Cap Compas

Fratilor, miercuri 22.iunie.2011, am plecat la Ingolstadt!
Caiacul a fost finalizat si arata chiar foarte, foarte bine(iertati-mi modestia).
Testele efectuate ieri, de catre specialisti si nonspecialisti, au fost trecute cu brio, ca sa citez un clasic in viata:"are un comportament hidrodinamic excelent..."
Caiacul si-a gasit o padela pe masura (dragoste la prima vedere). Multumim cuscrilor Lusy&Viorel, care au dat nastere unei mandrete de padela!
Multumesc comunitatii pentru sprijinul acordat, in primul rand cel moral/emotional cat si cel material.
Pentru a nu supara pe nimeni, participarea mea la T.I.D. va fi relatata, in scris si vizual, pe mai multe forum-uri. Nu mar deranja ceva sugestii...
Va astept in numar cat mai mare la Dunareni.
Semnat si datat,
Legendaru'
20.06.2011  

Să fie într-un ceas legendar  ;D. Iar despre alte forumuri nici o supărare, că nu noi am fost ăia nasoi ;).

Sa cresti normal Legendare si sa te intorci cand vrei tu. Noi te asteptam. Respect!

...cu placere Razvan!
Vremea si buna dispozitie sa fie cu tine in barca si sa ne vedem cu bine la Sf Gheorghe.  Daca anul asta nu avem cum sa venim la TID, macar doua zile in septembrie tot gasim, de la Tulcea sau Murghiol pana la Sf Gheorghe, nu ca participanti, ca deja nu se mai poate, dar cu siguranta ca niste suporteri cu steaguri si vuvuzele!
...AVE

Un Legendar/
Se legana/
Pe o unda dunareana/
Si fiindca nu mai am rime, continui in proza, urandu-i multa distractie, vreme buna, barca trainica si sanatate de fier !
Dupa ce ne intalnim in Dunarea romaneasca am eu grija sa il omenesc dupa legea pamantului asta :) . Ca sa nu se intoarca omul slabit, de pe drum.
Stay big, babe !  ;D

Citat din: legenda dunarii din Iunie 20, 2011, 10:17:48 AM
Fratilor, miercuri 22.iunie.2011, am plecat la Ingolstadt!

Miercurea este o zi norocoasa. Doamne ajuta!

Am vorbit azi cu Legendaru si-i impart entuziuasmul.I-am promis ca ma uit pe internet la pagina oficiala a turneului sa gasesc un nr. de telefon pentru detalii organizatorice.N-am gasit lucru mare,dar pana la urma voi da un telefon la persoana potrivita
Ingrijorarea mea e alta.Pe pagina oficiala scria ca data maxima de inscriere era de 30 aprilie a.c.
Acum nu stiu daca se refera numai la nemti sau si la alte natii.Voi intreba maine pe una din persoanele care raspund de organizare sa vedem ce spune.
Va voi da raspuns maine inainte de masa.Sa speram ca va fi bine eventual poate pune si Costin un cuvant pe langa organizatori fiind vorba de o premiera romaneasca.

Si inca un aspect important,pe partea sarbeasca a Dunarii,Razvan va avea nevoie de pasaport nefiind UE.

Stai linistit,
Inscrierea mea la TID a fost inregistrata pe data de 26.04.2011
Singura chestie care ma framanta (inca!) este cu taxa de participare.
Taxa pe care d-ul Costin, pe care il salut calduros, m-a lamurit (si m-a calmat) trebuie achitata ad-hoc, direct d-ului Max.
Cu stima,
Legendaru'

@Levy
Imi cer scuze dar nu inteleg cerinta dumneavoastra cu "cuvantul pe langa organizatori". Razvan va avea exact acelasi statut ca toti ceilalti participanti la TID din toate celelalte tari.
Ba mai mult, ma credeti sau nu, si ei sunt cel putin la fel de incantati ca si noi de prezenta primului participant din Romania la Ingolstadt si considera asta o mare realizare a tarii noastre care este tot la inceput de drum. Nu aveti niciun motiv de ingrijorare, Razvan va fi tratat foarte bine de catre toti organizatorii, asta va pot garanta. Ei ne vor in acest turneu de foarte multi ani.
Cat despre lipsa numarului de telefon de pe pagina de contact cred ca este un lucru bine stiut ca ei nu sunt nici pe departe asa de flexibili cum suntem noi sa isi faca publice numerele de telefon pe site, din pacate.
Cel mai important este ca Razvan sa fie sanatos si sa aiba destula putere sa ajunga cu bine la Sf. Gheorghe in aceasta aventura extraordinara! Astfel va fi primul roman din istoria TID-ului care a reusit acest lucru. Asta nu e de ici de colea...
Ai tot respectul meu Razvan si imi doresc mult sa ajung si eu vreodata sa indeplinesc ceea ce vei indeplini tu!

Costin

Pentru cei care vor sa stie cum e la Ingolstadt, am gasit un articol din 2005 care descrie destul de bine atmosfera.

http://wwf.panda.org/what_we_do/where_we_work/black_sea_basin/danube_carpathian/our_solutions/freshwater/sustainable_navigation/past_events/danube_tour/tour_diary/?21532/The-TID-begins (http://wwf.panda.org/what_we_do/where_we_work/black_sea_basin/danube_carpathian/our_solutions/freshwater/sustainable_navigation/past_events/danube_tour/tour_diary/?21532/The-TID-begins)

Costin

@legendaru': mult succes in intreprinderea ta temerara!

@levy: românii nu au nevoie de paşaport în nicio ţară din partea mai mult sau mai putin civilizată a Europei, inclusiv în ţări nemembre UE sau Schengen (Serbia, Elveţia, Liechtenstein, Islanda, Bosnia, Croaţia, Macedonia, Albania, s.a.).

Citat din: iacos din Iunie 21, 2011, 01:49:11 PM
@Levy
Imi cer scuze dar nu inteleg cerinta dumneavoastra cu "cuvantul pe langa organizatori". !

Costin

Salut Costin,ma refeream la faptul ca daca Razvan nu ar fi fost inscris pana la data comunicata si a facut atatea pregatiri, sa nu rateze participarea:Dar am vazut ca nu e cazul.
In alta ordine de idei am incercat sa sun astazi pe unul din organizatori sa spuna exact locul unde are loc adunarea si plecarea dar nu am reusit.O sa incerc si maine.

@Levy
Razvan are adresa exacta unde trebuie sa ajunga.
Ii uram drum bun si vreme buna la TID!

Salut Razvane. Sper sa jung la Ingolstadt si sa-ti dau un sut la vale iar impulsul sa te duca pina la Budapesta cu doar citeva miscari de padela din partea ta. Si sa-mi fii "fidea". Drum bun.

La 300 de km inainte de tinta.Joi 23.06.2011.

ohoooo
sa ai spor legendarule,
cand incepe vaslitul levy?

Sambata la 6 seara se tine cuvantarea de deschidere si cred ca dupa aia.

Multa bafta, vreme buna si sa ne vedem cu bine!

acest rege al baltilor (parol) sau legenda a Dunarii este un motiv in plus !
sa fiu mandru ca sunt roman!
drum bun si sa tinem pumnii sa ajunga cu bine sanatos la final.

Lasa ca are grija primu' marinar al tarii sa nu mai fim asa mandri ca suntem romani  ;D.
Apropo, mie mi-a mai venit o idee, dar n-as vrea sa fiu fugarit prea tare daca o spun :D: daca s-ar baga Guzi la TID cu banii care i-au ramas, de undeva de la Belgrad, si sa puna si el inca ceva de la sine :)? Asa ar avea si Legendaru cu cine sa se converseze in romaneste, si s-ar mari brigada de romanasi care fac distante lungi la TID ;). Bineinteles ca nu indraznesc sa vorbesc in numele altuia, dar era doar o idee  :P, acum fiecare stie mai bine ce si cum...

Ce pana mea, una-doua, guzi-n sus, guzi-n jos...bai baieti, bagati-va mintile-n cap si ganditi barbateste... Nu va mai purtati ca niste copchii nematurizati si obsedati-orbiti, de pasiunea, de a vedea ce e bine pentru mine... Lasati-o mai moale... Stati sa vedem ce face legendarul vara asta... Pana acum am discutat doar privat, cu cativa oameni cu experienta, in materie de expeditii lungi cu caiac solo pe Dunare...Cu alte cuvinte, omul asta are sanse sa termine expeditia, da cu ceva costuri suplimentare (si nu mai refer la bani)...I-am spus sa se cantareasca,   la intrare in cursa, iar el:
Hi hi hi, ha ha ha, bla-bla-bla. ???
   Aceasta e atitudinea lui mereu, cand doresti sa-i spui ceva.

Din punctul meu de vedere, expeditia asta trebuie tratata intai cu respect si pragmatism si abia apoi privita din perspectiva romantica.
Cu echipamentul ce-l are, va intampina probleme suplimentare, in comparatie, cu colegii lui mai experimentati...
Cat despre ofertele tale destul de darnice, Vali, mai intai sa mi se cicatrizeze ranile, apoi sa te vad naibii odata in ambarcatinea sufletului tau, functionala, si apoi mai vorbim. Pana atunci sa pastram linistea, sa vedem ce si cum isi va depasi Legendarul problemele, ca avem de invatat  cut totii.
 Se pare ca sunt rautacios, inu postul asta, dar nu uitati ca nimeni nu e profet in tara lui.


( Se pare ca sunt nevoit sa fac o precizare ulterioara, postarii initiale. Cand m-am referit sus la "Bai baieti...", in primul rand m-am gandt la toti cei pe care i-am intalnit si cunoscut direct si mi-ar permite o adresare,in aceasta maniera.Cred ca nu sunt putini)

Eu mai mult decat am spus nu voi mai spune ;). Tu esti cel care plangeai asta iarna ca vrei la TID, da' n-ai posibilitati :P. Nimeni nu te-a obligat la nimic, si nici nu te va obliga vreodata. Am scris ce am scris mai inainte dupa ce am vorbit cu Razvan, si ne-am gandit ca (poate) nu e totul pierdut pentru anul asta. Daca ai inteles altfel, imi cer scuze, si inchei aici orice discutie despre participarea ta la TID.
Iar despre ambarcatiunea mea, am avut perioade memorabile cu ea si voi mai avea ;). Eu in schimb nu am fost si nu voi fi vreodata rautacios, decat cu adevaratii dusmani :P.

Vali, din cate imi amintesc, nu m-am plans niciodata pe teme din astea, la tine. Doar am raspuns la o intrebare, cand ai solicitat, un raspuns, sau o parere.
Am sa inchei cu o intrebare :
-Vali, cand ai exagerat ultima data?

Citat din: Delafluviu Guzi din Iunie 24, 2011, 03:44:42 PM
Ce pana mea, una-doua, guzi-n sus, guzi-n jos...bai baieti, bagati-va mintile-n cap si ganditi barbateste... Nu va mai purtati ca niste copchii nematurizati si obsedati-orbiti, de pasiunea, de a vedea ce e bine pentru mine... Lasati-o mai moale..."[/color]

Chestia asta puteai sa ne-o spui pe la inceputul lui aprilie cand toata lumea se bucura/mobiliza sa te sustina moral si material iar tu ne povesteai ce fericit esti ca vei participa la un TID integral.
Acum cred ca toata discutia este anapoda si inutila dar tu, desi nu esti profet, ne explici (a doua oara) ce probleme umflate va avea Razvan si cat este de slab pregatit.
Noi toti suntem alaturi de el asa cum am fi fost si alaturi de tine si ne dorim sa-l vedem intrat, cu Dunarea in tara, calare pe caiacul lui care are, asa cum ne spui tu, tot felul de hibe.
Daca abandoneaza pe traseu... macar a cutezat...
Sper sa fiu off topic in aceasta discutie pentru ca nu cred ca mai are rost s-o lungim...[/b]

Vezi Vali, unde s-o ajuns ?
Uite acum iti ofer cuvantul !!!

Hai sa nu mai fim asa porniti. Inca o data imi cer scuze pentru orice crezi ca am gresit, dar nici tu nu mai fi asa ofticos :P. Lasa ca mai bine ma fugaresti cand vii acasa, si eu iti fac baie  ;D.
Mai stii cand imi spuneai asta iarna ca sunt constipat cand discutam de Beni, si acum tu intorci totul pe toate partile. Legendaru stie atata: Dunarea n-are cum sa curga decat la vale, si sigur in mileniul asta nu-si va schimba cursul si va trece tot prin Romania  :D. 
Asa ca hai sa nu ne mai luam atata in serios, eu cel putin sunt foarte vesel si imi doresc ca toata lumea sa se simta acasa aici. N-am avut vreo intentie sa-ti tulbur apele, dar e bine sa citesti si tu putin printre randuri ce mai scrie lumea ;). Noapte buna, si ura sa dispara  :).

Acum doua ore m-am despartit de Legendar. Mai erau acolo Capitanu' si trei prieteni veniti sa-l conduca precum si Costin cu asociatul lui, organizatorii TID-Romania (imi cer scuze ca nu am retinut numele tuturor). Razvan e bine mersi si nici sapca nu-l doare de ce-l asteapta si cum vor decurge lucrurile. Si-a redus bagajele drastic, are o atitudine pozitiva si simte sprijinul nostru. I-am spus, in gluma normal, ca varianta revenirii in Tara in caz de abandon este mersul pe jos. Mi-a spus ca ia foarte in serios faptul ca este primul Roman care incearca sa parcurga traseul integral. Eu ii dau mari sanse de reusita. Totul sta aici si aici, a zis indreptindu-si aratatorul spre inima si cap. Plecarea este Duminica dimineata. Miine se va reface si-i va lasa in continuare pe ceilalti participanti sa-i admire ambarcatiunea. Daca doriti, il puteti apela sau trimite SMS-uri la: +49 (0)151 5673 0917.

Gutten tag herr Barcaholici.
Am hotarat sa scriu la acest topic toata aventura mea la TID 2011!
Deci...
Prima desteptare la cort! Sunt la Ingolstadt!
Caiacul este plin ochi...reconfigurez bagajul prin eliminare de echipament. Sosesc oficialitatile romane, Ne imbratisam, ne luam in brate si impreuna cu Aurelian (fugind efectiv de la munca...) si echipa mea tehnica pornim voiosi la o vorba lichida. Socializam imediat cu fratele bulgar, fratele german, cu sora englezoaica ce mai cu toata lumea.
A doua desteptare la Ingolstadt. Capul gong! Echipa tehnica paraseste locatia... VA MULTUMESTE TATA! Aflu ca plecarea efectiva pe apa e abia duminica. Dupa deschiderea oficiala, Costin si Sorin parasesc si ei locatia (din pacate ! ) Tuturor le place caiacul (pe numele sau "Sf. Gheorghe"), trebe sa dau raspuns la toate intrebarile adresate, privind constructia, detalii tehnice, material folosit (apropo cu se traduce BRAD, eu am tradus Christmas tree).
Dupa cum vedeti, posibilitati de net se gasesc peste tot. Din pacate nu am luat fofcamera cu mine azi. Cu prima ocazie o sa public si ceva poze! Adica multe, cu voia admin.
Va las acum. Sa nu cumva sa ratez deschiderea oficiala!!!
De la Ingolstadt,
Pentru dumneavoastra,
A transmis,
Legendaru'

Andeea ai legatura!

Cat mai multe poze :D, si daca ai vreo problema la upload, da-ne de stire si o rezolvam ;). Calatorie sprancenata  :).

Afla pe ce data ajungeti la Aschach in austria sa te trag in teleobiectiv de pe mal ;D

Brad in engleză e FIR.

Citat din: Aquarius din Iunie 26, 2011, 08:18:37 PM
Brad in engleză e FIR.

