Canoe solara

[Vali]

Salut Bogdan, bun venit pe forum, si multumim pentru contributii.

Felicitari pentru realizare, cu toate ca daca imi permiti, mai e loc de ceva imbunatatiri ca sa obtii rezultate optimizate. As incepe cu partea de hidrodinamica, fiindca de aici pleaca toate calitatile care fac diferenta intre o ambarcatiune mediocra si una optimizata.

Am observat in timp ca lumea acorda o atentie maxima partii de motorizare, alimentare etc etc, neglijand cel mai important aspect la o barca propulsata electric: eficienta hidrodinamica a carenei. Asa ca am sa povestesc in continuare cate ceva despre asta.

Pentru viteza cat mai mare in deplasament, la o putere, turatie si pas de elice date, e nevoie ca viteza sistemului propriu de valuri al barcii sa fie cat mai mare. La deplasament, barca e captiva in acest sistem de valuri creat chiar de ea, si pe care nu-l poate depasi decat prin intrarea in tranzitie si ulterior in glisare, cu un consum energetic imens si deci nerecomandat la propulsia electrica.

Viteza acestui sistem de valuri e proportionala cu lungimea de unda a valului propriu divergent (crestele fiind la extremitatile prova si pupa, si golul de val la cuplul maestru). Rezulta ca pentru a creste viteza barcii, trebuie sa crestem:
1. viteza sistemului de valuri creat de barca , de unde rezulta cresterea
2. lungimii de unda a valului transversal cu crestele la extremitati, de unde rezulta
3. cresterea lungimii la plutire a barcii, bineinteles in limitele impuse de caietul de sarcini

Am incercat aceasta explicatie mult simplificata pentru a intelege de ce e asa importanta lungimea mare la plutire in obtinerea unei viteze maxime de deplasament. Aceasta e doar una din conditiile obtinerii unei carene eficiente. De curiozitate, daca poti vreodata, incearca sa pui un motor electric de-al tau pe un caiac sau sculling skiff pentru echipaj mare (deci foarte lung), ca sa vezi care e diferenta de viteza. Bineinteles ca vei avea nevoie si de un pas corespunzator la elice.

Exista si alte conditii pentru obtinerea calitatilor de eficienta la o carena de deplasament, dintre care, foarte pe scurt, ar trebui amintite:

1. Un semi-unghi al plutirii la prova cat mai mic
2. Un raport Lwl / Bwl cat mai mare, pentru rezistenta de val minima
3. Un raport Bwl / T de aproximativ 2, pentru suprafata udata minima la un deplasament dat
4. O suprafata udata cat mai mica, de unde rezulta o forma a sectiunii maestre cvasi-circulara (cum e la caiace)
5. Lipsa de "umeri hidrodinamici" la plutirea de plina incarcare, care umeri dau de obicei valuri parazite, care altereaza sistemul propriu de valuri al barcii, introducand interferente de val propriu nefavorabile.
6. O suprafata imersa prelucrata cat mai bine, pentru rezistenta de frecare minima
7. etc etc

La barca ta actuala ai urmatoarele probleme:
- ai gogeamitea umerii hidrodinamici, care alaturi de un unghi grosier al plutirii la prova iti introduc o rezistenta de val mare.
- lungimea la plutire e mica, ceea ce inseamna lungime de unda a sistemului propriu de valuri mica, implicit potential redus de viteza mare in deplasament
- lungimea la plutire e mica raportat la latime, care latime e mare din considerente de hidrostatica (stabilitate buna), deci raportul Lwl / Bwl e prea mic, iar rezistenta de val mare
- raportul Bwl / T e prea mare, deci implicit suprafata udata e prea mare la deplasamentul tau cu barca incarcata.

Ce ar merge optimizat IMHO: forma ideala de barca performanta in regim de deplasament este cea a caiacului de competitie. Problema acestei forme este o hidrostatica defectuoasa (barca nu are stabilitate suficienta), insa rezolvarea e foarte simpla, anume cuplarea a 2 asemenea corpuri sub forma de catamaran.

Insa atentie maxima - si aici e o problema, anume alegerea distantei optime intre cele 2 corpuri, astfel ca sa nu apara interferenta nefavorabila de val intre corpuri. Degeaba ne chinuim noi sa obtinem cate un corp optimizat, fiindca o interferenta de val nefavorabila ne franeaza si ne face sa consumam din nou electricitate inutil.

Cam atat am vrut sa povestesc deocamdata dpdv hidrodinamic. Sper ca nu am deranjat sau plictisit cu ceea ce am scris, insa deformatia mea profesionala de navalist m-a indemnat sa despic firul in 4 pentru obtinerea unei eficiente maxime a unei barci propulsate electric, fiindca (macar deocamdata) energia electrica e inca departe de performantele pe care le asteapta lumea.

