Chemari si raspunsuri pe capcompas

[DoiNomazi]

Cel putin una din prognozele meteo arata bine pana pe vineri seara cand se apropie ploaia care ne va uda aproape constant pe weekend. Macar avem sanse sa nu ninga, ca uneori se mai intampla in August...

Coincidenta face ca in ziua de rendez-vous cu barca de extractie se strica vremea cu vant pana la 32 mph, ceea ce in mod sigur ii va impiedica pe pescari sa vina vreo 170 Km dupa noi. In punctul cel mai lat, fjord-ul principal pe care vin ei din sat, are vreo 45 Km deschiderea, adica se simte ca in mare deschisa si au barci mici (nu par mai mari de 6-7 metri)

Cand ajungem in sat ne vom sfatui cu omul de legatura sa vedem ce optiuni si planuri alternative sunt. Mai mult de doua zile peste grafic nu putem sta in teren pentru ca terminam alimentele si pierdem conectiile de zbor.

Vor fi ape prietenoae, multumim mult! Si, pentru prima data, imi urez sngur, "urshi de plush!"...

[ionpescarul]

Cel putin una din prognozele meteo arata bine pana pe vineri seara cand se apropie ploaia care ne va uda aproape constant pe weekend. Macar avem sanse sa nu ninga, ca uneori se mai intampla in August...

Coincidenta face ca in ziua de rendez-vous cu barca de extractie se strica vremea cu vant pana la 32 mph, ceea ce in mod sigur ii va impiedica pe pescari sa vina vreo 170 Km dupa noi. In punctul cel mai lat, fjord-ul principal pe care vin ei din sat, are vreo 45 Km deschiderea, adica se simte ca in mare deschisa si au barci mici (nu par mai mari de 6-7 metri)

Cand ajungem in sat ne vom sfatui cu omul de legatura sa vedem ce optiuni si planuri alternative sunt. Mai mult de doua zile peste grafic nu putem sta in teren pentru ca terminam alimentele si pierdem conectiile de zbor.

Vor fi ape prietenoae, multumim mult! Si, pentru prima data, imi urez sngur, "urshi de plush!"...

Totul calculat si planificat,doamne ajuta .

[DoiNomazi]

Deocamdata tragem de valize de la un aeroport la altul, nea Ioane. Planificat in detaliu, dar lung si intortocheat drumul asta. Daca totul merge bine, de abea vineri vom reusi sa ridicam primul cort si sa punem prima tabara in pustietate.

Dar pana atunci mai e un sir lung de obstacole de trecut. Nu stim inca cum vom proceda maine cu transferul de la aeroport pana la locul unde vom dormi cateva ore inaintea urmatorului zbor. Si apoi inca unul, dupa care urmeaza inca unul pana ajungem in sfarsit in sat...

Am alocat o zi intreaga in sat pentru pregatiri de insertie in teren ca sa ne putem ingriji de fiecare detaliu... Asa stim sa facem excursii, asa facem.

Radeam pe FB ca suntem incaltati cu cizme grele de cauciuc in August, impartind spatiul de asteptare la British Airways cu oameni in shlapi...

Inainte sa ma duc dupa beri, m-am asigurat intai ca nu apare nici urs dupa coltz, caci modul nostru de operare s-a ajustar deja la parametrii de expeditie...

Pentru noi, vacanta tip "expeditie" ofera conditiile ideale pentru a imbina siguranta oferita de grija fata de detaliu, cu placerea de a te lasa in voia curentului pentru a putea improviza in functie de conditii.

Privit dintr-o alta perspectiva, in timp ce o calatorie incepe cu luni inainte in detaliile planificarii, o vacanta incepe cu adevarat in incinta unui aeroport cand astepti imbarcarea in avion valsand cu o bere. E ca un ritual care faciliteaza trecerea de la rutina cotidiana, la harjoneala cu necunoscutul...

[deltasub]

Va doresc mult succes, drum bun!

[ionpescarul]

Sanatate si multe poze

[DoiNomazi]

Cateva observatii rapide.

Cei 230 Km cu barca de insertie intr-o singura directie costa mai mult decat 2 locuri categoria confort NY - Reykjavik, dus-intors. Dupa care urmeaza costul barcii de extractie...

Barca de insertie este o barca mica pescareasca, in care se sta ori aproape pe vine pe o laditza de scule, ori pe o scandura/barna de lemn transversala de vreo 15 cm latime. In ambele cazuri cele 6 ore devin dureroase iar cand incepe sa salte pe valuri la vreo 40-45 Kmh coloana trozneste si fundul doare si acum.. Cand aterizeaza inapoi de pe val toate organele interne gem, dintii scrasnesc fara sa-i poti controla si muschii cefei nu pot controla zdruncinatura capului. Inuitii piloteaza stand mai mult in picioare pentru a atenua socurile. La disperare am incercat sa ma intind pe podea dar am sfarsit cu vanatai pe brate, pe omoplatimsi umeri...