Parca e mai cool "Christmas tree"
Si in plus, Legendaru a gasit o alta menire copacelului decat celebra ghena din spatele blocului, dupa ce acesta ne va fi bucurat ochii si spiritul de sfintele sarbatori!!!
Drum bun Legendare si nu uita ca-ti suntem aproape!

Sanatate Razvane!

@Vali, modifica (daca lumea este de acord) titlul topicului in PRIMA participare romaneasca etc...

Drum bun Legendarule,
Sa te ajute DUMNEZEU sa iti dea tot ce ai nevoie ca sa ne vedem sanatosi sa ne povestesti peripetiile tale.
Vant din pupa

Germania - Romania
    0       -    2
Salut comunitate imbolnavita de barci, barcute, ape si natura.
Direct de la Regensburg va transmite al d-vstra reprezentant, Legendarul
Dupa cum vedeti bine conducem la mijlocul primei reprize cu Germania!
0-1 inca din min. 1 - copaia mea chiar i-a dat pe spate pe nemti, austrieci, norvegieni, englezi, slovaci, sarbi, bulgari si un elvetien zelos. De padela...au ramas cu gurile cascate, de-e Domnul multa sanatate lui Lusy si Viorel si fratilor mai puneti mana pe unelte si mai dati viata la alte padele ca ... se cere! Apropo: padela doarme cu mine in camera (in cort am vrut sa zic!).
Duminica in Germanica nu creste nici macar umbra! Asa ca va relatez cu o zi intarziere, nu-i bai, important e ca putem comunica!
0 - 2 Plecare di Ingolstadt ora 8.30 cu televiziunea locala(care trimite un padelist si echipa de filmare pe portiunea romaneasca a TID-ului, daca am inteles eu bine!) buluc de pensionari de parca le marea pensia Base!
Ete si minunea d..... steagul romanesc pe un caiac, la bord un rotefei cu gura pana la urechi...padeland tacticos la vale spre tarisoara lui. Peisajul, iti taie rasuflarea, un canion, castele, o ecluza... Intru ultimul dupa care se inchide poarta si iata-ne prinsi la mijloc vreo 7 ambarcatiuni. Dupa vreo trei minute ne trezim dincolo... acelasi peisaj, mirific...oare ce fi asa greu sa facem si noi, ca avem cu ce mai ramane cu cine?
Si revin.
Sunt depasit de un caiac de dublu, la bord doi draguti de nemti, HELLO,HELLO, eu am crezut ca au fugit de la Antipa...
Inca o barca ma depaseste, de data asta o canoe, tot de dublu, cu doi bavarezi cit vacile pe care le cresc, Hello, Hello.
Gata ajung la urmatorul loc de campare si scot aparatul foto pentru o poza cu ora sosirii si ... sut depasit pe ultina suta de o nepotica si un bunicel, de data asta din Hungaria, ce pot sa fac...e bine si poz.5...NU?
Seara ne pupam cu burgmaistrul orasului cu pricina. Sa vedeti voi ce face primarul...Cica sa bem, moca, productia de bere a fabricii locale pe o zi (landul bavarez!) si iata ce intrecere pornii...bulgarii, slovacii, sarbii, englezii, austrieci si nemti cat cuprinde si io, venind cu pluta de la Balta(prietenii stiu).
Astazi etaoa usoara...
Plec pe la ora 10.00 si padelez, deja mana sa impritenit zdravan cu padela, avem ritm, asta e important!
Efectuam ceva depasiri, nu de dragul vitezei ci al ritmului impus. Si...prima surpriza pe ziua in curs...
Ajung, fratilor la o ecluza are se trecea printr-un tobogan. Trageai de un clopot, se aprindea culoarea verde a semaforului si dupa ce se lasa o trapa...te aruncai cu caiac cu tot pe toboga....Acolo sa va vad...Am trectu cu barcuta printr-un val de vreo 2 metri (se formeaza jos...daca intarzii valul este mare...eu am intarziat!). Ajung la mal si cercetez pagubele...in afara de multa apa in postul de pilotaj, nimic...permiteti-mi sa scriu NIMIC! Dupa o protie de ras(in fofote cu fratele slovac si fiul acestuia Filip) ne relom padelatul si am ajuns la Regensburg. Va las cu bine
P.S. Draga domnule Bogdan Buciu nu am gasit ce mi-ai recomandat dar aduc in tara pana la Sf. Gheorghe o englezoaica de doar 31 ani!
Draga Guzi, azi m-am cantarit si culmea am 2 kg. in plus....
Acum chiar va las...gatesc penttru echipa engleza la care sa adaugat si o australianca draguta care vrea sa-mi ia padela (chipurile are  acasa la ea una identica...na-ti-o)

oooo, ce bucurie sa-ti vaz literele pe monitor mai draga.
Ai intrat in treaba foarte bine, numai am nicio indoiala, cred ca daca se cere ne vedem la capatul alalalt al marii negre, pe la tblisi, soci, sevastopol.
Succes cu englezoaica,
ma descurc eu aici cu resursele locale stai fara grija.

Razvane, o sa devii legendar :) (si) prin straini. Asa le trebe tu'le natia lor. Zambet maxim!

PS. Nu stiu de ce (ba stiu) dar sunt FFFF MANDRU! Sau emotionat. Sau si una si alta. De parca particip si eu alaturi de tine. :)

Asa deci...fratele bulgar, fratele german, sora englezoaica...Sa inteleg, ca noi iti suntem veri, adica un fel de rude, da' mai indepartate  :D   (de la peste 2000 de km)
Tot esti campion de etapa bavareza la baut bere, nu i-ai intrebat, berea lor e facuta cu apa de Dunare, de-i asa de buna?
pana ajungi la Calarasi, promit sa ma fac chiromant, ca sa iti citesc TRECUTU-n palme!!!  ;D
Bafta multa, si ai grija de "Sf.Gheorghe", in ziua lu' Sf.Ilie !!!!! ;)


(u)p.s.   Sa-i explici, lu' sora australianca, cum se prepara copanelul de cangur, sau mushchiuletul de crocobaur, cu ciuperci, stafide, fiert in vin alb de Murfatlar, cu sos de ciulama...

Citat din: stavride din Iunie 27, 2011, 11:20:17 PM
Razvane, o sa devii legendar :) (si) prin straini. Asa le trebe tu'le natia lor. Zambet maxim!

PS. Nu stiu de ce (ba stiu) dar sunt FFFF MANDRU! Sau emotionat. Sau si una si alta. De parca particip si eu alaturi de tine. :)

Felicitari Razvan,
Cand am citit postul lui Stavride mi-am dat seama ca si eu am avut aceeasi senzatie, mi s-a pus un nod in gat si citind ce scrii gura a ras, iar ochii s-au umezit...suna simplu si distractiv ce faci tu acolo(desi sunt sigura ca nu e tocmai asa)  :).
Acum redevenind adultii de zi cu zi, ai mare grija sa nu te rapeasca vreuna din echipele adverse, ca la ce maestru al ceaunului esti s-ar putea sa nu le mai arda lor prea mult de TID :P.
Padela usoara si Dunare lina pana acasa Legendarule!!!!

Cred că Legendarul este deja o legendă. Şi nu una de-a noastră naţională, ci a turneului.

Salutare tuturor!

Avem si poze de la Ingolstadt dinainte de start!


https://picasaweb.google.com/105742407570138873943/Ingolstadt2011 (https://picasaweb.google.com/105742407570138873943/Ingolstadt2011)

Vreme buna si dispozitie la fel, Legendare! Sa ne vedem cu bine la Calarasi...

Costin

Se prea poate ca vederea mea sa ceara o vizita pe la oftalmolog, dar cred ca am vazut bine! In poza cu nr. 56 Ada Kaleh se intretine la o berica cu fratele Putin de peste Don, in poza 63 il vad pe Maestrul Gheorghe Dinica. Uff, sa fie efectul bericii de aseara?

Frumoase peisaje, frumos periplu, Legendarule ! :)
Vad ca eforturile tale de a participa au meritat si iti multumesc alaturi de ceilalti din tara, ca ne duci cu tine peste tot, ca ne faci sa vedem prin ochii tai, fenomenul TID .
Bravo, romane !

am vorbit cu 2 minute in uma cu Legendarul citez:
totul este sub control ,nu am febra muschiulara ,ieri a fost o etapa mai grea
azi este pauza maine o sa fie o etapa mai lunga 10 ore (merge greu Dunarea este scazuta)
iar vineri este pauza si internet .
englezoaica este ok ma trateaza cu salate!
in rest treaba este destul de organizata ne intalnim cu mai mari din diferite localitati de pe mal se fac cadouri simbolice ,eu nu am stiut asa ca la anul vin pregatit cu o ie un artizanat ... am incheiat citatul
asta cu IA (bluza) si artizanatul pentru la anul spune multe despre starea lui.

Aha, i-a pus gand rau englezoaica de il vitaminizeaza. Vrea sa abuzeze de inocenta lui imediat cand situatia i-o va permite. Legendare, tine-te tare si nu te da pentru o salata, poate pentru o shaorma cu de toate.

Avanti popolo.

Vede ele :)

Uau, ce atmosfera misto e aici de 3 zile de cand n-am avut net  :D :D. Ce pot sa mai spun si eu in plus fata de cele care s-au spus deja, decat ca ma bucur din toata inima pentru Razvan Legendaru, si ii doresc succes maxim, si regret inca o data ca bunul nostru prieten Guzi n-a putut participa de anul asta.
Asa ca va transmt si eu multe salutari si urari de bine din Cluj, unde sunt de mai bine de 3 zile cu treburi la barci :D. Sa traiasca toti barcagiii si sa le (ne) pluteasca barcutele  ;).

PS: @Razvan stavride: am modificat titlul, si multumesc pentru sugestie :). Ia sa ne uitam si noi acum la pozele alea cu Putin si Gheorghe Dinica ;D.

Razvane multa bafta si sa ne vedem cu bine .

echipa superclean  ;) ;) ;)

 Razvan, ia spune in afara de caiace solo sau caiace si canoe de dublu, mai sunt si alte tipuri de ambarcatiuni (care trec pe langa tine, lasandu-te in urma), la aceasta editie ? ;D :) :P

Hai ma Guzi, ca doar nu-i concurs :). Traseele pana in Ro. sunt mai scurte, iar 30-40km pe zi eu cred ca-i face, am mers si eu cu caiacul lui si nu-i chiar asa lenes, nu-i shearwater si nici nu cred ca a vrut sa fie, la gabaritul lui Razvan plus bagaje caiacul lui e destul de ok. Acum ca nu a ascultat si alte sfaturi privind siguranta caiacului, este treaba lui, cred ca-i destul de matur incat sa-si asume raspunderea asta. Am auzit de niste indivizi care au avut curajul sa plece intr-o expeditie(nu TID ce-i drept) cu o ambarcatiune facuta din PET-uri, ce-i drept un PET gasesti pe drum daca ai nevoie, deci se poate si altfel. 
Nu cred trebuie sa semneze o condica!  :D ....daca merge cu 4 km/ora e ok, sta mai mult pe apa, ....si cum peisajul, arata superb(cred :)), e numai de bine. Hai Razvane cu pozele?

Viorel, nu e vorba de concurs...anul trecut au fost la intrarea in Ro,3 skifuri de 4+1, dar la capat au ajuns doar doua....de asta am intrebat, ce alte tipuri, mai sunt.Tot anul trecut, prietenii nostri din Radauti "torentul"au venit cu niste canoe facute de ei, cu pedale si propulsate de elice.au dat din pedale pana s-au dezmembrat mecsnismele si au trebuit sa abandoneze. Sarmanii de ei, au venit la 3 editii de tid, si au sfarsit prin abandoneze, de fircare data. Abia astept sa-i vad si anul asta. (Nu-i asa nea Dorele?)

Deja imi lipsesc scrierile lui Razvan ...
Legendarule creezi dependenta   

Salutare tuturor!

Tocmai am vorbit cu Legendaru. Se descurca de minune. Si caiacul si padela se comporta nesperat de bine. L-a cam plouat in ultima vreme. Padeleaza cu umbrela in spate cand e cazul. Si-a facut o gashca multinationala de chefangii. Nu a avut acces la net in ultima vreme. Spera sa revina deseara. Spune ca avem o gramada de lucruri de invatat de la nemti. Asteptam vesti noi... si saluta pe toti barcagii din Romania!

Toate bune!

Costin

Multumim Costine! Multumim. Si bafta maine la tura de pe Dunare.

Ei bine, cam asta este ce am putut obtine de la Ingolstadt. O sa revin si cu cifre exacte in cateva zile de indata ce se linistesc oficialii TID din Germania.

http://www.youtube.com/watch?v=hWhFuoTUhZQ (http://www.youtube.com/watch?v=hWhFuoTUhZQ)

Partea buna, din punctul meu de vedere, este ca vom avea trei participanti din Anglia cu varste intre 20 si 25 de ani care vor ajunge impreuna cu Legendaru pana la Sf. Gheorghe. Stam foarte prost cu media de varsta, din pacate. E prea aproape de limita de sus. :-)

Pana atunci, toate bune!

Costin

Salutare, cu voia dvs. am mutat posturile despre prezenta pe felurite forumuri a fenomenului TID aici:
http://forum.capcompas.ro/index.php?topic=232.0 (http://forum.capcompas.ro/index.php?topic=232.0)
Multumesc lui Aurelian care mi-a intarit convingerea ca trebuie sa pastram atmosfera vesela a topicului Legendarului :).

Legendarul este la 15km de Passau. Miine are zi libera si va cauta un net cafe ca sa ne spuna prin ce-a trecut (sms kaput). Auf wiedersehen Germania, guten tag Austria. A tinut pasul cu Jorg, unul din fondatorii TID pe 20km. Oare nemtii n-au si ei de invatat cite ceva de la noi? Confluenta Inn-Dunare pare a fi un loc periculos.