[bogdanminitehnicus]

Salut Bogdan, bun venit pe forum, si multumim pentru contributii.

Felicitari pentru realizare, cu toate ca daca imi permiti, mai e loc de ceva imbunatatiri ca sa obtii rezultate optimizate. As incepe cu partea de hidrodinamica, fiindca de aici pleaca toate calitatile care fac diferenta intre o ambarcatiune mediocra si una optimizata.

Am observat in timp ca lumea acorda o atentie maxima partii de motorizare, alimentare etc etc, neglijand cel mai important aspect la o barca propulsata electric: eficienta hidrodinamica a carenei. Asa ca am sa povestesc in continuare cate ceva despre asta.

Pentru viteza cat mai mare in deplasament, la o putere, turatie si pas de elice date, e nevoie ca viteza sistemului propriu de valuri al barcii sa fie cat mai mare. La deplasament, barca e captiva in acest sistem de valuri creat chiar de ea, si pe care nu-l poate depasi decat prin intrarea in tranzitie si ulterior in glisare, cu un consum energetic imens si deci nerecomandat la propulsia electrica.

Viteza acestui sistem de valuri e proportionala cu lungimea de unda a valului propriu divergent (crestele fiind la extremitatile prova si pupa, si golul de val la cuplul maestru). Rezulta ca pentru a creste viteza barcii, trebuie sa crestem:
1. viteza sistemului de valuri creat de barca , de unde rezulta cresterea
2. lungimii de unda a valului transversal cu crestele la extremitati, de unde rezulta
3. cresterea lungimii la plutire a barcii, bineinteles in limitele impuse de caietul de sarcini

Am incercat aceasta explicatie mult simplificata pentru a intelege de ce e asa importanta lungimea mare la plutire in obtinerea unei viteze maxime de deplasament. Aceasta e doar una din conditiile obtinerii unei carene eficiente. De curiozitate, daca poti vreodata, incearca sa pui un motor electric de-al tau pe un caiac sau sculling skiff pentru echipaj mare (deci foarte lung), ca sa vezi care e diferenta de viteza. Bineinteles ca vei avea nevoie si de un pas corespunzator la elice.

Exista si alte conditii pentru obtinerea calitatilor de eficienta la o carena de deplasament, dintre care, foarte pe scurt, ar trebui amintite:

1. Un semi-unghi al plutirii la prova cat mai mic
2. Un raport Lwl / Bwl cat mai mare, pentru rezistenta de val minima
3. Un raport Bwl / T de aproximativ 2, pentru suprafata udata minima la un deplasament dat
4. O suprafata udata cat mai mica, de unde rezulta o forma a sectiunii maestre cvasi-circulara (cum e la caiace)
5. Lipsa de "umeri hidrodinamici" la plutirea de plina incarcare, care umeri dau de obicei valuri parazite, care altereaza sistemul propriu de valuri al barcii, introducand interferente de val propriu nefavorabile.
6. O suprafata imersa prelucrata cat mai bine, pentru rezistenta de frecare minima
7. etc etc

La barca ta actuala ai urmatoarele probleme:
- ai gogeamitea umerii hidrodinamici, care alaturi de un unghi grosier al plutirii la prova iti introduc o rezistenta de val mare.
- lungimea la plutire e mica, ceea ce inseamna lungime de unda a sistemului propriu de valuri mica, implicit potential redus de viteza mare in deplasament
- lungimea la plutire e mica raportat la latime, care latime e mare din considerente de hidrostatica (stabilitate buna), deci raportul Lwl / Bwl e prea mic, iar rezistenta de val mare
- raportul Bwl / T e prea mare, deci implicit suprafata udata e prea mare la deplasamentul tau cu barca incarcata.

Ce ar merge optimizat IMHO: forma ideala de barca performanta in regim de deplasament este cea a caiacului de competitie. Problema acestei forme este o hidrostatica defectuoasa (barca nu are stabilitate suficienta), insa rezolvarea e foarte simpla, anume cuplarea a 2 asemenea corpuri sub forma de catamaran.

Insa atentie maxima - si aici e o problema, anume alegerea distantei optime intre cele 2 corpuri, astfel ca sa nu apara interferenta nefavorabila de val intre corpuri. Degeaba ne chinuim noi sa obtinem cate un corp optimizat, fiindca o interferenta de val nefavorabila ne franeaza si ne face sa consumam din nou electricitate inutil.