Barcile pescaresti sunt strict utilitare su nu sunt adaptate pentru transport persoane. Intai se incarca 4-5-6 bidoane de benzina de 70 litri fiecare, apoi butelii de aragaz mari (de locuinta) care trebuie duse la vreo tabara de vanatoare, cutii de bere, mancare, alte echipamente, apoi bagajele turistului si apoi pe unde se mai poate, claie peste gramada, turistul. Nu se dau PFD-uri dar se dau costume plutitoare.. Problema este ca acele costume plutitoare nu sunt etanse nici la glezne, nici la maneci, nici la gat... chiar daca plutesc, in cazul unei imersii se vor umple in nu mai mult de un minut cu apa de 2 C si...

La intoarcere se mai adauga carne cruda de narwhal sau musk ox, piei insangerate de foca, etc. Furtunul de alimentare se transfera dintr-un bidon de benzina in altul din mers, benzina se prelinge pe unde apuca peste bidoanele continand cei 300+ litri de benzina, iat inuitul calm si zambitor incearca sa-si mentina tigara aprinsa in coltzul gurii.

La intoarcere ultimii 40 de Km din cei 230 i-am strabatut pe valuri si ceatza si pentru prima data am observat ca disparuse si zambetul inuitului in timp ce evita ba rasturnarea barcii, ba valurile care mai incalecsu bordurile. Am ajuns in sat dupa miezul noptii si nu s-a putut acosta la ponton datorita valurilor. Am debarcat pe niste stanci in dreptul unei macarale in timp ce prova barcii se izbea de ele. Cele doua barci au fost ridicate de pe apa cu tot cu incarcatura, benzina ramasa, echipamentul nostru, kayak, carne, etc.

Nu exista nici un maner de care te-ai putea tine in barca, nu exista banchete, te descurci cum poti timp de 6 ore.. Noroc cu peisajul superb care umple ochiul si inima. Macar mori fericit...

In ciuda faptului ca satul este unul din punctele cele mai scumpe din lume, pentru orice buget, populatia locala este in marea majoritate saraca si in declin. De la 490 au scazut la 380 si continua sa scada. Tinerii pleaca la scoala si nu se mai intorc, sau, din nefericire, pleaca de tot... Cu o zi inainte de intoarcerea noastra in sat un alt tanar de 20 de ani s-a sinucis. Alcoolismul este o alta problema majora.

Ursii polari vin frecvent in sat si lumea foloseste cainii ca sistem de avertisment. In seara cand am ajuns noi prima data a venit ursul in sat dar nu am auzit galagia pentru ca dormeam obositi de la drum.

Cu vreo doua zile in urma un alt urs fusese imouscat la o tabara de vanatoare din adancul fjord-ului pentru ca atacase o turista care facea hiking! Paznicul de vanatoare al satului era nedumerit pentru ca parea clar ca ursul nu atacase de foame. Era un mascul mare, bine dezvoltat, bine hranit, cu un strat sanatos de grasime. Nimeni nu-si outea explica de ce a atacat pentru ca ursii polari sunt totusi pragmatici in tot ceea ce intreprind, Sa fi avut femeia ciclu? A propos asta este o alta problema care trebuie abordata si rezolvata pentru femeile pornite in expeditii in zona.

Am gasit conditii de cazare in sat la un guesthouse incredibil de confortabile. Singura casa care are toaleta europeana si nu o gaura intr-un dulap in care poti muri asfixiat datorita mirosului.

Am avut noroc de vreme buna. Cu foarte mici exceptii, a fost suportabil si chiar placut. Una din echipele de biologi intalnite ne-a spus ca vara asta au fost in medie 5 C peste media normala. Ceea ce mi se pare enorm... Sper ca am reusit sa surprind pe video viteza cu care se topeshte Groenlanda...

Am intalnit cateva veliere si cateva vase mai mari aflate in croaziera cu turisti. Nu stiu ce au vazut ei prin binoclu, dar la una din taberele din adancul fjord-ului ne-am trezit cu un Zodiac lasat la apa de unul din vasele ce poposise la ancora. Un tip barbos si rosu la fata ne-a adus ciocolata, mere si cateva dulciuri intr-o punga de plastic... Sa le fi inspirat mila? Noi oricum aveam de toate, dar a fost un gest frumos din partea lor.