Passau, 02.07.2011
Un oras superb asezat la confluenta a trei rauri: Ilz, mic dar cu o limpezime de cristal; Dunarea, calma si calda si Inn, involburat, aducand apele reci si tulburi din Alpi. Oras universitar, deci iata-ma din nou in fata unui calculator pentru a va putea relata si vou, celor de-acasa, participarea mea la editia cu nr. 56 a T.D.I.
Acest capitol si singurul de acest gen, este un experiment. Unde intalniti cuvinte de alta origine decat cea romana, va rog a le citi fonetic. Repet este un experiment, deci inchide-ti ochii si imaginati-va cam ce aud eu in fiecare zi: morghen, hello, gutenabitii, vundervurt bot, prost, mit, und etc.
Etapa 3
55 de km de padelat pe o Dunarea foarte calma datorita nivelului foaret scazut, fapt ce atrage dupa sine si necazurile de la ecluze. Suntem nevoiti a trece aceste ecluze prin forte propii, utilizind aleile si rampele special amenajate de catre grijuliul popor german, cu ajutorul butzvagon-ului cu tractiune umana. Aceasta etapa a fost cam lunga in opinia multor participanti, eu personal am intrat pe apa la 6.30 si am iesit la 17.00. Nu am padelat in continuu...am avut parte de pauze, unele datorate de trecerea ecluzelor, altele datorate vizitarea unor obiective turistice importante. Vizitarea templului de la Valhala este imperios necesara! Numai de la baza si simti sangele din tine ca atinge punctul de fierbere...
Sosirea in orasul Straubing ( imaginati-va o Sighisoara de pe la noi) se face, cum altfel decat printr-un tobogan cu apa dar de data asta unul deschis permanent, cu apa putina pavat cu stuf. Aceasta combinatie, apa si cu stuf tocit de trecerea atator barcute, face trecerea foarte lina, valul de la baza toboganului neexistand.
Ruhetag...adica zi libera (o meritam nu alta!)
Acum e momentul sa dau o fuga in Sigisoara asta a lor si sa caut un inernet...Surpriza...
Tanara frauline Ana Mari, care a aflat de la herr boss Niki (seful bazei sportive unde suntem cazati) ca sunt primul...bla,bla,bla si caiacul bla,bla, bla und padel eschimos bla, bla, bla, ma trateaza de parca as fi Leonardo (eu a-si fi vrut Di Caprio, nu celalalt) imi comunica ca toate interneturile din oras s-au desfiintat din lipsa de clienti!
Deci! Mit camarade Richard und Phillip fiul, din Bratislava, plecam la un tur de vizitare, ceva cumparaturi si bineanteles la degustarea minunatelor beri bavareze. Ce fac altii in Ruhetag? Herr Max und frauline MariiLee se casatoresc si ...iara masa, alte beri, lautari (nu de-ai nostrii, ci de-ai lor). Imediat se formeaza o celula internationala de combatere al alcoolului, avand in componenta urmatorii luptatori: Tania und Andy from allemania, Iugo Sarbul, Ursula din Wells, Richard si fiul, Eva din ungaria si cu mine. La un moment dat hotaram ca de fiecare data cind ciocnim paharele fiecare sa-si spuna urarea in limba lui...si tin-te de ras...
Prost, cirs, zdarova, hai noroc si ceva pe limba lui Rumburac!
Ne retragem destul de tarziu deoarece urmeaza o etapa de 60 km. Nu disperam deoarece suntem informati ca pe aceasta portiune Dunarea curge catre Mare cu 5,5 km/h si lucru foarte important nu avem ecluze de trecut. Ajunge sa tii carma si ajungi! Apropo de carma... Deoarece in constructia barcii nu am aplicat teoria d-ului Sorin Indianu´privitor la cei trei 
MAI : mai multa daruire de sine
        mai multa pasiune
        mai multa grija pentru detaliu, o balama de la comada carmii a cedat, padeland toata distanta fara carma. Unii ... mai cusurgii din fire, ar comenta ca fara carma nu se poate, ca e nasol, asa si pe dincolo...Deoarece barcuta are calitati nautice deosebite (multam fain dom´profesor Bogdan!) constat ca merg mai usor decat cu carma! Uimesc citiva participanti cu  stilul meu turcesc de padelare... Pentru mine e foarte confortabil!
Mi-au fost adresate de acasa cateva intrebari legate de sanatate fizica si mentala. Iata raspunsul meu:
Nu am febra musculara! Padelez constant, cu ritm pentru conservarea energiei.
Nu am bataturi! Padela este foarte confortabila in mana.
Nu am reusit sa ma murdaresc! Te dai jos din caiac..dusirum! seara dusirum! De atata dusirum s-a dus si ultima picatura de negreala capatata pe malul Dambovitei.
Cu pozele e dificil...Am uitat in primul rand cablul de date in masina Capitanului de pe Ada-Kaleh (pe care il salut cu aceasta ocazie!) si in al doile rand la Internet Caffe ai doar tastatura, ecranul si mous-ul, in rest nimic, decat dispozitivul de ciugulit banutii!
Va multumesc tuturor, pentru toate gandurile bune adresate team-ului romanesc:
Tricolorul romanesc,
Padela eschimoasa,
Caiacul de lemn,
Legendaru'

P.S.1 Constat cu stupoare ca singurul lucru care a fost carat ca rezerva este...o cana! Ursula imi multumeste!
Draga Guzi cred ca o sa-ti ascult sfatul si o sa slabesc ceva grame...

P.S.2 Draga Costin: ai acordul meu (privind cele discutate) cu urmatoarele mentiuni:
1. neputand relata aceiasi poveste in mai multe feluri si din motive de timp und monii rog a copia cele scrise de mine pe cele doua forum-uri sub semnatura de Razvan N.
Cu stima
Legendaru`

induiosaturule,
ai facut cateva sute de kilometri si deja se simte din fontul scriituri ca de-acum esti imblanzit.
pana la calarasi poate ne descrii calea, adevarul si viata.

Nu-i nimic Razvan, daca o sa slabesti chiar si cateva mii de grame, recuperezi usor tu...berea sa traiasca!
bine ca n-ai probleme cu bataturile
...I-ai cantat lui Max : "Sa se pupe mirii..." ?

Etapa 4
60 Km
Ziua debuteaza prost!
Ploua neancetat de pe la ora 2.00. Trebuie sa strangem tabara pe ploaie...Nimeni nu are chef de ras in afara de Iugo Sarbul, care rade cat il tine gura si danseaza de mama focului in ploaie. A ramas de-a seara ... saracu....
Plec la ora 8.45 si nu am posibilitatea de a imortaliza momentul, ploua si pe deasupra sunt putin suparat... tocmai ce reparasem carma si azi ce fac ? Alunec si tup in fund cu carma-n brate!!! Gata o iau de la capat. Nu am carma... Nu ma intereseaza!
Padelez si constat o durere in brate... inca 10 min. si up si ceafa... Buna dimineata Frauline! Dupa o juma de ora dispar durerile doar un zambet cald imi cuprinde fata...
Deoarece ploua cam tare (cei drept e o ploaie calda!) improvizez dupa bunul simt romanesc si montez umbrela pe spinare (pe sub haine) si iata lume cum padelez cu umbrela deasupra capului... o nebunie...
Viteza Dunarii este mare in aceasta portiune si cu ajutorul vantului, care bate din spate, ating viteza de 10 km/ora. Mi-am revenit complet si intru intr-un ritm sustinut. Nu repet gresala din etepa precedenta si la fix trei ore de la plecare trag barca la mal si-mi refac greutatea corporala cu carnatii lor albi de care nu ma pot satura... Un ceai fierbinte si din nou in barca, padeland in acelasi ritm sustinut (va vad eu mari padelisti romani, la Calarasi!).
Ploaia inceteaza si ziua  devine din ce in ce mai frumoasa.
Dunarea este de o limpezime uluitoare. Am avrut sa beau din ea (cum fac asta frecvent in delta) dar ceva ma retinut. Poate teama de a ma putea imbolnavii si teama de a nu puta continua aceasta aventura ma retinut.
Ajung la urmatoarea locatie intr-un ritm record (pentru mine si nu numai), parcurcand distanta de 60 de km. in doar 6 ore, unde mai pui ca am avut si o oprire de 30 de min. de realimentare!!!
Sunt felicitat din toate directiile, le multumesc si eu si scot la randul meu antidotul contra racelii, palinca... Brusc felicitarile se dubleaza.
Sosesc autoritatile locale: primarul, deputatul local, seful de post cu ajutorul, sefa ziarului local, fanfara orasului. Se tin discursuri, se strang maini, sefii delegatiilor straine schimba cadouri cu autoritatile locale, se canta. Se vede cu ochiul liber ce inseamna marea familie europeana a T.I.D.-ului. E momentul sa facem si noi parte din ea.
Primarul cu suita tine mortis sa se pozeze cu echipa romaneasca. Cel mai mandru era Tricolorul...

Va scriu aceste randuri din jurul unui imens foc de tabara organizat nemteste...
Dunarea curge fara griji, muzica e pe masura, berea nu se mai opreste, lumea din jur a uitat pentru moment de toate problemele si grijile cotidiene...
Maine ultima etapa pe teritoriul Germaniei.
Dupa o zi de pauza ( seara se lasa cu pupaturi si urari de despartire) trec la cucerirea Austriei!
La lupta echipaj !
La lupta...
Cu drag va transmita din Winzer,
Al vostru conational,
Legendaru

Ba, daca e sa cada guvernul eu zic sa-l facem p'asta ministru de externe. Sa-l futa toate gagicile bune de la tid( desi prea multe nu cred ca sunt) daca asta nu are stofa.

Respectissim Razvane. Brava tie. Cinste noua :). Sa nu uit: FELICITARI pentru numele mai  mult decat inspirat pe care l-ai dat caiacului - Sf. Gheorghe.

sau ministru la turism!
un fel de Udrea :o

Desi daca te gandesti nitel... apa...navigatie.... presedinte direct.

Excelent Legendare,

Tine-o tot asa ...diminetile sunt mai faine cu tine
In cazul in care te hotarasti ca din aceste posturi sa editezi o carticica (eventual ii pui o introducere cum te-ai hotarat si cum ai construit barcuta) eu unul ma bag sa te ajut -un pic- in efortul financiar de a o vedea tiparita si apou iti cumpar si vreo 5 exemplare

Padela usoara si zi senina,
Radu

Etapa 5
Ultimii 52 de km de padelat pe frumoasele plaiuri germane.
Ceata ne impiedica a pleca foarte devreme, asa cum ne propusesem. Nu numai ceata ne retine dar si autoritatile navale locale prezente. Pe Dunare trec tot felul de slepuri,carand in inima Europei marfuri aduse de pretutindeni, dar si adevarate hoteluri plutitoare. De aceea, pentru siguranta noastra, in fiecare seara are loc o mica sedinta informativa.
In fine! Ceata se ridica si avem permisiunea de a ridica si noi ancora! In jurul orei 9.oo pornesc alaturi de cativa colegi spre Passau-Erlau, ultima etapa pe teritoriul Germaniei a TID-ului. Viteza mare a Dunarii in acest sector face ca padelatul sa fie foarte relaxat. Se glumeste, se rade... Padelez primii 20 km alaturi de Ursula. Aflu ca a cumparat caiacul din Germania cu 300 euro, pentru a ajunge in Romania, urmand a se angaja in nu stiu ce proiect/studiu privind flora/fauna tarii noastre. Datorita ritmului meu si a tehnicii de padelare (care se imbunatateste de la zi la zi) si in combinatie cu plictiseala tipic feminina, ma distantez de ursula, lipindu-ma de un grup de caiacisti germani. Dintr-o data, la nici 5 km de Passau, s-a iscat o furtuna. Fiind ceva mai in fata, ochesc un loc propice de acostare si ma bag iute la adapost. Dupa mine vine si grupul german, in frunte cu Gorg (o cu doua puncte deasupra...stiti voi...) unul din organizatorii TID Germania. Scoatem barcile din apa si fugim la adapost sub un pod. Inainte sa se dezlantuie iadul apare, ca o floare, Jugo Sarbul. Nu intelege de ce stam pe uscat, noi ii raspundem ca e mai sigur unde suntem si ii cerem si lui sa faca acelasi lucru. De data asta chiar ne urmeaza sfaturile. Dupa cum am preconizat nebunia tine vreo 40 min. Jugo sare primul in caiacul lui batran si lung cat o zi de post (are un caiac de dublu, el padeland din pupa- zici ca e un submarin galben esuat pe Dunare) si continua sa padeleze pe ultimile valuri starnite de violenta furtuna.
Rand pe rand, ne desprindem de tarm.
Padelez alaturi de Gorg, din Hamburg, care stie foarte bine limba engleza, fiind si translatorul oficial. Ajungem la cea mai veche hidrocentrala construita pe Dunare. Cladirea Hidrocentralei (in stare de functionare si azi )  e monumentala. Am simtit furnica din mine !
Trecem cu ajutorul carucioarelor construite special. Nu depunem prea mult efort si suntem la intrarea in Passau. Spre bucuria noastra, Soarele ne saluta si ne mangaie cu razele sale calduroase. Görg este un ghid foarte priceput (stie sa-si vanda marfa!). Profit de acest lucru si aflu lucruri deosebite pe care incerc sa le stochez in memoria interna de pe umeri.
Dunarea primeste cu drag, aportul furtunos al raului Inn, care aduce apa rece si tulbure  a zapezilor de pe coamele semete ale Alpilor si dragostea raului Ilz, mic si bland dar stralucitor, coborand agale de undeva din nordul Germaniei. Pret de ceva km cele trei ape curg in paralel, fiecare cu personalitatea sa. Poti vedea clar, incepand de pe malul stang, apa inca limpede si oarecum lenesa a raului Ilz, pe mijloc Dunarea, inca limpede si calda la suflet si in dreapta apele reci si tulburi ale raului Inn. Parca asist la o cearta intre frati! Dunarea isi reia suprematia cam prin dreptul granitei cu Austria. Dupa aceasta cearta viteza Dunarii creste simtitor, lucru ce ne bucura pe noii astia din barcutele astea mici si fragile, dar suple si frumoase.
Ajungem la Erlau. Ultima locatie germana a TID-ului, urmeaza Austria.
Görg imi multumeste pentru privilegiul de a padela alaturi de mine (si nu glumeste...e neamt!), eu ii multumesc, de asemenea, pentru rabdarea si bunavointa de a-mi reda totul in limba engleza.
Dus, masa de seara plus doua beri bavareze foarte reci.
Maine este zi libera!
Avem in program vizita a orasului Passau, asa ca profit de ocazie si caut Internet-ul, pentru a putea transmite ultimele capitole.
Aceasta etapa va fi trimisa iubitorilor de barci, barcute, vapoare si natura, cu urmatoarea ocazie (fiind asternuta pe hartie dupa sosire din Passau).
Se pare ca azi primesc o vizita neasteptata a doi prieteni din Romania, Aik si Mircea. Cred ca vin in control asa ca fug sa-mi fac patul si sa-mi cos petlitele...
Cu drag,
Inca in Germania,
Legendaru'

Ultima seara in Germania!
Are loc, dupa cum a-ti ghicit, o festivitate!
Primarul, sefi de cluburi si asociatii sportive tin discursuri, se rade, se aplauda, se mentioneaza si Romania, se aplauda din nou... Nu-i rau pentru prima participare!
Toata lume e fericita, se fac poze se schimba adrese, se dau intalniri pentru la anul. Berea curge (din partea casei!), carnaciorii sfaraie pe gratar... Unii participanti pleaca, altii vin, atmosfera este vesela, calduroasa.
Seara se incheie cu vizita anuntata: Aik si Mircea - tatal si fiul. Intrebarile din ambele sensuri se succed cu o viteza ametitoare. In fine ciripesc si eu pe limba mea stramoseasca!

