Mesaje

Vezi ca Vali Antonov face si el un model de canoe din fibra.
Una dintre ele, usor modificata (un pic mai deschisa si cu un suport pt motor pe pupa, facut din lemn) s-a plimbat cu un motoras de 2CP de la Galati la Sulina si inapoi, trecand prin Sf. Gheorge.

LE: Am uitat sa spun ca are cel mult 40kg si stau decent in ea 3 persoane sau 2 si multe bagaje.

Nu arata rau ideea.
Cred ca e un pic cam optimist cu greutatile: 410kg pentru pentru 6.2x2.5 pe 2 punti pare un obiectiv greu de atins iar diferenta pana la 890kg o cam depasesti binisor cu 2 persoane, 2 motoare de 20CP, amenajarile interioare si exterioare si gazul / apa / proviziile necesare pt cateva zile.

Vreau si eu!

PS: "solutia profesionista" prevede doar lipirea ca sistem de fixare (exista si cateva bolturi pt siguranta, dar aceste nu contribuie la fixare, avand in bucse un joc de 10mm).
Asta in conditiile in care remorcherele, in exploatare, au vibratii ce pot sa iti faca cucuie sanatoase, daca stai cu capul lipit structura sau de geamurile din timonerie.

In atas e una dintre "retetele profesioniste".

Conexiunea consta dintr-o banda din spuma poliuretanica cu celula inchisa (Resilient Support, SYLODYN), lipita de corp si suprastructura cu un adeziv epoxidic bicomponent (Spabond SP540LV R/Slow, 2 pack Epoxy+ harderner), plus un sigilant marin permanent elastic.

In cazul asta e montaj rezilient metal cu metal, cu alt scop decat preluarea diferentelor  de dilatare.
Dar sunt sigur ca poate fi folosit si pentru legaturi otel-placaj, in special folosind variantele mai moi de Sylodin (roz-galben). Exista nave din otel cu suprstructura din compozit.


Cred ca ar merge o carena cu gurne ascutite multiple, cu imbinarea otel-placaj cat mai jos posibil, chiar deasupra liniei de plutire cu barca bandata "normal" (bandarile extreme sunt exceptii pentru scurte perioade).
Eu as face-o ca in pozele 2 si 3.

Avantajele - au fost mentionate.

Dezavantajul principal pe care il vad eu:  otelul e mai greu de prelucrat in regim de amator, la fel si protectia lui (mai greu dar nu imposibil, in special daca nu exagerezi cu dimensiunile).
Costurile probabil vor fi mai mari decat pt o barca din placaj.

Corp din otel cu suprastructura usoara se practica si la scara mai mare.
S-au facut la noi cateva remorchere cu suprastructura lipita.

O sa incerc sa caut mai multe detalii...

Pe 24 martie de la Braila la Galati...

Probabil fara prea multe opriri pentru ca Dunarea e destul de mare.

https://presagalati.ro/cursa-caiacelor-pe-dunare-editia-2018-sau-despre-redescoperirea-potentialului-turistic-al-dunarii/

Nu cred ca deranjeaza pe nimeni daca atasezi un fragment din setul de planuri.

Iar baietii deabia asteapta sa traga cu ochiul la ele...

Odiseea continua, zeii sunt inca suparati...

http://www.viata-libera.ro/ancheta/83012-panzar-foto-absurd-de-galati

Multumesc, voi incerca varianta 2.
Dupa ce se opreste ploaia...

Nu mi-am imaginat ca va deveni un subiect atat de popular 
Multunesc tuturor pentru aprecieri.

Chiar daca arcul descarca frumos spre fundatie, tot e bine sa pui doua contravantuiri in structura peretilor drepti. Nu costa mai nimic si rigidizeaza fain.

Americanii zic ca nu sunt necesare contravantuirile, deoarece placarea cu OSB preia functia lor. Oricum, fiind pereti relativ triunghiulari nu prea ar avea cum sa se deformeze.

M-am speriat maxim, frate: din primele poze, initial, am crezut ca sunt coastele unui velier de cel putin 15m. Iar cu controlul temperaturii si umiditatii, unde vrei sa ajungi?