La locul de insertie am intalnit cu mare surprindere o echipa daneza/groenlandeza/americana care studia migratia narwhal-irilor intorsi in fjord si o echipa de filmare de la Nippon TV care lucra la un documentar. Echipamente multe, scumpe, drones, etc. Si japonezii si cercetatorii fusesera adusi acolo direct cu avioane Twin Otter care au aterizat pe o pista improvizata pe o culme din apropiere. Ei nu aveau nici o legatura cu satul, sau cu elicopterul si asa zisul aeroport pe unde venisem noi... Si, evident, nu aveau nici experienta curului facut schnitzel in barca de insertie...

Nu a venit nici un urs polar la taberele noastre, dar am fost pregatiti. Am avut alarma pe perimetru si am avut in permanenta glontz pe tzeava zi/noapte cat am stat pe uscat. M. a dormit cu un pistol de semnalizare incarcat langa ea...

Kayakul nu a permis incarcarea intregului echipament si a hranei si dupa ce am lasat in urma un sfert din hrana si alte jucarele am reusit sa-l urnim din loc. Cu centrul de greutate foarte sus, kayak-ul era oarecum instabil si se legana in permanenta. Chila rotunda, fara aripioare, era greu de guvernat fara carma. Profilul inalt al incarcaturii invita vantul sa ne imbratiseze si sa ne danseze mai mult decat am fi vrut.

Dupa prima incarcare a kayak-ului a urmat decizia de a abandona planul initial si cele 84+ mile nautice intre insertie extractie si am hotarat sa padelam intr-un cerc in unul din cele trei fjord-uri, urmand sa petrecem mai mult timp explorand malurile. Din pacate numai unul din locurile de campare planuite pe Google dupa traseele francezului si ale neamtului au corespuns cu realitatea. Dupa o zi lunga de slalom printre sloiuri am ajuns la presupusul loc de acostare/campare pentru a gasi niste stanci coltzuroase si neprimitoare.. Am facut cale intoarsa convinsi ca sloiurile fentate dimineata se vor rostogoli peste noi dupa o dupa amiaza insorita in care s-au mai topit punctele de rezistenta. In general am intalnit multe sloiuri de toate marimile, de la dealuri plutitoare de gheata, la bucati numeroase care se tot frecau de prova kayak-ului.

Faptul ca avionul ce urma sa ne ia din Groenlanda in Islanda s-a defectat si a trebuit reparat, a fost un noroc pentru ca asta a permis elicopterului sa aduca si valiza ramasa in sat la plecare cand n-au mai incaput toate in elicopter.

Avioanele Twin Otter sunt cele mai mishto! Cu 5 pasageri si scaunele din mijloc rabatate, devin extrem de spatioase (sunt destinate si pentru transport cargo) si au un farmec aparte. Mirosea puternic a benzina in urma reparatiei, interiorul era auster si lipsit de orice intentie de confort, pilotii erau siguri pe ei si relaxati, de la foarte frig s-a facut insuportabil de cald, dar a fost unul din cele mai frumoase zboruri...

Islanda e frumoasa, dar mult prea amenajata turistic pentru preferintele noastre.

Cateva imagini sunt deja pe FB.

Mai vrea cineva sa vada filmul?

[gvincentiu]

Cel puțin un fan al vostru. Filmul pare ca va fi bestial!!!!

[ionpescarul]

Super ,bine ati venit

[DoiNomazi]

Bine v-am gasit pe toti.

O alta mica observatie oarecum amuzanta... in timp ce europenii, australienii, japonezii, americanii de nord si de sud, vorbesc cu gravitate si emfaza de greenlandic paddle si eskimo roll, tinerii din Groenlanda vorbesc de barci si Yamaha, Suzuki, Penta, consum orar si cai putere. Cei adunati la doc la plecare si chiar si cei ce pilotau barcile de insertie/extractie ne intrebau cum e cu kayak-ul, cat de sigur si stabil este, etc. Nici unul din ei nu a fost tentat sa incerce sa dea catevapadele de curiozitate. Kayak-ul li se pare mult prea incet, neincapator si instabil pentru ce au ei de fsacut pe apa. Motorele lor, in marea majoritate Suzuki in 4 timpi si cateva Yamaha ratacite, variaza intre 75 CP si 250 CP, adsica atat cat letrebuie sa-si duca cele necesare de colo, colo si sa iasa la vanatoare/pescuit. Uneori la foci si balene trag cu pusca din barca. Le place viteza si in general duc motoarele la blana in ciuda socurilor barcii care pare sa se rupa in doua la fiecare izbitura.. Am adus vorba de eskimo roll si s-au amuzat ca cineva ar fi interesat sa faca o astfel de manevra...

Erau bucurosi si mandri sa-mi arate GPS-urile lor, in marea majoritate Garmin, si toti pilotii inuiti intalniti aveau telefon satelit pe care il foloseau la fel de des cum folosim noi celularul in NY. Si pentru aceleasi discutii inutile lipsite de continut.