Etapa 6
Buna dimineata Germania!
Cu-i ??? Am ramas singur?
Nu, doar ultimul !!!
Nu conteaza... Strang, pun barca la apa si punete tata pe padelat. Nici vremea nu tine cu mine! Ploua, bate vantul, creierul pilaf dar fericit! Vizita prietenilor mi-a ridicat moralul si nivelul di portmoneu...nu-i rau?!? (multumesc Vali si Costi, sa aveti asfalt uscat!)
Etapa nu este lunga asa ca padelez doar ritmic, ma menajez un pic...
Eluza.
Am noroc si trec prin ecluza impreuna cu doua echipaje de tineri nemti, imbarcati in doua barci (cam ca lotcile noastre, dar cu fundul plat si lungi, lungi)Sunt de la o scoala generala si au plecat in vacanta pina la Wiena.
La revedere Germania! Adio carnaciori...
Bine te-am gasit Austria! traiasca snitelul vienez...
Am trecut de la marsuri si canoane la melodiosul vals!
Desi am plecat ultimul, la sosire nu am ajuns ultimul. Am ajuns la timp pentru a savura un snitel cat roata carului.
Fix la ora 18.oo incep festivitatile!
Obisnuitele discursuri, este pomenita prezenta echipei romanesti, se primesc felicitari, se strang prieteneste maini de toate natiile...
Gata! toata lume la somn!
Ploua...Asta e, poate maine?!? Soarele...
Obosit dar fericit,
Din Austria,
Al vostru
Legendaru'

Etapa 7
Programul este relativ simplu. 46 km de padelat prin frumoasa si insorita (de data asta) Austrie. Dunarea valseaza, desenand cu albastrul ei o linie serpuitoare prin verdele padurilor de brazi de pe coamele muntilor austrieci.
Avem program!
La ora 11.oo trebuie sa fim la poarta primei ecluze... daca nu! Treci la picior si ai de mers, nu gluma...
Plec devreme, ora 8.30, am timp destul. Padelez ritmic, pun ceva presiune pe padela, o simt cum zgarie nervoasa apa. Ma tot uit la ceas, e bine. La 5/6 minute trece kilometru'.
La ora 11.oo avem verde, ecluza ne pofteste in pantecul ei enorm.
Se fac poze, filme se canta si se aplauda mai ales la deschiderea imenselor porti.
Cum am iesit, am si pornit la drum... Alta intalnire programata (ora 14.30) cu o alta ecluza!
Avem timp suficient si oprim pentru refacerea proviziilor la un supermarket. Dunarea ne ajuta si ne mana binisor la vale la cea de-a doua intalnire programata. Cu precizie matematica usile se deschid la ora stabilita. Nu dupa foarte mult timo ajungem in frumosul oras Linz, pe care din pacate timpul nu ne permite al vizita.
Suntem gazduiti la un mare club de caiac din Linz. Primirea oaspetilor se face pe muzica de fanfara! Se servesc berii si snitel,mult snitel, traditional...
Discursurile, felicitarile, toate decurg firesc. Se simte tiparul celor 56 de ani de participare!
Sunt felicitat pentru prima aparitie romaneasca de pe la ei.Sunt admirate pe rand : padela, barcuta, tricolorul fluturand mandru pe axul carmei.
Surpriza. Un tanar cu ochelari de soare si un catelus simpatic, vede steagul romanesc si brusc ma intreba: Ce faci romane pe-aici? Ii explic cu calm ca asa si pe dincolo, ca asta, ca aia, toata tarasenia. Bietul roman sare-ntr-un picior de fericire.  Fuge mandru spre casa sa deschida calculatorul, sa citeasca si sa se mandreasca pe la ai lui.
Se lasa usor peste tabara, linistea amurgului austriac. In urechi aud, ca din indepartare, dulcele glas al orchestrei, interpretand virtuos un prea frumos vals.
Ma retrag in cort si va scriu ultimele randuri inaintea dulcelui somn.
Cu gandul si inima acasa, la familie si prieteni.
Va scriu de pe malul Dunarii, din orasul Linz
Al vostru
Legendaru'

Categoric Austria are ceva aparte, un fel de dulce si amar!
Poate din cauza vremii(iar ploua!), poate e de vina acest program infernal cu orele la ecluze. Se simte o rigurozitate (pe care nu am intalnit-o in Germania), la ora se deschide ecluza,la ora asta se mananca (gratis, cei drept), acum intalnire cu oficialitatile si valsul asta vienez prea 123 123, acum ploua, acum e soare...Categoric din Austria imi place doar snitelul!
Incepe etapa!
La ora 11.oo se deschide ecluza! Fiecare isi calculeaza timpii. Eu m-am programat pentru ora 8.oo dar 10 minute la baie, 15 minute la coada la rampa si uite cum plec din start cu o intarziere de 30 min. Avem de parcurs, pana la ecluza, 18 km. Nu-i mult dar in apropierea hidrocentralelor  Dunarea nu mai are aceiasi viteza. Viteza ta se masoara doar cu padela! Mai pune in balanta ca ploua cu galeata si ai tot tabloul in fata. Reusesc si de data asta! In interiorul ecluzei suntem vreo 60/70 participanti. Putin peste jumatate din totalul participantilor.
Dupa trecerea ecluzei, ma satur de atata ploaie si trag la mal. Gasesc (surprinzator?) un loc ideal pentru popas. Are masa, bancute si ferit de ploaie de o salcie batrana dar inca foarte stufoasa. Cum nu am mancat inca de dimineata, incep prin a-mi construi micul dejun: 3 oua ochiuri, 2 carnaciori (recunosc, inca nu am puterea sa-i indepartez) si o salata de rosii cu ceapa verde, ceva lamaie, sare, piper, paine proaspata...Tacticos savurez fiecare imbucatura! Pe fata imi reapare zambetul! In timp ce-mi culegeam desertul (adica mure din belsug) se apropie Jugo Sarbul si Ursula din Wells. Ce putem face ? Inca ploua , asa ca desfacem o tuica si ne pornim la invatat urari...La cate urari stim fiecare ne-ar trebui o damigeana...
Norii isi termina munitia lichida, dar raman amenitator pe cer. Nu ne este frica si pornim la drum. Nu suntem ultimii. Mai lipim grupului nostru pe domnisoara Gillan din Noua Zeelanda si doamna Martha din Germania (care vorbeste engleza la perfectie, fiid si translatoarea noastra).
Sosim ultimii!!!
Masa, discursurile, strangerile de maini cu primarul si suita, poze...
Sunt terminat........
Dus si la somn.
Abia am putere sa astern pe hartie cele relatate.
Maine...La program!
ora 13.oo ecluza
ora 6.oo ....
ora 7.oo .....
ora 8.oo ........
Fara ora!
Legendaru'

Etapa 9
Ma trezesc pe la ora 7.oo si imi prepar un ceai engezesc pe care il asortez cu nuste biscuiti trasi in ciocolate extra fina (de prin parte locului). Calculez usor punctele ce trebuiesc atinse azi. Nu-i foarte greu.
Plecarea la ora 8.3o. Dunarea tine cu noi, la fel si vremea! Padelam fara prea mult efort si inaitam cu cca. 7/8 km/h. E foarte bine! Padelam in grupuri destul de mari. Mai o gluma, mai un banc, trece timpul, gindul insa zboara spre casa, spre cei dragi.
Nu rezist tentatiei si opresc la un bufet local,amplasat pe o fosta barja. Se cheama : La Piratul! Prietenii nemti cunosc locanta si comanda fara a consulta meniul. Comand la fel. Nu-mi pare rau! U(n fel de gulas unguresc, enorm si ieftin. Totul se stinge cu berea asta tulbure ce-mi mangaie papilele gustative cu aroma de malt. Cu burtile pline, ne introducem cu greu in corpul stramt al caiacelor. Padelam fara graba, savurand inca bucatele...
Uite ecluza!
Suntem aproape toti.
Spectacolul de barci este uimitor. Efectiv se opresc oamenii pe strada! Se fac poze, se filmeaza...
La iesire din ecluza spectacolul se dubleaza! Rand pe rand toate barcutele prind viteza.
Cu doi km de tabara, Austria tine mortis sa-mi reaminteasca (si nu numai mie!) ca e musai sa fac dus in barca! Adica ....PLOUA! Si ploua de parca ar fi concurs...
Desfac umbrela (multumesc nea Dan!), o montez in spinare si ... padelez. Surprinsi de simtul practic romanesc, sunt imediat copiat (intr-o oarecare masura). Pozele nu se opresc nici pe aceasta vreme ploiasa!
Sosim.
Se ridica corturi, se aranjeaza barcile.
Intr-un final ploaia pleaca plictisita, lasand loc Soarelui!
Vine si Primarul.
Sunt asezat la masa acestuia impreuna cu sefii delegatiilor din tarile participante. Majoritatea discuta in limba germana, eu doar aplaud! Apare si un posesor de Hohner (cu vreo 240 de basi, fratioare!), care canta si ne incanta cu melodiile interpretate.
Masa VIP-urilor are avantajele ei!
Berea curge- valuri, muzica ne gadila pe la urechi si ne scarpina-n calcaie!
Cantam, dansam, nu avem griji pentru maine!
Cu muzicantul inca pornit,
Va transmit de pe malul Dunarii, undeva din Austria
Cele mai bune ganduri.
Al vostru
Legendaru'

Desi foloseste drept carburant cirnati, snitzele si bere, mi-e teama ca Legendaru' are in cap doar "poale'n briu" si poale'n cap .... 455 Km au trecut, ramin doar ~2000Km .... Drum bun si spor la padelat.

O placere sa-l citesti pe Razvan, ce-i drept abia asteptam "pagini din jurnalul de bord". Padelat usor si vreme buna incontinuare!

'five o'clock" nimic?
numai carnaciori si snitel? ???
SuperLegendarule sa ne traiesti si am impresia ca  la anul o  sa fi tu ghidul-translator la alti romani care pleaca de la Ingolstadt impreuna cu tine.

bafta multa Razvane. ai grija cu dieta  :P ;D

Razvane ... esti de legenda. Sa te tina creierii capului intreg :).

Etapa 10
O etapa scurta de doar 30 km. Avem o singura ecluza de trecut, programata la ora 12.3o.
Plec devreme, in jurul orei 9.00 sunt cu barcuta incarcata pe apele, parca trezite si ele din somn, blandului fluviu.
Trebuie sa padelez doar 16 km pana la ecluza, viteza apei este prielnica, asa ca merg la ciupeala! Cum se procedeaza? Ajungi mult mai devreme de ora stabilita si stai la panda! Cum apare un vapor mai mare si nu-ti urla-n difuzor '' ferboten'', adica interzis!, te strecori in ecluza, pui vesta de salvare, obligatoriu pe tine si treci mai departe. Apropo de vesta de salvare...Aflu cu stupoare ca pe teritoriul Austriei, in interiorul ecluzelor, este obligatorie purtarea acestor veste! Eu nu am asa ceva si improvizez (tipic romanesc). Din perna gonfabila si un fleece rosu, cu ceva power tape, am cea mai remarcabila vesta de salvare! Cel mult o sa-mi salveze visele...
Locatia TID-ului din aceasta etapa e de vis.
Dunarea creeaza, anticipand ea ceva, o plaja cu un nisip din cel mai fin, amintindu-mi brusc de vesela plaja din Sulina. Puzderia de corturi si valurile de bere, reproduc oarecum imaginea plajelor de-acasa. Lipsesc (firesc) gratarele, mici si muzica aia cu ''ta ra ra ram''...
Fix la ora 18.oo, seful delegatiei romane, adica eu, este invitat alaturi de ceilalti sefi de delegatii si lideri de echipe, sa ciocnim si sa evocam cei 56 de ani de TID. Ei au multe amintiri, eu am doar impresii.
Echipei romaniei i se acorda toata atentia. Cine nu stie ce este un protocol ar trebui sa participe la unul. Vorba romaneasca: ai intrat in hora? Joaca Legendarule, joaca! Fruntea sus si mana Romania inainte!
Primarul ne felicita pe toti participantii, primind din partea noastra foarte multe aplauze. Fiind o zona viticola, primim cadouri tipice: sticle cu vin! Seful delegatiei sarbe cu seful delegatiei australiene cu sefa delegatiei engleze si cu seful delegatie romanesti, plus ceva prieteni germani, constituim ad-hoc o uniune internationala. Cu ajutorul vinului(un chardonne de exceptie) pus la dispozitie de gazde (primarul cu suita!) si cu un mic aport, dar foarte consistent, de tuica naturala made in Chiajna (traiasca Mihaela si Adrian, posesor de Triumh, BSA si IJ), punem bazele unei fratii mondiale a tuturor iubitorilor de drumetii, natura si sport.
Ne retragem la corturi mai bogati decat ieri! Avem cu totii noi prieteni... De pe langa noi si de peste mari si tari!
Adorm si visele ma poarta la Calarasi, la intalnirea cu voi...fratii mei romani!
Abia mai apuc sa ma samnez
Legendaru'

Etapa 11
Foarte usoara!
Doar 23 km de padelat printr-un defileu, destul de largut, marginit de tot felul castele si podgorii, cocotate pe culmile abrupte dar nu foarte inalte ale muntilor Austrieci.
Ma trezesc devreme, imbarc totul in caiac si fuga,fuga la urmatoarea locatie TID, oraselul Mautern. Neavand de trecut nici o ecluza, in doua ore si ceva ajung la destinatie. Montez cortul (aici vreme chiar ca e imprevizibila!) si fug in orasul Krems, aflat la doar 3 km, in ideea de a gasi un internet caffe, de care am mare nevoie! Gasesc unul...Petrec 5 ore bune in fata calculatorului cu gandul la bucuria celor de-acasa. (mi-a placut tare mult replica cu ''ceezi dependenta...''). Nu am timp in a citi si in a raspunde tuturor. Doar imi arunc un ochi! Oricum, eu si echipajul va multumim pentru toata sustinerea voastra.
Aflat inca in Krems, nu ma pot abtine si urc un delusor (cca. 3 km) sa vizitez un muzeu al motocicletelor. Ma bucur doar pe jumatate...Muzeul este INCHIS !!! (Austria ?!?) Daca sunteti iubitori de motoare si daca sunteti cumva in Krems, Austria, este imperios necesar a vizita muzeul... Asfalt uscat! (prietenii stiu de ce...)
De maine sunt, efectiv, cu cateva sute de kilometrii mai aproape de casa, de Romania! De maine numar km cu 1999...
Nu sosesc bine in tabara ca hopa surpriza! Calin din Cluj, actualmente rezident in Mautern, impreuna cu juma din familie, aflati la plimbarea de seara si fiind si ei iubitori de natura si barcute, viziteaza locatia TID. Spre surprinderea lui (cat si a mea!) vede tricolorul romanesc, ce flutura usor in briza serii. Ne salutam romaneste, povestesc pe scurt cine sunt si cam ce fac eu pe aceste meleaguri, ne schimbam aderse, ceva amintiri. Este fericit! Si eu...
Ii fac cadou un tricou (Costine iarta-ma, dar e marimea lui ''L'') pe care il imbraca pe loc. Nu regret!  Ochii il tradeaza. S-au umezit....
S-ar putea sa-l vedem pe Calin si tricoul lui la Tulcea. Sa de-a Domnul!
Plec foarte tarziu spre cort.
Pentru mine, a trecut o zi foarte incarcata emotional.
Cea mai mare parte din echipa Ungariei pleaca maine spre Budapesta.
Pa Norika!
Pa Iudith!
Pa si pe maine! Va spun voua, celor de-acasa!
Legendaru'

Etapa 12
Ecluza se deschide fix la ora 12.oo
Avem de strabatut pana la ea doar 21 km. De dimineta se face tactica pentru aceast etepa. Nu se neglijeaza nimic! Totul se cantareste, se analizeaza matematic, se fac strategii. Vremea se anunta foarte calduroasa. Trebuie sa tinem cont de deshidratare. Dunarea parca a amutit, refuza sa se miste!
Ajung la timp si ecluza ma inghite dimpreuna cu alti 50 de participanti. Poze ?!? NU... A doua oara de cand am plecat si scap telefonul si camera in apa Dunarii.
Surpriza din nou!
La cativa km dupa trecerea ecluzei, vad ancorate la chei vreo 3 - 4 slepuri romanesti. Sunt incarcate la capacitate si asteapta sa fie descarcate. Salut membrii echipajelor, ''batrani'' lupi de Dunare, caliti in continua lupta cu bataiosul fluviu: Dunarea tine mortis sa schimbe senalul dupa bunul ei plac, neanutand pe nimeni!
Povestim pret de ceva minute. Aflu ca sunt fie din Galati, fie din Braila (oare de ce nu ma mir!) si ca, de cum descarca i-au drumul inapoi, spre casa. Imi ureaza drum bun si sa am mare grija la Pavilion! Sa fie mereu sus, cat mai sus, sa fluture cu madrie prin toate locurile prin care trec! Asta am facut si asta o sa fac si de-acum in-colo!
Ajungem la locul de campare, cam topiti de soarele arzator dar relaxati si binedispusi.
Mancam, se tine deacum obisnuita sedinta si se trece la somn.
Avem la ce visa!
Maine cucerim Wiena!
Maine...
Legendaru'

Etapa 13
40 km ne despart de portile Wienei...
O ecluza, ce se deschide fix la ora 11.oo ne bareaza oarecum calea. Dunarea fraternizeaza si ea cu vestita capitala, refuzand sa se mai miste...Pentru a inaita folosim numai forta noastra!
Trec de ecluza si deja, in zare, se zaresc doua cladiri monumentale. Una este Turnul TV, putin in stnga mea, iar in dreapta se vede destul de binisor cladire Millennium Cyty. Ocladire de vreo 40 de etaje, circulara, toata-n sticla de un albastru azuriu.
Iata-ma la portile Wienei! Prima capitala europeana strabatuta de batranul fluviu.
Doi lei impozabili strajuiesc intrarea in oras. Degeaba...nu imi este frica!
Padelez mandru, lasand in urma cele doua fiare verzi de ciuda! (la propiu cat si la figurat!)
Trec fara probleme pe sub cateva superbe poduri, atat vechi cat si noi, moment in care Wiena mai incearca o ultima strategie in a-mi schimba cursul! Valuri enorme, provenite atat de la imense vapoare ce transporta turisti cat si de la barcute marine cu motoare cat casa, asa cam la fel ca la noi.  La acest capitol (nesimtire) suntem egali...
Topai efectiv din val in val! Nu exista nici o logica, valurile vin din toate directiile in acelasi timp!
Exista o singura cale de scapare...(credeti-ma, am testat-o!)
Viteza, fratilor! Viteza...
Uite cum padelez ca la concurs, mai,maim sa ma selectioneze asti la Olimpiada...
Wiena nu se lasa cucerita asa usor! Dupa o ora de lupta indarjita cu valurile Dunarii (pe ritm de Strauss) calc mandru si victorios pe pamantul Wienei.Nu are puterea mea!
Maine fac pace!
Wiena ma primeste cu toate frumusetile  sale !
Cuceritorul Wienei,
Legendaru'

Sunt sigur ca daca le-ai face un jnitel cum sti tu te-ar face astia primar.

