unui braconier din Delta ca e mai bun placajul (marin sau de exterior) la intarirea oglinzii, el o stie pe a lui: ori stejar, ori macar OSB. Daca nu s-ar folosi OSB (care dealtfel e acceptat si de catre ANR, fiind teoretic rezistent la apa), barcile ar avea preturi mult mai mari, sau greutate mult mai mare.

Dupa cum am mai spus undeva, daca totusi OSB-ul s-ar proteja cu epoxy si ar fi folosit pe post de miez pentru o structura sandwich, cred ca s-ar obtine proprietati mult mai bune decat actuala solutie, cu OSB-ul incastrat in poliester si fibra ordinara (mat). Bineinteles ca sandwich-ul ideal se face cu materiale de tipul fagurelui (Nidaplast, Thermex etc), insa sunt si locuri unde acestea nu se pot folosi, ca de exemplu la oglinda.

Acest sistem sandwich, coroborat cu un sistem simplu, dar functional de osatura longitudinala din fibra, ar putea ridica foarte mult gradul de siguranta pe apa in caz de coliziune. Nu fabricantul barcii din poze e vinovat petru lipsa de traditie si experienta de la noi, el a facut ceea ce i s-a aratat in normative, facand o barca potrivita pentru conditiile normale de exploatare.

Si la crash-testele de masini sunt foarte putine cele care obtin 5 stele, si asta dupa atatea zeci si sute de milioane de masini produse, numar infinit mai mare decat numarul barcilor de fibra dintr-o tara fosta comunista, cu traditie zero in barci.

Prin ce am scris mai sus nu vreau sa toleram mediocritatea, ci sa constientizam motivele pentru care se ajunge in situatii precum cea din poze. Bineinteles ca, vorba lui Peter, de multe ori si "spiritul antreprenorial" lipsit de scrupule are partea sa de vina.

[navigator]

Azi mi s-a confirmat ca ambele barci sunt construite de a acelasi "meserias" din Tulcea - un domn Ivanov.

Din ce am aflat barca "vinovata" este construita pe matrita , cealalta dupa ureche. Al doilea tip de barca este destul de folosit in Delta atat pentru plimbat turistii cat si pentru pescuitul pe mare.
Se pare ca nu se foloseste OSB in constructie, dar , din nu stiu care motive, se foloseste rumegusul.