La conditii mai bune pentru lucrul cu rasini si pentru orice activitate "murdara" iarna

Chiar daca osb-ul e teoretic rezistent la umezeala, eu personal as evita sa-l las o iarna intreaga la cheremul intemperiilor. Pe de alta parte, nici nu cred ca o invelitoare provizorie de tipul polietilenei ar ajuta, dimpotriva cred ca mai mult va retine umezeala intre ea si osb. Asa ca acoperisul din sindrila bituminoasa ar trebui pus cat mai repede posibil, sa nu fie expus prea multa vreme osb-ul.

Deja e acoperit cu membrana bituminoasa, fixata provizoriu cu sipci, iar unul dintre frontoane are deja o mana de vopsea.

Apropos de  vopsea pe OSB: stiti vreo modalitate mai ieftina de protectie a OSB-ului (pereti verticali) ca peretele vopsit, circa 8mp, a inghitit 2.5 litri la prima mana de vopsea alba si nu arata de loc grozav.

Pe afara poti sa ii pui sindrila bituminoasa pentru izolatie dar la interior eu am probleme cu izolatia din vata, din toamna pana in primavara atrage soricei datorita temperaturii care se creaza inauntru vor intra la caldura

Intentia mea este de a inchide vata in interiorul peretelui intre placile de OSB, sper eu imbinate suficient de bine ca sa nu intre bestiile.

Marlin, buna ziua ai dat, belea ti-ai capatat .
Acum dam si noi sfaturi de pe margine in ideea de mai bine, nu ca sa intarim zicala "unul cu sapa, doi cu mapa"

Sindrila bituminoasa e o invelitoare buna si usor de realizat, insa nu se preteaza la zone de panta mica (asa cum se intampla la arcul tau-ogiva, spre varf). Acolo sindrilele vor fi saltate de vant iar apa va fi impinsa pe panta in sus. Se mai intampla si pe Dunare, cand e vant tare .

O solutie este orice tip de invelitoare din bucati mari, care sa nu aiba imbinare pe acea zona. In principiu exista tabla cutata, vopsita exact ca tigla metalica, arata bine si sunt foi de pana la 12m lungime, asa ca... se poate si un atelier mai mare

Hai ca nu e asa mare beleaua 
M-am gandit si eu la tabla cutata dar din motive estetice (o sa o am "in ochi" mult timp de acum incolo) m-am orientat spre sindrila. Sunt si variante pentru acoperis cu panta mare dar ai nevoie de caldura verii ca sa ramana lipicios adezivul pe care il au.

Mi-am facut un atelier / magazie.
Si aproape ca a iesit o barca... 

Povestea constructiei pe scurt:

Dupa cateva incercari si cateva (a se citi ,,zeci"  ) sipci rupte am pus la punct tehnologia pentru arce.
Marea problema este materialul pentru sipci care trebuie sa fie fara noduri, cu fibra dispusa cat mai regulat si cat mai verde posibil ca sa isi mentina elasticitatea.
Deoarece sipcile disponibile pe piata sunt uscate si nu au calitatea necesara le-am debitat din dulap verde (50x4000) la grosimea de aproximativ 18mm.
Modul de realizare a arcelor – in pozele 1-5.
Dupa desprinderea din ,,matrita" arcele au tendinta de a-si reduce un pic din curbura, in functie de rigiditatea sipcilor componente. Diferentele fata de curbura teorética se corecteaza ulterior, cand va fi incastrat in structura.

Patru dintre arce au fost preasamblate, impreuna cu montanti si traverse din dulap de 80x50, pentru a forma cele doua frontoane (structura tip framing ca la casele din lemn americane) – poza 6. Unul dintre frontoane are usa si posibilitatea de a-l demonta partial (ca sa dai barca afara  )

Pe perimetrul fundatiei din beton (4.4 x 6.8m) am montat pe un strat de carton bituminos talpa din dulap de 80x50, tratat in prealabil anti fungi &co, ancorando-o de fierul beton incastrat in fundatie.

Montajul l-am facut de la un fronton spre celalalt din coasta in coasta – pozele 7-10. Arcele au fost cuplate in prealabil printr-o ,,varanga" si o traversa (pozitionata la 2,45m deasupra nivelului planseului), aliniindu-le dupa forma unuia dintre frontoane. Traversa, impreuna cu "chila"(grinda   centrala superioara) si talpa formeaza 3 puncte rigide care tin arcele la curbura constanta.