Buna seara Sorin!
Soseste in tabara tanarul roman care participa la echipajul international de 10 persoane, intr-o imensa canoe gonflabila.
Sorin este introdus direct in atmosfera TID-ului... Tocmai s-a incheiat de construit cea mai internationala tocanita din cate am vazut la viata mea... Cartofi din Austria, cu ceapa din Germania, condimente secrete made in Romania. Sef peste polonic este Szlatco (cititi cum se aude!) din Bosnia Hertegovina. Mancam, umar la umar, sarbi, bosniaci, nemti, englezi si doi romani foarte fericiti!
Cu burtile pline si inimile deschise, avem alta perceptie asupra evenimentelor.
Radem, glumim. Se fac planuri, se pregatesc strategii...
Intr-un final ajungem fiecare in cortul sau, cu gandurile sale!
Cu gandul acasa dar si la ziua de maine,
Legendaru'

Zi libera in Wiena!
Pentru toti, mai putin sefii delegatiilor....
Suntem 10:
Germania,Austria, Bulgaria, Serbia, Bosnia, Ungaria, Slovenia si Romania
(nu am gresit la numaratoare... Bulgaria are doi membrii, la fel si Austria!)
Se face lista si suntem direct in fata cladirii ce adaposteste Natiunile Unite cu sediul in Wiena!
Nu sunt singurul emotionat din delegatia TID.
Cum intri (sisteme de securitate ca la Pentagon, fratilor! Pana si culoarea au pastrat-o!) o imensa fantana delimiteaza centrul ansamblului... Steagurile tuturor tarilor participante flutura pe doua randuri in jurul fantanii... Citeva cladiri se ridica ametitor spre cer.
Suntem asteptati de seful Comisiei Internationale de Protectie a Dunarii. Aflu' (de-abea acum!) ca Dunarea are ziua ei! 29 iunie! La Multi Ani!
Ma bucur, nu numai pentru mine cat si pentru Romania, ca  particip la o conferinta privind protectia Dunarii tocmai in sediul din Wiena a Natiunilor Unite!
La iesire mai privesc odata steagurile...  E impresionant si emotionant cand vezi steagul Romaniei fluturand egal langa celalalte steaguri ale lumii !!!

Sfantu Gheorghe ce face Legendare?

Iar eu ma bucur atat pentru tine cat si pentru noi .
Pentru tine ca traiesti epopeea asta, iar pentru noi, ca ne porti pe tot parcursul , cu povestirile tale :)
Frumoase relatari, Razvane ! Cand ne-om intalni, n-ai sa scapi : o sa trebuiasca sa povestesti mai in amanunt :)

Etapa 14
Delegatia romana, sporita numeric cu sosirea lui Sorin, porneste cu avant spre ultima etapa a TID-ului de pe pamant austriac. Ultimii 40 km si bifam si aceasta minunata dar foarte riguroasa si totodata imprevizibila tara europeana. Dupa ce treci  de ultima ecluza, ce inchid portile Wienei in urma ta, Dunarea scapata de sub orice control, trece de la dulcea poezie la cantecul in ritm alegrro... Dunarea descatusata si foarte salbatica, canta si danseaza fara retinere, din mal in mal, oferindu-ne un spectacol maret.
Cobor in viteza treptele de apa ce le formeaza navalnicul fluviu. Dupa cateva astfel de cascadorii, pornite dintru-un fel de betie al Dunarii, revin cu fundul in caiac si ocolesc cu grija pasajele periculoase. Nu este vorba de teama...Pur si simplu nu vreau sa lovesc barcuta in nu stiu ce stanci si sa .... fereasca Domnul!
Ajung foarte devreme (ora 12,oo cu plecare din Wiena ora 9,oo, cca 39 km(, in Hainburg, ultimul oras austriac de pe harta TID-ului.
Sunte-m doar la 16 km de a doua capitala europeana, ce va cadea la picioarele noastre, Bratislava.
Astept echipa lui Sorin, cu barca cea mare. Oare de ce intarzie atata ? Am aflat... Sunt cu totii foarte tineri, baieti si fete, si poseda o chitara care scoate sunete minunate si in mars! asa viata vreau si eu!
Seara se termina cu o surprinzatoare vizita a catorva muncitori romani specializati in demontari si mutari de fabrici si uzine. Din pacate nu am inspiratia de le nota numele pe o hartie (sper sa fiu iertat!). Oricum, sunt foarte mandrii de mine si eu de ei. Felicitarile mele domnilor! Ne pozam cu totii. Ei si primul echipaj romanesc: Tricolorul, padela, barcuta si subsemnatul.
Ma retrag in vastele incaperi ale cortului meu de o singura persoana si derulez putin inapoi...
Germania kaput!
Austria auss!
Slovacia, urmeaza...
Somn usor natiune!
Legendaruˇ

Etapa 15
Ma trezesc ca intr-o zi de weekend. Tacticos imi pregatesc micul dejun. Pregatesc caiacul si gata! Sunt hotarat sa cuceresc azi si Bratislava!
Prevazand atacul ce urmeaza sa-l dau, frumoasa capitala a Slovaciei se asociaza cu batranul fluviu. Cu toata impotrivirea Dunarii, cat si a vantului, intr-o ora sunt la portile orasului. Numai ce se vede din micuta barca si totul e la superlativ! Cine nu a vizitat Bratislava, macar o data in viata trebuie sa treaca pe aceste superbe meleaguri!
Suntem primiti cu toate onorurile cuvenite.Primarul, in persoana, ne ureaza "bine a-ti venit!". Ne revedem prieteni vechi, se povestesc si repovestesc patanii si tot felul de amintir traite de-a lungul si de-a latul Dunarii. Povestile tin cam cat ii trebuie Dunarii sa fuga din locul din care tasneste pana sa-si piarda urma printre valurile Marii...
Pe ultimele acorduri muzicale ale unei formatii locale,ce interpreteaza melodii celebre, ne retragem pe la corturi !
Maine este zi libera!
Degrevat de toate indatoririle oficiale, ma voi plimba toata ziua prin minunata capitala europeana !
Din Bratislava,
Pentru dumneavoastra
Legendaruˇ

P.S.  Apele Dunarii mi-au neutralizat definitiv telefonul. Printr-o minune, aparatul de fotografiat si-a revenit aproape complet! (draga Razvanele aparatul asta al tau are viata, multumesc!)
Nu am putut fotografia sau filma cursul Dunarii din Hainburg, Austria pana la Bratislava, Slovacia. Valurile enorme si vantul taios acaparandu-mi toata atentia! Poate la anul, intr-o companie romaneasca mai numeroasa si cu tehnica ceva mai la zi....
Daca nu apar situatii deosebite, etapele de pe teritoriul Slovaciei (3 la numar), le voi comasa intr-o singura relatare.
Barcuta, padela si cu mine suntem intr-o foarte buna forma! Fiecare isi face partea lui de treaba cu foarte mult devotament!

Hai (in) Romania :)!

Ceva noutati?
A trecut aproape o saptamana de la ultima postare si suntem avizi de informatii. Nu a rezolvat cumva cu telefonul?

...cred ca e ocupat cu englezoaica  ;D

Da, da!!!
La asta nu m-am gandit  :'(

Etapa 16
Plecam din frumoasa capitala, Bratislava, in jurul orei 8.oo.
La 16 km de oras, slovacii au construit in 1992 un canal paralel cu Dunarea, servind doar pentru navigatia de mare tonaj. Barcile de mici dimensiuni fiind directionate prin ecluza pe cursul Dunarii Vechi. Placerea e de partea noastra! Padelam cu placere printr-un sector de Dunare in care mana omului se vede foarte putin.
Dupa  ce trecem prin ecluza, Dunarea creaza natural granita dintre Ungaria si Slovacia.
Folosind puterea vantului, ne lipim efectiv, 13 barci si ne lasam purtati de vant si de curentul Dunarii la vale. Folosim tot ce avem in dotare si ridicam la cer umbrele, tricouri montate pe padele, saltele de dormit intinse de-a latul a trei caiace si velele speciale (numai campionii au asa ceva...costa de te rupe!). Ne leganam la vale pret de vreo ora, ora si ceva. Cineva a calculat chiar si viteza...9 km/ora. Nu e rau, mai ales ca ne si radem de toate si cu toti!
Peisajul e salbatic, ca pe la noi. Vremea noroasa dar calduroasa face bine tuturor. Nu suferim, nici de soare, nici de frig!
Fiind weekend, foarte multi slovaci si-au scos arsenalul de caiace, canoe si tot felul de minibarcute si ,cu mic cu mare, cu catel si cu purcel (sub forma de carnati si slaninuta!) au plecat la vale alaturi de noi (participanti TID). Sunt foarte amatori de natura si sport! I-am studiat un pic in ecluza...Cum au  pauza (la ecluza stai si 45 de minute, asta depinde cind sosesti!), desfac lazile frigorifice si toata lume rontaie cate ceva. Musai ceva distilat, pentru scopuri medicale, bineanteles.....
Dupa trecerea ecluzei, la cca 1 km, se opresc cu totii pe o insula, botezata insula Bunicii. Fac repejor un foc si cu ajutorul tepuselor, faurite ad-hoc, perpelesc carnati (de toate felurile si de toate marimile) si "slana" (de fapt, piept de porc, asa ca pe la noi!). Dupa siesta obligatorie, pornesc la drum veseli si foarte relaxati.
Asta seara e luna plina...
Mancat si beut bine si binisor ma retrag la cort sa meditez! Pacat ca Slovacia tine doar 4 etape! Eu, personal, preferam mai multe!!!
Maine ne asteapat o etapa destul de lunga de 53 km, dar viteza Dunarii, de cca. 7-8 km/ora, ne usureaza oarecum munca.
Din jurul focului de tabara va scriu ultimele randuri pe ziua de azi
Cu stima
Legendaru'

Etapa 17
53 km de padelat pe o Dunare foarte asemanatoare cu cea de pe la noi. Ziua este insorita, temperatura situandu-se undeva pe la 28'C.
Curentul batranului fluviu ne mana la vale destul de binisor. Fiind o etapa destul de lunga, ne risipim de-a lungul si de-a latul Dunarii. Aproape toate plajele sunt ocupate!
Pe la ora 12.oo, ochesc si eu o plaja si hopa, hopa pe mal...Dupa o balaceala scurta ma apuc sa-mi construiesc micul dejun. Facand curat prin camara, constat ca mai am un set de carnaciori (5 buc./set) made in Austria! Gata meniul: carnaciori la tigaie cu salata de ceapa verde dreasa cu lamaie si ulei de masline! Cum berea primita in dar de-aseara e inca rece, uite cum micul (si modestul )dejun e complet. Dupa devorarea micului, dar consistentului dejun, mi-e imposibil sa mai fac ceva!!! Adorm la umbra racoroasa a catorva salcii, crescute aidoma unei imense cupole verzi.
Ajung la locatia TID din orasul Komaro, in jurul orei 18.oo. Un mare club de schif, caiac si canoe si-a deschis portile pentru noi. Dus, masa de seara (din partea organizatorilor) si la culcare.
Maine ultima etapa pe teritoriul Slovaciei. Daca ar fi sa fac o caracterizare in trei cuvinte, cam astea ar fi: mica, frumoasa, primitoare...
De pe malul Dunarii
Mangaiat de un mic foc
Va spune "noapte buna!"
Legendaru'

Etapa 18
Destul de lunga, 43 km si cam plictisitoare. Slovacia parca vrea sa mai intarziem pe la ea pe-acasa. Cred ca si vantul, care bate numai din fata, creaza acest disconfort.
Pe la jumatatea drumului ma opresc (majoritatea participantilor cu experienta se opresc!) la un restaurant foarte cochet si totodata foarte accesibil ca pret. Cu 5-6 euro pleci satul. Si mancat si beut!
Plec precum o anaconda care tocmai a inghitit o antilopa!
Nu reusesc sa strabat foarte multi km cand, spre marea mea usurare, gasesc pe malul Dunarii un FOTOLIU !!! Da domnilor ! Nici mie nu mi-a venit sa cred in prima faza ! Fuga, fuga la mal si ma tolanesc in imensul fotoliu. Ce poezie... Adorm aproape instantaneu.
Sunt trezit de sosirea mai multor prieteni din Germania. Ma strigau, pana acum, PlayBoy... Acum ma striga VIP! Eu tronez in continuare in ravnitul meu fotoliu, in timp ce ei s-au intins pe margaritarul ce tine loc de nisip. Rad (cred ca de ciuda!), eu zambesc...de placere !!!
Fiind ultima locatie TID pe teritoriul Slovaciei, sefii delegatiilor participante suntem invitati de primarul, pardon! primarita orasului Sturovo, pe numele mic Cornelia. Este prezentata istoria orasului in patru limbi diferite (slovena, maghiara, germana si engleza). Primarita ne povesteste, fara retineri, despre situatia grea prin care trece orasul. Principala fabrica de celuloza s-a inchis, iar alt industrie nu-i! Singura speranta este turismul. Mai o pensiune, mai un hotelas, mai un restaurant, Dunarea curge la picioare, potential este. Aici administratia lucreaza pentru Om, nu impotriva lui...
Dupa strangerile cordiale de maini si schimburile de mici cadouri si bineanteles, poza de grup, ne despartim de frumoasa noastra gazda si revenim in tabara TID.
Ursula tine mortis sa facem un foc de tabara, asa ca baietii au fugit sa stranga lemnele necesare. Odata focul pornit, sunte-m inconjurati si de echipa de tineret, ce padeleaza in imensa cada gonflabila. Apare si chitara, ceva beri autohtone si iata cum se incheie si ultima seara in minunata tara a Slovaciei.
Maine 23 km si dormin in Ungaria!
Nu spun Slovacia s-a terminat!
Spun doar atat:
Slovacia iacuem !
Legendaru'

La ,,umbra,, povestilor tale, ma imaginez impreuna cu familia padeland prin locurile descrise de tine. Macar atata lucru sa fac.