Gunoaiele si lucrurile in general sunt aruncate cu nonsalanta in natura, in apa, sau in jurul casei, benzina este lasata cu saptamanile pe vreo plaja uitata de lume in butoaie ruginite care curg, cutiile goale de bere se arunca peste tot... La marginea satului am intalnit un incinerator care ramasese in urma cu productia alaturi de un deal de frigidere, masini de spalat, cuptoare cu microunde, canapele, mese, tractoare si utilaje abandonate. Desi nu au decat vreo 8-9 km de drum (neasfaltat) toata lumea care are masina, vreo 30-35 de masini, se incapataneaza sa mearga cu masina pana la unicul magazin, in conditiile in care de la oricare cap al satului se fac vreo 10 minute pe jos!

Incepand de pe la 4 am zbarnaie in toate directiile ATV-uri si mi s-a parut curios sa remarc ca de multe ori trec fara incarcatura si se intorc fara incarcatura de cateva ori la rand. Unde si de ce s-or duce calare pe ATV ramane un mister...

[gvincentiu]

La fel ca grecii, cand au stat calariti de turci, cateva sute de ani. Cand copii grecilor cu bani (a se citi aserviti Inaltei Porti) studiau pe afara si europenii ii admirau pentru cultura lor milenara, parca le suna un clopotel de robie a neamului in urechi si altfel se intorceau acasa.... Asa si cu inuitii. Dupa ce se vor scoli "pe afara", se vor intoarce in sat, vor privi cu alti ochi ceea ce au si curentul discutiilor va fi altul. Asta e un paradox al civilizatiei: trebuie sa te civilizezi suficient ca sa redevii "originar".
Problema asta am zis-o si pentru Delta: cu cât mai multa civilizație va fi, cu atât va redeveni sălbatica de odinioară.

[DoiNomazi]

E greu de evoluat.. nu am chef sa povestesc acum despre problemele sociale specifice oricarui stat civilizat. Le-am intalnit pe toate la nivel local, ca expresie a unui fenomen raspandit in intrega tara si am avut suficient timp si cu cine dialoga pe indelete pentru a le intelege mai bine detaliile. Deh, deformatie profesionala. Dar nu pentru anchete sociale m-am dus eu acolo, ci pentru liniste si solitudine, departe de cacaturile lumii civilizate. Doar nu degeaba se cheama "Operatiunea Qivittoq"...

LE: Cei mai multi dintre tinerii plecati la scoala in Danemarca, sau in capitala, la Nuuk, nu se mai intorc in sat. Cum am spus, in doi ani populatia scazut de la 490 la 380.

[Thor]

E greu de evoluat.. nu am chef sa povestesc acum despre problemele sociale specifice oricarui stat civilizat. Le-am intalnit pe toate la nivel local, ca expresie a unui fenomen raspandit in intrega tara si am avut suficient timp si cu cine dialoga pe indelete pentru a le intelege mai bine detaliile. Deh, deformatie profesionala. Dar nu pentru anchete sociale m-am dus eu acolo, ci pentru liniste si solitudine, departe de cacaturile lumii civilizate. Doar nu degeaba se cheama "Operatiunea Qivittoq"...

Scuze, vorbești despre Groenlanda sau/si despre Islanda?

[DoiNomazi]

Groenlanda.

In Islanda nu am petrecut decat doua zile, la volan... diferentele intre cele doua tari sunt semnificative. Islanda este o tara cu un turism dezvoltat si bine pus la punct. O tara curata si ingrijita in care tot ce este util pare sa fie exploatat rational si cu bun simt.

[Thor]

Groenlanda.

In Islanda nu am petrecut decat doua zile, la volan... diferentele intre cele doua tari sunt semnificative. Islanda este o tara cu un turism dezvoltat si bine pus la punct. O tara curata si ingrijita in care tot ce este util pare sa fie exploatat rational si cu bun simt.

Imi pare rău pentru Groenlanda. Aveam, așa... un vis de... "hai sa mergem sa vedem, acolo...". Nu-nu, nu cu caiacul, in regim de turist.

[DoiNomazi]

Nu vreau sa-ti alterez visul. merita vazut daca ai ocazia. Multi se duc pentru un sejur la bordul unui vas mai mare, sau al unui velier, si toate problemele sociale raman invisibile pe mal. Debarcarile sunt scurte, ies localnici imbracati traditional si danseaza "calusharii", turistii fac poze, cumpara souveniruri (o toba de mana aka o piele intinsa pe un cerc cu diametrul de vreo 24-30 de cm costa doar USD 600) si pleaca inapoi pe vaporul lor curat.

Te poti duce vara in croaziere in adancul fjord-urilor, sau de-a lungul coastei, te poti duce iarna cu saniile trase de atelaje de caini. Aprilie este luna de iarna cea mai buna pentru o vizita, in rest e intuneric si frig rau.