Materiale:
-   OSB 8mm – 20buc
-   OSB 12mm – 8 buc
-   Cherestea (necontorizata) pentru talpa, arce, structura frontoane, stringheri, etc
-   Holzsuruburi, diverse marimi – 1000+
-   Membrana bituminoasa pentru acoperis acoperis – 4 role/20m2
-   Sindrila bituminoasa (ce va fi aplicata la anul) – 65m2
-   Policarbonat pentru ferestre – 2 placi 6x1000x2100

Avantaje:
-   Constructie usoara si surprinzator de rigida
-   Economie la materiale (comparat cu o structura clasica):
       -   circa 20% pentru OSB (ca si suprafata; ca bani e mai mult pentru ca am folosit OSB mai subtire pentru zonele curbate decat as fi folosit pentru pereti drepti)
       -   mai mult de 50% pentru structura de rezistenta

Dezavantaje :
-   nu beneficiezi de inaltimea maxima pe toata latimea atelierului
-   circa 40% mai multa suprafata la acoperis
-   trebuie sa explici curiosilor ca nu e capela ci doar o magazie gótica 
   
In viitor vreau sa izolez cu vata minerala intre coaste si sa plachez interiorul cu OSB de 6mm astfel incat sa pot controla temperatura si umiditatea.
Multumiri lui Laurentiu (Kodaev). Fara sprijinul lui ar fi fost foarte dificila punerea in practica a proiectului.

Oare e bun caiacul asta?

http://www.probarca.ro/anunt/80465/101/1/101/Vand-barca-Sea-Core-Caiac-Dino-.htm

Stimate D-le Litcanu,
"rasfoind" topicul dumneavoastra am remarcat un interes crescut pentru partea mecanica si o ignorare aproape totala a partii hidrodimanice, partea de "barca".

La o prima privire asupra schitei proiectului sar in ochi 2 lucruri:
1. Forma pupei (partea imersa) - cu oglinga inclinata spre prova este foarte departe de o forma care sa ajute "barca" sa intre in glisare si care nici in deplasament nu prezinta nici un avantaj. Yachturile au o astfel de pupa din motive estetice dar doar pe partea de bord liber.
2. Bordul liber foarte mic - chiar si pe lacuri mici daca ai iesit de sub malul de sub vant ai valuri de cateva zeci de cm. Combinate cu aprovarea accentuata, datorata dispunerii maselor la bord, va determina un comportament tip submarin.

Aceste aspecte ale proiectului si raportul mare masa proprie / masa utila ma fac sa ma intreb daca nu va fi doar o alta ciudatene (sau curiozitate) ca si Dacia cu zbaturi, ceva suficient de interesant ca sa iti faci poze pt FB dar extrem de ineficient pt a fi folosit la orice aplicatie. Consider ineficient sa folosesti o "ambarcatiune" de 1.5t si 100Hp pentru a transporta 4 persoane cu 20Km/h comparand-o cu o barca clasica care face alelasi lucru cantarind sub 200kg si folosind un motor de 10Hp.

Initiativa de a implica tinerii in ceva practic si constructiv mi se pare laudabila dar mi se pare important ca in urma activitatii sa rezulte o inovatie reala sau ceva util si nu doar ceva diferit de ce s-a facut pana acum.

Sper ca nu v-am suparat cu opiniile mele, intentia mea nu este de a va combate ideea; am vrut doar sa va expun si alte aspecte ale proiectului dumneavoastra, vazute prin prisma experientei si cunostintelor mele.

Cu ce sa dau pe paiol pentru a fi antiderapant? Am vazut ca cineva a folosit nisip in stratul de rasina epoxi dar pentru mine este tarziu. Am vopsit deja paiol-ul.

Nu este necesar sa inglobezi nisipul in rasina.
Metoda care se aplica in industria navala:
1. Un strat de vopsea intins cat mai uniform (de tipul ultimului strat aplicat pe barca); daca vrei cu model aplici banda adeziva de hartie unde vrei sa nu ai antislip;
2. Nisip bine uscat, de granulatia potrivita, aruncat din belsug pe acesta vopsea proaspata;
3. Dupa uscare se matura nisipul si eventual se corecteaza posibilele defecte de repartizare a nisipului; se indeparteaza banda de hartie
4. Inca un strat pentru fixarea definitiva a antislipului. Daca vrei sa fie mai putin "smirghel" mai aplica inca un strat de nisip.
Foarte importanta este pregatirea suprafetei inainte de aplicarea primului strat de vopsea; daca a trecut perioada de reacoperire e posibil sa fie necesar ca inafara de asperizarea suprafetei sa fie necesar si un strat de legatura.