Etapa 19
Refacut dupa ultima seara petrecuta in Slovacia, ma imbarc cu toate catrafusele si valea spre Ungaria. Fara eforturi deosebite sunt la Visegrad, Ungaria.
Organizatorii ne-au pus la dispozitie un autocar pentru a putea vizita orasul si vestita cetate a Visegradului. Dupa un dus revigorant si o tinuta noua, iata-ne imbarcati in autocar. Drumul serpuitor pana la cetate dureaza circa 3o minute. Panorama vaii Dunarii este, intradevar, de exceptie!
Reveniti in tabara TID, sunte-m inregistrati si primim niste cartele magnetice individuale. Primarul ne ureza toate cele bune. Dupa discursuri, mai mult organizatorice, sunte-m invitati la masa.
Revin la cort, cu gandul, numai la ziua de maine...
Maine am de cucerit Budapesta, cea de-a treia capitala europeana pe care etrava barcii mele o va strapunge in lungul drum catre casa...
Din postul de comanda
Va tansmit tote cele bune
Legendaru'

Etapa 2O
43 de km si Budapesta se inclina respectos in fata padelatorilor neanfricati, adunati din toate colturile lumii.
Dunarea, imediat ce depaseste cetatea Visegradului, se desparte in doua, formand ceva asemanator cu peisajul de la noi (bratul Borcea si Dunare). Avem de ales: ori urmam bratul principal, cu avantajul curentului foarte puternic, dar in acelasi timp cu dezavantajul traficului de vapoare si slepuri, exasperant de intens...ori, cotim dreapta si urmam bratul secundar, mult mai lent, dar combinatia dintre salbatic si civilizatie, facandu-l foarte atractiv. Cum viteza nu a fost principalul tel in viata mea, aleg frumusetea si pitorescul si..nu regret de loc!
Impreuna cu cativa prieteni, de mai multe nationalitati, poposim la una din numeroasele terase insirate de-o parte si de cealalta Dunarii Vechi (cum i se mai spune acestui brat!). Pe linga berile, servite foarte reci, va recomand cu caldura "strudel"-ulu. O elicatesa culinara de exceptie!
La intrarea in oras, cele doua brate se reantalnesc, curgand impreuna prin frumoasa capitala europeana.
Dunarea formeaza mici insule chiar in mijlocul capitalei maghiare.
Sunte-m cazati intr-o astfel de insula. La ora 18.oo ne inregistram (ca sositi in tabara!), urmeaza masa, dupa care au loc obisnuitele discursuri. De data asta, primarul lipseste, trimitand, in schimb, pe presedintele asociatiei de canotaj pentru a ne fi gazda !
Apropo de mancare...
Trecerea de la carnatii germani, la snitelul wienez, apoi o combinatie snitel/gulas, de care ne-am bucurat in Slovacia, se face brusc. Imensele portii de gulas, pregatite la cazan, fermecandu-ne pe toti instantaneu...
Pacat ca strabate-m Ungaria in doar 7 zile!!!
Maine (n.a. 2O.O7.2O11) este zi libera. Sunt mai multe variante de program. Eu aleg varianta cea mai ieftina! Pe propiile picioare vreau sa strabat o mare parte din frumosul oras...Din program: internet, supermarket, orasul vechi, poduri celebre...
Ne retragem la culcare avertizati de Sf.Ilie, care ne cearta, toata noaptea , cu fulgere si tunete!
La Multi Ani ! Ilie si Ileana...
Din Budapesta,
Varat adanc in sacul de dormit si ascultand adevarate simfonii ceresti dirijate de insusi Sf. Ilie,
Va urez tuturor
La Multi Ani!
Legendaru'

Lucru foarte important!
Telefonul functioneaza (din nou!), numarul e cel din tara...
Aparatul foto de asemenea, in stare de funcionare!
In rest. apa, paie si bataie!

Ispita ce esti :). Spor si zbor!

Iata si o poza cu urmatorul comentariu:

this kayaker from Romania build his boat for the trip and is going all the way to his home at teh Black Sea!

Sursa aici - http://www.westcoastpaddler.com/community/viewtopic.php?f=11&t=4896

Etapra 20
Kupa o zi libera petrecuta in Budapesta, printre picaturi ar comenta unii carcotasi, ne urnim caravana spre urmatoarea locatie TID, aflata la 33 km in aval de a treia capitala europeana bifata deacum in calendarul nostru.
Plec devreme deoarece sunt avertizat ca va ploua, asa ca vreau sa imortalizez frumoasa capitala din mijlocul Dunarii. Chiar daca este inorat, spectascolul de cladirii si poduri celebre se desfasoara fara retineri la doua lungimi de padela de aparatul meu foto. Sunt de-a dreptul impresionat! Daca orasul vazut din interior te impresioneaza, orasul vazut din mica barcuta leganata de apele Dunarii iti taie, pur si simplu, respiratia...
Am trecut deja prin trei din cele patru capitale europene, mangaiate de batranul fluviu si Budapesta mi-a ramas la inima! Nu am cucerit inca Belgradul. Abia astept! Apoi am sa trag o linie si ...
Aflat inca sub fascinatia marelui oras , padelez intr-un ritm alert, precum un ceardas unguresc.
Ma opresc la circa 10 km de locatia TID. Fiind foarte devreme (ora 10.oo orea locala), imi prepar micul dejun, constand din: oua prajite cu bacon si o salata de ceapa uscata plus un ceai englezesc, de care nu ma despart niciodata!
Dupa o siesta de cateva minuta, padelez cu sarg spre urmatoarea destinatie din marea harta TID.
Nu termin camparea bine ca ploaia pune stapanire pe toata regiunea. La ora 18.oo ne inregistram si suntem invitati la masa. Nimeni nu comenteaza!
Mancarea foarte buna si in cantitati arhisuficiente multumeste si pe cei cu mofturi deosebite.
Deoarece maine se anunta o zi ploioas, ma reped iute la cort, sa apuc sa ma odihnesc foarte bine, pentru a incepe etapa 22 foarte, foarte devreme.
Ora 20.oo si Legendaru', din sacul de dormit va ureaza:
Somn usor!

... un ceai ... englezoaica :). Sa-ti traiasca!

si etapa 21?

nu scrie Lenegndarul decat din pozitia culcat :) acum daca nu are loc....anglia e mica.... :))

am gresit .... scuze !
A fost etapa 21, urmeaza etapa 22 !!!

Etapa 22
O etapa destul de lunga si fara un spectacol deosebit. Dunarea serpuieste lin spre Mare. Vegetatia bogata de pe ambele maluri este intrerupta de foarte putine ori. Aparitia, oarecum brusca, a vreunui catun de pescari, mai rupe, din cand in cand, monotonia peisajului.
Plec foarte devreme din tabara TID, hotarat a pune stapanire pe o plaja in vederea realimentarii, atat solide cat si lichide. Roman fiind, prin nastere si educatie, primesc in micul meu colt de rai, un cuplu originar din Budapesta. In jurul focului, abia starnit, apar tot felul de bunatati. Atila si consoarta invart, de zor, pe tepuse de lemn, slaninute si piept de porc. Eu apelez la delicatese culinare. Prepar, dupa o reteta secreta ce o voi dezlalui pe meleaguri romanesti, in jurul focului, printre frati si surori, niste stuleti de porumb in lapte. Tot festinul se termina cu cateva piersici, bine coapte, zemoase, culese de subsemnatul dintr-un pom aflat pe marginea drumului...
Dupa siesta reluam padelatul in ritm de plimbare la bulevard.
La orizont apare amenintator un imens nor negru. Brusc se face frig! I-au amenintarea in serios si trag iute pe dreapta. Nu apuc bine sa sar din barca si potopul ceresc se dezlantuie. Spectacolul de lumini si sunete te ameteste si te inspaimanta deopotriva.
Constat, cu bucurie, ca am andocat chiar in poarta (daca se poate numi poarta o rampa catre apa!) unui mare atelier de reparat caiace, canoe si alte barci mici si mari. Marangozul autohton imi studiaza atent barcuta. Ii place ! Scoate ceva beri, dintr-un frigider, mai scoate si ceva poze (destul de recente) si el pe limba lui, eu pe limba mea... Uite podul de la Crenavoda, iata Canalul Dunare-Marea Neagra, Constanta cu plaja de la Mamaia, Crucea de pe Caraiman, statuia lui Decebal de pe Dunare....Oamenilor le-a placut mult in Romania si sunt si mai bucurosi ca un roman le-a trecut pragul!
Soarele pune stapanire, din nou, pe nemarginitul cerului.
Ne salutam respectos, ca intre vechi colegi de breasla si cu amintirea pozelor cu peisaje di tarisoara mea, padelez de parca mai am de trecut de la Silistra la Calarasi!!!
Ma uit repede pe harta si constat ca aproape am padelat 1.ooo km. Mai am 1.5oo..............................
Etapa se incheie cu discursurile oficialitatilor prezente, in frunte cu primarul, care ne multumeste de prezenta si ne inmaneaza cadouri.
Servim masa, un bobgulas cum rar am mai mancat, si ne retragem la corturi. Etapa de maine este si mai lunga...51 km...
Si mi s-a facut un dor de casa si de prieteni, de nu va vine a crede!
Legendaru'

Etapa 23
Dunarea, umflata peste noapte cu circa un metru, curge  obosita la vale.
Padelam mecanic, exact ca niste jucarii de pe vremea lui bunicu'... si aratam cam la fel...
Ploaia incepe exact la mijlocul etapei !
Ca din pura intamplare, exact in acel loc exista o foarte frumoasa locanta. Aproape tot TID-ul s-a mutat inauntru. Se vorbesc atatea limbi deodata, de parca am fi la Consiliul Europei! Dupa degustarea bucatelor si udarea lor cu snaps-ul local, limbile, scapate din amorteala, se dezleaga rand pe rand. Se spun bancuri, povestiri amuzante, toata lume rade, uitand pentru moment de urgia de-afara!
Norii bat in retragere asa ca plecam pe contraatac.
Cu fortele refacute, atacam ultimii kilometrii ale etapei foarte entuziasti.
Un batran AN2, aflat in plina campanie agricola, ne saluta, degajand aproape de rasul copacilor. Spre deliciul nostru, repeta figura de cateva ori.
Intr-un final ajungem la tabara TID din orasul Paks. Sunte-m intampinati de viceprimarita si alti oficiali locali. Multumim de gazduire printr-un ropot de aplauze.
Dupa un dus fierbinte, revigorant, servim masa ( un gulas care recunosc este un pic mai bun decat al meu!).
Cu sufletul impacat, ma retrag la cort, de unde cu ultimele puteri, apasand moale pix-ul pe hartie, v-am redactat cele de mai sus!
Al vostru prieten,
Legendaru'

Etapa 24
Aplouat toata noaptea!
Am inceput sa capat un iz de igrasie...
Toate lucrurile mele sunt jilave! Un prieten, austriac, m-a invatat (chiar de la Ingolstadt!) un lucru esential: singurul lucru care trebuie ferit de apa sete sacul de dormit! Mare dreptate a avut!!!
Batrana Dunarea a mai pus pe ea un metru de apa. Incet dar sigur revine la forme voluptoase, renuntand brusc la cura de slabire la care fusese fortata de lipsa precipitatiilor din aceasta primavara.
Penultima etapa pe pamant unguresc este lunga si plictisitoare. Dunarea nu reuseste sa ne surprinda cu nimic!
Dupa 5o km de padelat, ajungem intr-un frumos orasel, cu iz medieval, pe nume Baja. Ma campez si fug iute in orasel, poate gasesc un internet... L-am gasit! Ma apuc si scriu....o etapa....La a doua, ma impiedic de limbajul autohton al PC-ului si toata munca mea se reduce la a transmite aceiasi etapa de doua ori. Cer ajutor...CUI ???
Obosit de atat gesticulat si la limita exploziei nervilor, ma retrag fara a varsa singe nevinovat. Timpul s-a scurs! Laq fel si banii, au plecat! Eu raman cu...supararea!!!
Maine Mohaci....
Ultimii 33 km de padelat pe Dunare prin campia Panoniei!
Putin suparat
Ma retrag la cort, de unde doar visele ma vor imbuna cumva....
Legendaru'

PS Afara PLOUA !!!
Si m-am  cam saturat de atata gulas!
Vreau sarmale,
Vreau ciolan cu fasole,
Vreau ciorba de burtaq...
Vreau acasa !!!

1000 de km? O groaza.... si sa numeri pana la 1000 este mult d'apai sa ii parcurgi la padela. Bravo si inca o data respect! Ne vedem acasa Razvane!

Etapa 25
Ploua!
Ploua de-aseara fara intrerupere...
Rand pe rand, micile barcute, se incumeta sa plece sub potopul de apa revarsat fara mila din inaltul cerului.
Mananc micul dejun la adapostul cortului. Numai hrana rece, de data asta!
Ora 9.oo, afara ploua...
Somn.
Ora 11.oo, afara ploua...
Somn.
Ora 13.oo, afara NU mai ploua!
Ora 13.3o, incarcat cu toate catrafusele pornesc in ultimii 33 km de padelat pe teritoriul Ungariei.
Cu debitul Dunarii, marit vizibil (cca.2 m) si fara un efort deosebit, reusesc o viteza medie de 1o km/ora.
La orta 17.oo debarc pe cheiul orasului, cu iz medieval, Mohaci.
Culme... Nu sunt ultimul!!!
Astazi este sarbatoare.
De fapt sunt doua sarbatori. Prima se desfasoara pe apa, azi trecand prin dreptul km 1.455, adica fix 1.ooo km de la Ingolstadt (km 2.455). Mai am de strabatut pana la Marea Neagra 1.5oo km... Un ochi rade, celalalt plange!
A doua sarbatoare se tine in oras. Are loc un fel de predare de stafeta intre organizatorii TID Ungaria si TID Serbia. In Mohaci, deasemenea, multi participanti pleaca, lasand locul altora dornici de aventura, sport si natura.
Pe scena se reproduc diverse formatii autohtone, care incanta si incita adunarea la dans.
Pentru o zi toata lumea uita de toate dificultatile unui asemenea turneu.
Maine facem cunostinta cu noii participanti. Tot maine, ne vom lua la revedere de la cei ce pleaca.
Poimaine...Serbia!
Belgradul ne garanteaza numai vreme frumoasa. Asa sa fie...
Din Mohaci, Ungaria
Al vostru
Legendaru'

Razvane, esti cu moralul la cote mari ! Si e molipsitor ! :)
In ultima vreme ma bucur sa citesc tot mai des relatarile tale.
SI ma mai bucur sa te stiu padeland catre noi, ud dar deloc "plouat " :)

salut Razvan . Baietii de la atelier te saluta in frunte cu Tasha  :P :P :P
Multa bafta . Echipa Super-Clean