Cam atat am vrut sa povestesc deocamdata dpdv hidrodinamic. Sper ca nu am deranjat sau plictisit cu ceea ce am scris, insa deformatia mea profesionala de navalist m-a indemnat sa despic firul in 4 pentru obtinerea unei eficiente maxime a unei barci propulsate electric, fiindca (macar deocamdata) energia electrica e inca departe de performantele pe care le asteapta lumea.

salutare,
Chiar imi face placere ca  reusesc sa starnesc atata interes cu proiectul meu de suflet. Pot sa-ti spun ca zilele astea am avut o discutie prelungita cu un proiectant si mi-a confirmat ce mi-ai spus si tu, deci urmatorul proiect va fi clar catamaran cu 2 corpuri de caiac pe la 5,3-6m.
Canoea mea nu este o barca performanta ci pur si simplu o barca rezistenta si stabila, (ea e la baza e un soi de catamaran, longitudinal are un canal gol intre corpuri) care a putut proba toata tehnologia asta, si care sincer mi-a adus enorm de multa satisfactie, mai ales in turele din delta. Acum mai mult ca sigur va urma si un alt proiect sub forma unui catamaran, insa ramane de rezolvat problema  financiara unde gasesc 2 solutii: ori gasesc un sponsor, ori scot la vanzare canoea solara. In prima faza trebuie sa fac rost de 2 caiace

[Vali]

Imi pare rau ca nu ne-am intersectat mai demult, fiindca avem un coleg de forum - antrenor de caiac, care acum cativa ani a dat gratis pe forum o gramada de barci uzate moral, facute din fibra. Uite de exemplu aici: https://forum.capcompas.ro/index.php/topic,304.msg2570.html#msg2570 .

Cred ca totusi daca o iei incet-incet, e posibil sa mai gasesti barci depasite pe la cluburile de caiac. Poate daca iei legatura cu "the coach" Buciu, cine stie, poate ai noroc.

Eu de exemplu am vrut sa iau acum vreo 3 ani 2 caiace de 2 persoane din placaj, de la clubul din Galati, dar din pacate nu am avut unde sa le depozitez. Alea erau cu adevarat niste bijuterii, plus ca se pretau foarte bine la asamblarea tip catamaran, fiindca aveau si osatura de care puteai sa te prinzi cu structura de legatura.

Edit: apropo, daca nu deranjez, poate imi poti scrie pe privat cine e proiectantul cu care ai discutat, bineinteles daca e posibil. Ma gandesc ca poate-l cunosc cumva, si in general ma bucur cand cunosc oameni din bransa.

[acig]

Vali, excelenta expunerea pe intelesul tuturor a principiilor hidrostatice in regim de deplasament;Citind ce ai postat, cateva beculete mi s-au aprins;Asa ca voi medita pe ele !!!

[deltasub]

Apropo de corpuri tip caiac, un prieten a facut un trimaran electric de 7,70 m x 2,40 m  care reuseste sa urmareasca barcile de canotaj:
http://www.canottiericandia.com/vestiario/trimarano-green/

[bogdanminitehnicus]

foarte tare, asa gandesc si eu dar nu asa inalt

[bogdanminitehnicus]

a venit mosu 2 acumulatori lifepo4 de 90 ah
www.prowatt.ro

[bogdanminitehnicus]

80% descarcare- 2000 cicluri
50% descarcare -5000 cicluri
curent maxim incarcare-descarcare 270Ah
greutate 16kg
Sper sa dublez autonomia, insa momentam asteptam primavara pt teste

[ghrt]

O grămadă de bani. Am rugămintea să ne ţii la curent cu performanţele acumulatorilor. Am de gând să îmi iau unul de 90Ah plus nişte panouri solare flexibile pentru frigider, când se anunţă căldura, prin mai.

[Florio]

a venit mosu 2 acumulatori lifepo4 de 90 ah
www.prowatt.ro

Generos, Mosul tau, m-a stârnit și pe mine să cotrobăi prin site-ul respectiv.
Diferenta uriașă de pret fata de acum 7 ani cand îmi alcătuiam circuitul solar al bărcii, mă face să mai vreau ceva energie sub forma de panouri
Partea delicată a problemei rămâne tot în acumulatori.

[cristizz]

a venit mosu 2 acumulatori lifepo4 de 90 ah
www.prowatt.ro

Cred ca Mosului i-a placut tare mult poezia pe care ai pregatit-o 

Felicitari! Acumulatorii sunt foarte performanti, si posibilitatea de a-i descarca 100% (ocazional) iti ofera un mare grad de siguranta in exploatare.
Diferenta enorma de pret fata de AGM sau Gel ii face dezirabili (in opinia mea) numai daca esti conditionat extrem de spatiu sau masa.
Iti astept impresiile dupa testele reale.
Spor!