Etapa 26
Imediat ce depasesc Ungaria, apare si soarele. Belgradul pare sa confirme prognoza meteo.
Dunarea este din dig in dig. Padelarea ne este mult usurata de debitul foarte mare al fluviului.
Dupa vreo 20 km, pe malul drept al Dunarii, pe o colina, se zreste o statuie foarte impunatoare. Hotarat a cerceta mai de-aproape monumentul cu pricina, trag barca pe dreapta, tup afara, o scurta trecere in revista a tinutei si... Nu au trecut 3(trei) minute de la debarcarea mea ca langa mine se insinueaza un falnic slijitor al legii... Intr-o draguta, dar impunatoare tinuta, domnul politist imi explica, foarte politicos, ca sunt in Croatia. Bun....Am inteles! Dau sa plec. NU....Nu asa usor cum ai venit!!! Dupa un tipar politienesc universal, tipu' scoate telefonul mobil si suna pe Sef! Care Sef suna la randul lui pe Seful lui...si asa mai departe... Intr-un final telefonul Sefului, Sefului subalternului, suna... Sunt rugat sa nu mai repet gresala! Nu trebuie sa mi se repete!  Uf! Uf!
Cu toate aceste peripetii europene, ajung foarte devreme (al trei-lea) in Apatim, prima tabara TID de pe teritoriul Serbiei. Sunte-m foarte bine primiti! Mass-media este prezenta. Se fac poze, se acorda interviuri. Dupa discursurile oficialitatilor sunte-m poftiti la masa.
Cum nu cunosc nimic din cultura culinara sarba (spre marea mea rusine!), astept cu nerabdare bucatele...
Supa de pui cu taietei                                nota 8
Friptura de porc la tava cu piure de cartofi     nota 8
Salata de varza
Paine de casa                                           nota 10
Bere, rece, autohtona                                nota 20
Prietenul Zladco paraseste TID-ul azi. Toata familia a venit in intampinarea venerabilului padelator. Sunt, brusc, incarcat cu multe bunatati culinare concepute de consoarta acestuia. Zladco, fericit, imparte de zor dulciuri si tot felul de bunatati tuturor colegilor de padelat. Cei mai fericiti sunt cei mici...
Cu sufletul si stomacul foarte satisfacut, ma retrag la cort.
Muzica prietenului Max (din Austria) se revarsa cald peste intraga tabara.
Multumim herr Max !
Legendaru'

Etapa 27
Dupa o mie de kilometrii de padelat distantele sub 40 km devin dintr-o data foarte scurte! Am ajuns sa masor Dunarea in ore, nu in Km!
Etapa de azi este una scurta de doar 3 sau 4 ore. Cu Dunarea crescuta la maxim, padelatul este foarte mult usurat, asa ca nu trebuie sa plecam devreme.
Un nor, venit dun pusta ungureasca, tine sa contrazica prognoza meteo de la Belgrad, revarsand din inaltul cerului, o ploaie marunta si deasa si foarte enervanta! Cu toate acestea, plec foarte devreme (ora 7.3o), dornic de schimbare, dornic de noi peisaje, de noi cunostinte cu oameni si obiceiuri!
Padelez intr-un sector de Dunare, foarte schimbat, salbatic, cu multe canale si insulite. Simtindu-ma ca acasa (undeva prin Delta Dunarii) padelez cu bucurie, scurtand  multe din coturile Dunarii (numai cele spre stanga!!!). Siajul barcii mele derajand luciul canalelor virgine! Cativa caiacisti nemti imi urmeaza exemplul si nu regreta. Frumusetea locurilor nu se poate traduce in cuvinte!
Cu circa 4 km de urmatoarea tabara TID, gasesc, ca din intamplare, un mic local, amplasat in mijlocul unui sat pescaresc tipic. Din pacate nu are PESTE!!! Berea rece uita micul neajuns...
Sosesc in Bogoevo.
Primirea organizata de catre gazde, in frunte cu primarul, compenseaza foarte mult lipsa catorva minore utilitati (dus,wc,apa curenta..).
Pentru mine si alti participanti mai spartani, lipsa acestora nu ne afecteaza vital...
Caldura sufleteasca cu care am fost primiti si organizarea festivitatiilor, depasind cu mult toate lipsurile...
Trag usor, cu delicatete, de urechi pe organizatorul TID Serbia, domnul Dejan, si rog ca la anul, pe marele fanion TID Serbia sa apara si tricolorul romanesc. Zambeste in coltul gurii! A inteles mesajul....
Masa bogata incheie o seara minunata. Cativa stropi de ploaie racoresc pe cei mai inflacarati dintre noi.
Ma retrag la cort cu sentimentul datoriei implinite.
Multumim Bogoevo!
Multumim Serbia!
Legendaru'

Etapa 28
Plec foarte devreme din Bogojevo. Ora locala 7.oo
Etapa de astazi este una lunga, circa 5/6 ore (47 km) de padelat printr-un sector de Dunare de care (spre marea mea rusine!) nu stiu absolut nimic!
Croatia se uita atent la noi, de pe faleza inalta!
Dunarea impaca faleza croata cu bogatia de canale si insulite din malul sarb. Pun stapanire pe o astfel de insulita si scriu mare pe nisipul foarte fin ROMANIA. Stiu ca in scurta vreme ploaia, vantul si valul, va sterge inscrisul, dar pentru cateva clipe, am fost si eu acasa!
Cu toate opririle, fortuite si programate, ajung la urmatoarea tabara TID, fix la ora 13.oo.
Un sat de pescari, pe nume Backo Novo Selo, ne este gazda primitoare.
Dupa rutina camparii si toaletei personale, ma apuc sa gatesc ceva. Nu foamea ma impinge de la spate, ci plita veche, de fonta, ce fumega placut. Vizualizez deja meniul...Tortellinii (cumparati de numai stiu unde...) cu sos de rosii in care arunc un pumn de stafide (sic  Yndianule!) si ca desert, daca pot spune asa, porumb imvelit in folie de aluminiu si trantit pe plita incinsa...
Ma satur cu tortelinii asa ca desertul il impart cu colegi nemti, plecati odata cu mine din Ingolstadt. Porumbul fiert/copt (daca pot spune asa!) frecat cu sare, este foarte apreciat.
Dupa servirea mesei, hotarasc sa dau o fuga prin sat.
Satul are doar 500 de suflete, destul de inaintate in viata, tinerii alegand agitatia si mirajul marilor orase. Mai are un magazin, plin cu de-toate, mai putin ziare, o gelaterie, posta, primaria, biserica si trei carciumi, fiecare cu clientii ei..."dupa buget coane' Fanele"
Imaginea este izbitor de asemanatoare cu cea de pe la noi. Gasesc (sau mai bine spus, ma gaseste!) chiar si vietnamezul local, care ma serveste cu un gen de prune galbene, foarte coapte, delicioase.
Diferenta o face asfaltul de pe strazi, chiar si de pe dig...
Seara aveam sa aflu mult mai multe despre trecutul dar si despre viitorul micului sat chiar din gura primarului. Satul are origini svabe, bine conservate si ceva influente musulmane. In prezent convietuiesc, in buna armonie, mai multe etnii si tot atatea culte religioase.
La masa se serveste o supa gulas de peste (somn) care, recunosc, a mers direct la casa sufletului!
Pestele inoata fericit in vinul alb discret, dar cu un buchet local, foarte placut.
Ma retrag la cort cu gandul la ziua de maine. Sefii delegatiilor TID a tarilor riverane Dunarii, sunt invitati in Vukovar, Croatia. Cu aceasta ocazie se va discuta participarea, in viitorul foarte apropiat, Croatiei la Turneul International al Dunarii. In opinia mea, si nu numai, este normal si firesc.
Bravo Croatia!

Inca in Sebia
Legendaru'

Etapa 29
Aceasta etapa este dedicata Croatiei.
Dupa 20 km de padelat de la Backo Novo Selo la Backo Palanka, plecam iute in Croatia, in Vukovar. Sefii delegatiilor TID ale tarilor riverane Dunarii sunt asteptati de catre primarul localitatii si seful comisiei de tineret si sport (sper sa nu gresesc, daca da...scuze).
Dupa formalitatile de trecere a frontierei, drumul urca si coboara printre sate, in care viata de dupa razboi, continua cu toate amintirile inca proaspete.
Ajungem in Vukovar. Orasul e terifiant! Imaginea razboiului este inca vizibila...la a treia casa, una poarta haina grea a razboiului...
Ranile razboiului nu cred ca s-au vindecat nici pana in ziua de azi. La zece cuvinte graite, unul este sigur, referitor le razboi.
Nu pot sa inteleg de ce? Hotarat lucru: razboiul nu este pe gustul meu!
Revin cu picioarele pe pamant, sau mai bine spus, cu fundul in copaie...
Fiecare povesteste despre marea familie TID. Despre intrajutorarea frateasca a membrilor. Este foarte posibil ca, Croatia sa se alature acestei famili. Cu cat mai repede cu atat mai bine, as adauga eu. Oricum, suntem la unison si toata lume vrea si steagul Croatiei alaturi de celalalte steaguri ale tarilor membre TID. Eu, felicit initiativa inca de-pe-acum!
Bravo Croatia!
Bravo TID !
Revenit in Serbia, nu pot incheia ziua decat cu o vizita la fabrica de bere locala...
Ce poti vizita la o fabrica de bere ? Las imaginatia d-vstra sa raspunda...
La intoarcere, tot autocarul canta!!! oare de ce???
Ma retrag la cort satisfacut.
Ce bine ar fi daca...fiecare roman, in fiecare zi, ar face o singura fapta buna pentru tarisoara lui, Romania!
Cu gandul la "ce-ar fi ?" adorm cu zambetul pe buze...
Legendaru'

Cateva poze de la Smederevo

internet...
Fratilor, am gasit INTERNET!!!
Sunt in Vidin, Bulgaria....
Sa nu uit... Grabiti-va ! Acusi, acusi sosesc la Calarasi si.... cine-i nu-i gata, il iau cu lopata !!!
Datorita timpului scurt pe care il posed, o sa sar cateva etape. Cele de dupa Belgrad pana la Kladovo.  O sa revin asupra acestor etape cand voi sosi in tara, acasa....
Asa ca....
Etapa 30

Etapa 30
Ziua este de exceptie!
Soarele straluceste cu putere si ne incalzeste foarte placut pe toti. Pe cerul senin atarna cativa norisori, albi, pufosi, doar pentru poze. Si natura stie ca azi este Duminica! Toata lumea rade, canta si danseaza....
Ajungem fara probleme in frumosul oras Novisad.
Mas-media ne intervieveaza la cald. Abia coborati din micile noastre barcute si acordam interviuri si pozam in diferite ipostaze. Trecerea caravanei TID prin vechia cetate a Novisad-ului este tratata de catre oficialitati cu foarte mare atentie. Sunt atenti la toate detaliile privind buna desfasurare a acestei activitati anuale.
Sunte-m campati in "strand". Un fel de Mamaia, de pe la noi...Multe, multe terase, unde poti alina atat foamea dar si setea. Multe terenuri de joaca pentru cei mici dar si pentru cei mari. Nici o disciplina sportiva nu a fost uitata... Singura diferenta este ca, in loc sa te uiti spre orizont, ochii poposesc pe malul celalalt !
Orasul este foarte animat. Si mai animata este "mica Mamaie", in care petrecem o zi intreaga!
La masa fetiva, bine organizata de catre administratia locala, se lanseaza melodia imn la TID-ului din acest an. Dunave, Dunave... melodie sarba, interpretata de Max austriacul la fluier, acompaniat la chitara de un coleg din Germania. La urmatoarea cantare, la chitara ma voi afla eu.... Max este un profesor foarte bun! Multumesc Max.
Ziua libera trece incredibil de repede.
Abia apuc sa vizitez orasul, cetatea aflata peste fluviu si apoi calare pe Net. Sala Internet-ului este ocupata aproape in totalitate de colegi de TID. Timpul mse scurge incredibil de iute!
La intoarcere aleg, si bine fac, o plimbare pe faleza, apoi intrarea in statiune prin partea de nord (noi fiind campati in partea sudica a statiunii!). Desi azi este luni este o mare animatie, o atmosfera de sarbatoare pluteste in aer. Poate lumea este in vacanta?!? Am si uita ca azi e 01. august...La Multi Ani! Tuturor celor nascuti in luna august...se stiu ei....
Aleg o terasa cu muzica buna si cu vedere catre panoul de catarare. Cativa tineri se distreaza, concurand intre ei. Lumea se strange in jurul panoului, admirand indemanarea tinerilor.
Termin berea si ma reped la cort. Maine o etapa lunga, iar eu nici macar nu am deschis agenda. Astern iute pe hartie ultimele impresii si fug iute in minunata lume a viselor....
Maine sunt la varsarea Tisei in Dunare!
Si poimine...
Poimine bat cu putere la portile orasului Belgrad, a patra capitala europeana, care se interpune in lungul meu drum catre Mare, Marea cea Neagra...
Visand deja la cuceriri viitoare, adorm....
Liniste! Doarme
Legendaru'

Etapa 31
Nerabdator, plec devreme din NoviSad.
Muzica nemuritoare a celebrei trupe Beatles ma poarta iute catre ultima reduta in apararea Belgradului, Stari Slankamen.
Pe drum ma salut cu cativa marinari romani de pe slepuri, ce stau cu lunile pe Dunare, carand marfuri de tot felul, catre inima Europei.
De cateva zile padelez intr-un ritm nebunesc! Nu ma recunosc... De vina este gandul! Gandul ca la Belgrad,inca trei romani se alatura caravanei TID. Abia astept sa vad cum creste numarul delegatiei Romaniei! Si mai ales sa aud si dulcele grai romanesc printre atatea glasuri straine...
Ajung al trei-lea in Stari Slatkamen, campez si la dus. De data asta cu apa calda !!!
Reancarcat 100%, pornesc intr-o vizita scurta a orasului. Ceva vestigii romane, un izvor termal, o biserica catolica si multe terase insirate pe malul drept al Dunarii. Cel mai important lucru se intampla insa vis-a-vii. In acest loc, km 1215, Tisa, dupa ce uda cu apele sale pamantul a cinci tari, epuizata de efort, depune armele la picioarele Dunarii. Maine umplu o sticla cu apa Tisei si o voi varsa in Marea Neagra. Sunt sigur ca Tisa nu va uita gestu meu!
Primirea caravanei TID este una de manual.  Ziaristi, televiziune, conferinte, cocteiluri, receptii, interviuri, fotografii, tot ce intra in arsenalul "vinde-ti imaginea!"
Dupa servirea mesei, o trupa rock locala canta melodii celebre. Baietii nu sunt buni... sunt FOARTE BUNI!!! Nota 100 !!! Bravooooo
Lumea danseaza, canta si uita pentru cateva clipe de kilometrii parcursi sau ramasi...
Maine Belgrad.
Cerul plin de stele, ma poarta cu gandul departe, departe... Unde am vazut cer asa de plin de stele? Curmatura, intr-o noapte de august? Vf. Omu, intr-un ianuarie? Sua poate Buila?
Mai trec cu gandul peste cateva nume celebre din arcul carpatic si linistit adorm...
Legendaru'

Etapa 38
22 km,  o ecluza, cea de la Portile de fie I, ceva valuri si un vant ce nu oboseste niciodata...
Intram in ecluza si.... Doua ore padelam ca intr-un tunel de vant. Traiesc senzatiile hamsterului ce alearga pana la epuizare in butoiasul lui din cusca! Cu totii ne gasim in aceiasi situatie regretabila datorita unei usi defecte de la una din cele doua ecluze in cascada ale Portilor de fier I.  Prietenii ce ma asteapata pe malul Romanesc, in aval de baraj, isi cam pierd rabdarea. Unii dintre ei, calare pe motoare, o sterg. In Romania, nori negrii de furtuna apar amenintatori la orizont.
Intr-un final se deschide poarta!
6 km si sunte-m in Kladovo, penultima etapa in Serbia. Aici are loc inca o predare de stafeta. Autocarul german si remorca sunt deja prezente. Maine ne luam la revedere de la multi colegi. Azi dam binete noilor colegi!
Cei 6 km, de la ecluza pana in tabara TID, se dovedesc a fi foarte dificili... 8 barci (si jimatate, asi adauga eu!) sunt rasturnate de furia vantului si forta valurilor! Sunt pescuiti, rand pe rand, din apele involburate ale Dunarii de catre politia de frontiera Sarba...La doar 2 km de locul de campare, in doar trei valuri ( din lateral stanga spate) ""cratita""(un nou nume de botez a barcii...iar padela este ""tac-ul"") s-a umplut de cu apa! Sunt exact ca un sumbmarin ce navigheaza la suprafata! Spre marele meu noroc (sau inspiratie...) padelez foarte, foarte aproape de mal. Cu un ultim efort scot apa din barca. De pe mal, atat eu cat si cratita, ne gandim la ce avem de facut pe mai departe! Exista doua posibilitati: una este sa asteptam o vreme mai buna...foarte putin probabil, a doua este placerea mersului pe jos.... Aleg fara ezitare varianta doi! Ma distrez copios cand trag la pompa, ontr-o benzinarie locala....Haz de necaz! Asa-i la romani...
Sunte-m campati intr-o veche fortareata turca, transformata in baza sportiva. Terenul de footbal are si nocturna...
Maine zi libera!
Poate moare odata si vantul asta...

Zi libera in Kladovo
Nu exista InterNet...
Penultima zi in Serbia trece, totusi, ca vantul! Da vantul nu s-a potolit nici la aceasta ora...Nu stiu ce o sa fac maine?!? Pe Dunare sunt valuri ca la 2 Mai...
La ora 14.oo are loc despartirea de vechii colegi. Socati de moartea colegului, unii dintre ei se gandesc sa renunte la aventura TID-ului. Pe unii dintre ei nu o sa-i mai vad niciodata! Cu altii fac scimb de adrese, mail-uri,telefoane...Max austriacul canta imnul neoficial al acestei editii cu numarul 56. Il acompaniez la chitara.  Are lacrimi in ochi! Despartirea de Max este grea! Grea pentru amandoi... Autocarul germanilor paraseste locatia...Oamenii ramasi, inca mai flutura din maini.
Seara are loc o sedinta. Obisnuitul program pentru ultima zi petrecuta in Serbia, programul ecluzei de la Portile de fier II, ora de masa, locul de campat, dus, toalete... Toate bune si frumoase pana incepe programul pe zona Bulgaria. Programul incepe cu ce nu ai voie sa faci...Din foarte putina mea germana, inteleg totusi ca , saracii oameni sunt speriati de moarte sa NU cumva sa puna piciorusul pe pamantul Romaniei! Oare de ce ? Vine Dracula si le papa si ultima picatura de singe din vine ?!? Sunt amenintati cu Politia Romana... Da ce face dom'le Politia Romana? Trage in teapa sarmani caiacisti, fie ei si germani ? Spre marea mea rusine Nu stiu legislatia  romana privind aceasta problema dar daca intre Slovacia si Ungaria nu exista nici un fel de restrictii NU vad de ce intre Bulgaria si Romania sa existe totusi aceste genuri de probleme....Pe viitor semnam cu totii o petitie: Stimate Domnule Ministru de Interne (sau ce Ministru detine acasta problema...) al Romaniei, va rugam a dispune incetarea orcarei actiuni ostile ale subalternilor d-vstra asupra participantilor la TID pe durata acestuia. Saracii oameni nu vor decat sa bea o cafea, o bere, sau sa manance ceva in Romania! Oare ce o fi asa de rau ca, niste straini, vor sa lase ceva banisori de-ai lor si pe la noi ?!?
Cu multumiri anticipate,
Un roman printre straini...
Legendaru'

Etapa 39
Ultima etapa pe teritoriul Serbiei incepe precum prima. Vremea s-a ameliorat complet. Am si uitat cumplitele zile ce doar au trecut.
Plec devreme. Am invatat inca un lucru! Profita totdeauna de timpul frumos. Exploateazal la maximum. Nu se stie niciodata ai mai ales cand nu te-astepti te trezesti cu o furtuna pe cap... Azi nu e cazul, dar...
Cu muzica nemuritorilor Beatles in urechi, padelatul este ritmic si totodata si intens. Mai, mai sa depasesc si ultima tabara TID din Serbia, de la Backa Palanka.
Oplaja incapatoare, dar cu un margaritar destul de marisor asternut pe jos, ne este gazda primitoare. Cei ce ajung printre primii au beneficiul de a-si alege umbra racoroasa a celor cateva salcii crescute pe plaja. Eu mi-am instalat cortul la umbra uneia dintre salcii ce creste foarte aproape de mal. Sunt invidiat de caiacistii mai lenesi, ce ajung foarte tarziu in tabara.
Fiind ultima zi/seara in Serbia ne cheltuim ultimii dinari pe bere. Uitand de zilele  trecute (cele rele!), ne  facem planuri pentru Bulgaria. Se fac calcule peste calcule. Cand am plecat? De unde am plecat si pana unde mergem? Cate saptamani au trecut? Cate or sa mai treaca? Azi raman doar intrebarile... Veselia pune stapanire pe toata tabara TID.
La revedere Serbia!
Ne vedem la anul!
Dobre dani, Bulgaria!
Din Serbia,
Legendaru'

Etapa 40
Ora 6.oo (inca ora oficiala in Serbia) si politia de frontiera sarba stampileaza de zor pasapoartele membrilor TID ce parasesc azi Serbia.
Plec printre primii. Pana la ecluza de la Portile de fie II sunt doar 20 km. Pare putin, foarte putin, dar Dunarea in acest loc stationeaza! Este ca un imens lac, pe care doar vantul il increteste dupa bunul lui plac.Astazi nimic nu tulbura imensul luciu de apa!Pe cer, soarele nu este deranjat in stralucirea sa de nici-un  norisor. Numai plescaitul padelei si siajul barcii strica imensa oglinda de apa! O zi minunata...
Ajungem in fata ecluzei sarbe la ora stabilita si... fuga repede la ecluza romana, ca asta e stricata de vreo doua zile!!!
Totii ochii pe mine...Padelez ca o jucarie stricata, dintr-un colt intr-altul al intrarii in ecluza. Nu exista telefon, nimeni cu care sa comunici, dar din inaltul turnului de cintrol, seful ecluzei, informat, srie ce are de facut.
Lumina verde se aprinde destul de repede (chiar foarte repede!) si intram cu totii in ecluza. Sunte-m numarati. 70 +/- de barci!Verde si la ultima deschifere de porti  de ecluza de pe batranul fluviu. De acum, 8oo km , am scapat de calvarul acestor ecluze. De programul lor. De frica de a nu rata ora de deschidere a ecluzei si asa mai departe. Dupa inca 10 km apare si granita. Serbia, Bulgaria si Romania si toata afacerea se desfasoara pe apa! Frumos!
Novo Selo, prima tabara TID pe teritoriul Bulgariei.
Control la acte: pasapoarte (cine poseda), carti de identitate, ITP-uri, asigurari, poze fata si profil (glumesc, v-ati prins...Nu?) ceva amprente, inclusiv cele dentare (mai putin eu!).
Programul in limba engleza (promis in Serbia!) se lasa asteptat...Sincer? Nu-mi mai trebuie! Hartile mostenite de la domnu' Razvan (Doctorul) sunt foarte utile. Multumesc inca o data!
Servim masa, ceva mai saracacioasa, dar consistenta. Pe mine nu ma afecteaza deloc, dar ...de pe-acum mofturosii straini internationali, stramba binisor din nas si fac comentarii rautacioase...Oamenii au o regula: daca dau bani, vreau sa primesc ! Asa o fi pe la ei...Nu stiu...
Revin la programul meu. 5 zile de padelat, in medie 40 km. Am o pauza la Vidin (cine stie? poate internet?). Dunarea ne ajuta si ea. Merge la vale cu aproape 4km/ora. Vremea rea a capitulat! Nimic nu mai sufla, decat respiratia mea in regim de turatie maxima. Asa, doar pentru antrenament si doar un km la 10 km parcursi.
In Novo Selo, Bulgaria, nici nu ma mai obosesc a-mi ridica cortul. Ma cuibaresc linga caiac (pardon! Cratita) asez cu grija Tac-ul intre mine si Cratita si la somn... Luna, aflata la apogeu, scalda totul intr-o lumina argintie...Toate constelatiile se lasa privite de bietii muritori. Fara sa vreau, zabovesc vreme de un ceas cu ochii la harta stelara. Gandul zboara peste drum...Pardon! peste apa! E weekend si prietenii se distreaza acasa...Unii la intruniri moto, altii pe la pescuit, cativa pe la munte, foarte milti la mare...si cica eu sunt in concediu! Program ! Ore de padelat ! Construieste in fiecare seara casa !  Nu , nu cred ca este concediu! Este MUNCA!
Adorm.
Visul ma poarta pe la fiecare prieten in parte!
Legendaru'

Etapa 41
De la Novo Selo la Vidin. 42 km. O nimica toata, mai ales ca vremea este superba.
Plec devreme, cu gandul de a ajunge devreme. Nu se intampla chiar asa, dar sunt pe aproape. Mai un pepene impartit cu tovarasii de padelat, mai o bere, timpul trece destul de repede. La fel, Km se scurg si ei la vale. Iata podul ce v-a lega Calafatul de Vidin. Este in lucru. Sa speram ca vom pasii si noi pe el, nu numai nepotii nostrii!
Cetatea Vidinului ne este gazda. Instalam corturile chiar la portile cetatii.
Surpriza!
Oare de ce nu ma informeaza si pe mine nimeni despre sporirea lotului Romaniei? Si orasele pe unde se intampla acest lucru?!? Nu conteaza.... Ma bucur enorm ca exista cuvantul SURPRIZA. Ma bucur ca iar s-a ingrasat lotul Romaniei prezent la TID. S-ai uram "Bine a-i venit!" domnului Adi din Cetatea Baniei, Craiova. Este  hotarat a-mi tine companie pana la Mare, la Sf. Gheorghe....Sa-L ajute Bunul Dumnrzeu!
Dupa ce ne amusinam reciproc, purcedem la o recunoastere asupra orasului Vidin. Este duminica si orasul este aproape decedat! Poate maine ? Cine stie? 
Reantorsi in tabara, socializm repede cu fratii bulgari.  Unii sunt chiar faimosi! Trebuie al aminti pe fratele Manchester...Da, da, i-au trebuit 10 ani in a-si schimba numele!!! Manchester, urmeaza numele tatalui apoi, United...
Trebuie amintit si prietenul Pavel, sosit special din batrana Anglie, pentru a cunoaste legendara echipa TID a Romaniei... 
Maine fiind zi libera, avem o mica repriza de prelungirii.... E frumos afara, e frumos anturajul, w frumos...
Azi 15. august. 2011
LA MULTI ANI !
Sorei mele Maria (si zi de nastere printre alte nenumarate sarbatori!)
Tuturor Mariilor si Marianelor
Marinilor
Marinica (Baronul)
Si tuturor celor nascuti azi!
Inca o data La Multi Ani!
Va ureaza, din adancul inimii sale,
Legendaru'

La multi ani LEGENDARE! Sa te vedem sanatos acasa.

Legendare, mi-esti din ce in ce mai simpatic!

E un omulet de toat isprava !
Povestea lui ma insufleteste si cred ca ii insufleteste pe toti "urbanizatii" asemenea mie, care nu gasesc resursa de a taia pentru 2 luni cordonul ombilical al civilizatiei, cu toata liota de complicatii existentiale.
Sunnt in empatie totala cu Legendaru' si ii traiesc afectiv aventurile ca si cand l-as insoti fizic :) .
Mai putin supararea lui pe vant  ;D. Pe mine ma bucura vantul, atunci cand bate  ;D

Citat din: CrocodiluDiluDilu din August 26, 2011, 07:16:25 AM
Legendare, mi-esti din ce in ce mai simpatic!

Oare sa fie cineva caruia sa nu-i fie simpatic Legendarul?
Asteptam cu nerabdare noi relatari. Dar se pare ca bulgarii n-au auzit de internet! :-[

In aplauzele unanime ale participantilor straini cu amabrcatiunile aliniate la malul Calarasi intr-o ordine pruseasca (desi aveau in rindurile lor multe alte natii) si al autohtonilor (putini la numar dar cu fetele radiind de bucurie si mindrie), Legendaru' si-a facut intrarea in tara. Dupa scurte imbratisari, si-a reluat drumul in aval fiind printre ultimii ce au parasit locul de stationare. Prin telefon am aflat ca si-a incheiat etapa de 45 de km de astazi. Incepind de miine s-a hotarit sa-si reintre in ritm. Sper ca participantii Romani sa-i urmeze exemplul si sa folosesca cit mai mult din experienta ce--a dobindit-o si pe care o impartaseste cu cine are dorinta sa asculte. Dupa cei 2000km parcursi ultimii 300km par o joaca de copil. Succes Razvane.

Asa a fost ieri la Calarasi ...
Foarte foarte fain ca intre prieteni care parca nu s-au revazut de ieri :)
https://picasaweb.google.com/102611596143329936491/TurneulInternationalAlDunarii2011# (https://picasaweb.google.com/102611596143329936491/TurneulInternationalAlDunarii2011#)

O zi blanda si senina,
Radu

L--am vazut cu ocazia asata si pe PRIMUL dintre romani. Legendarul Razvan. Respect Razvane, multumesc Radule.

De-abia astept sa-l vad si eu la Braila

Razvan imainte de plecarea spre Tulcea unde avea un mesaj important de predat.

care era mesajul ? ???

mesajul era:caiacisti din toate tarile,uniti-va!

Citat din: HOME MADE din Septembrie 17, 2011, 10:43:10 PM
mesajul era:caiacisti din toate tarile,uniti-va!

caiacisti din toate tarile .... urniti-va!

Citat din: zaad din Septembrie 17, 2011, 09:15:41 PM
care era mesajul ? ???

Intreaba-l pe cel caruia ii era adresat (Dl. Patzaichin) , ca nu era scrisoare deschisa.

salutari calduroase de pe uscat!
Nevoia personala de a vizita cat mai multi prieteni din Delta si realitatea cruda a ciclului vietii Omului pe Pamant, mai exact decesul tatalui meu cu cateva ore inaitea sosirii mele acasa, m-au facut sa intarzii la intalnirea cu d-vstra. Am in fata o lista foarte lunga, cu numele tuturor prietenilor, cu numele voastre dragii mei, pe care nu vreau sa o tiparesc dintr-un singur motiv: Nu vreu sa uit cumva vreun nume si sa isc vreo furtuna in inimile d-vstra. Sunte-ti toti ! Si la toti va spun: VA MULTUMESC ! Va multumesc pentru sprijin, incredere, ajutor, ganduri, fapte si prietenie!
Voi incerca sa fiu mai prezent si mai activ pe toate forum-urile celor pasionati de natura si aventura.
Al vostru,
Legendaru'

Condoleante Razvane. Tacere.......

Dumnezeu sa-l ierte pe tatal tau ...

Citat din: legenda dunarii din Septembrie 27, 2011, 12:53:48 AM
salutari calduroase de pe uscat!...
...Sunte-ti toti ! Si la toti va spun: VA MULTUMESC ! Va multumesc pentru sprijin, incredere, ajutor, ganduri, fapte si prietenie!

Noi iti multumim, in primul rand pentru tipul misto care esti :D.

Citat din: legenda dunarii din Septembrie 27, 2011, 12:53:48 AM
Voi incerca sa fiu mai prezent si mai activ pe toate forum-urile celor pasionati de natura si aventura.
Al vostru,
Legendaru'

Tu esti oricum prezent exact acolo unde trebuie, adica in mijlocul actiunii ;). Salutare si respect :).

sincere condoleante DOMNULE

"Intilnim moartea numai cand se stinge o fiinta iubita." Don Miguel Ruiz....stiu sigur ca asa e....condoleante.
Felicitari pentru izbanda de la TID si pe viitor drum lin pe ape.

Salutare stimati colegi
Am ramas dator cu ceva poze...
Acum am si cablul ce-mi lipsea din dotare, asa ca...
Pozeee.....

poze...

Poze...

poze...

Poze...

Stegul curcubeu... minunata poza. Superba aventura. Respect Razvane. Respect.