[bogdanminitehnicus]

O grămadă de bani. Am rugămintea să ne ţii la curent cu performanţele acumulatorilor. Am de gând să îmi iau unul de 90Ah plus nişte panouri solare flexibile pentru frigider, când se anunţă căldura, prin mai.

Salutare, pentru frigider n-are rost sa iei litiu, mergi pe varianta cu plumb e muult mai eftina si functioneaza f bine. Cu un acumulator de plumb m-am dat tot anul 2016 fara nicio problema, insa am vrut sa merg pe un motor de 24 v, iar 2 acumulatori de pb ar fi insemnat cam 66kg in plus.

[bogdanminitehnicus]

Cred ca Mosului i-a placut tare mult poezia pe care ai pregatit-o 

Felicitari! Acumulatorii sunt foarte performanti, si posibilitatea de a-i descarca 100% (ocazional) iti ofera un mare grad de siguranta in exploatare.
Diferenta enorma de pret fata de AGM sau Gel ii face dezirabili (in opinia mea) numai daca esti conditionat extrem de spatiu sau masa.
Iti astept impresiile dupa testele reale.
Spor!

a fost o poezie scurta si de efect, totodata a trebuit sa renunt la o pasiune mai veche -aeromodelismul/ navomodelismul

[ghrt]

[...] pentru frigider n-are rost sa iei litiu, mergi pe varianta cu plumb e muult mai eftina si functioneaza f bine[...]

La prima vedere ai dreptate.
O baterie Gel de 220Ah, care îmi permite un consum de 70Ah (32%) costă 2400 lei şi durează 1800 cicluri.
O baterie LFP de 90Ah cu BMS, la un consum de 70Ah (77%) costă 5000 lei si durează 2000 de cicluri.

LFP-ul, dacă voi avea un consum pe la 35-40Ah (ceea ce nu cred), va ajunge la acelaşi cost datorită numărului mai mare de cicluri.
Gel-ul are un avantaj: dacă chiar am nevoie, pot să consum mai mult.

Problemele sunt legate de spaţiu (trebuie în cel mai bun caz să găsesc un alt loc pentru rezerva de 5L de motorină şi să rearanjez totul în lockerul pupa) şi nu în ultimul rând de greutate. Cele 50kg în plus la extremitatea pupa şi situate sus se vor simţi cu siguranţă la trim. Trebuie să experiementez.

O problemă este legată şi de temperatură. Vara la marşurile la motor temperatura este prea mare, peste 50*C, aproape 60* din ce am măsurat. Asta pare să excludă LFP-ul şi să dăuneze ăstora cu Pb. Mă bate gândul să leg un ventilator la ieşirea alternatorului.

La modul subiectiv îmi plac gadgeturile deci totuşi când te dai zi-ne câte ceva despre performanţa bateriilor.

[bogdanminitehnicus]

La prima vedere ai dreptate.
O baterie Gel de 220Ah, care îmi permite un consum de 70Ah (32%) costă 2400 lei şi durează 1800 cicluri.
O baterie LFP de 90Ah cu BMS, la un consum de 70Ah (77%) costă 5000 lei si durează 2000 de cicluri.

LFP-ul, dacă voi avea un consum pe la 35-40Ah (ceea ce nu cred), va ajunge la acelaşi cost datorită numărului mai mare de cicluri.
Gel-ul are un avantaj: dacă chiar am nevoie, pot să consum mai mult.

Problemele sunt legate de spaţiu (trebuie în cel mai bun caz să găsesc un alt loc pentru rezerva de 5L de motorină şi să rearanjez totul în lockerul pupa) şi nu în ultimul rând de greutate. Cele 50kg în plus la extremitatea pupa şi situate sus se vor simţi cu siguranţă la trim. Trebuie să experiementez.

O problemă este legată şi de temperatură. Vara la marşurile la motor temperatura este prea mare, peste 50*C, aproape 60* din ce am măsurat. Asta pare să excludă LFP-ul şi să dăuneze ăstora cu Pb. Mă bate gândul să leg un ventilator la ieşirea alternatorului.

La modul subiectiv îmi plac gadgeturile deci totuşi când te dai zi-ne câte ceva despre performanţa bateriilor.

Ma mananca sa vad si eu ce pot acumulatori, insa nu am cum sa ies pe apa, mai mult ca sigur e inghetata si trebuie sa incropesc o cutie etansa in care sa intre toate acaretele electrice. Din pacate nu am loc incalzit unde sa lucrez, deocamdata traiesc din filmuletele de azi vara din delta
App acumulatorul de pb cu deep discharge agm sau gel (are durata de viata mai mare) se poate descarca pana la 75-80%