Despre Olanda

[ionpescarul]

Am umblat prin Olanda cam o luna ,am fost de 2 ori ,prima data am locuit la camping a doua oara la o romanca stbilita acolo  prin 95 .Am umblat prin toata Europa ,dar Olanda are ceva special ,sunt deosebiti,cumpatati,comunicativi, prietenosi,foarte pregatiti in multe domeni.In cursul saptamani majoritatea  folosesc biciclete si masini de mic litraj ,iar la sfarsitul saptamani placerea multora este sa se plimbe intr-o masina din ani 70-80 perfect reconditionata .Au alta scala a valorilor ,mai sanatoasa ,care denota o intelepciune aparte.Pentru mine Olanda este un vis.Unde poate ajunge o civilizatie foarte permisiva , dar si foarte instruita.Ca o comparatie (am facut-o si cu nemti prin 95) ,deci, daca pentru noi romani factori sociali ar fi favorabili ( dar nu sunt de 27 de ani ) iar olandezi  sa  doarma vreo 250 -300 de ani sa nu mai miște un pai in evolutia lor .ar fi posibil sa ajungem la nivelul lor de educatie si bunastare.Materie prima avem (nu ar fi nevoie sa mulgem Indile Olandeze ,cum au facut ei cateva sute de ani) ,noi avem stratul de pamant negru fertil intre 1m si 1,5m ,iar la ei are maxim 30cm,noi avem un relief incomparabil avantajos fata de al lor ,sare ,apa potabila ,paduri.In afara de rusi ,suntem singura tara din Europa  care a avut petrol in cantitati mari  si inca mai are ,Ei nu au nimic din ce am scris mai sus.Si ma ia o tristete si o admiratie si o neputinta ,dar asta e viata romanului.Daca se considera ca am poluat topicul ,nu ma supar daca dispare postarea.

[cristizz]

....Materie prima avem (nu ar fi nevoie sa mulgem Indile Olandeze ,cum au facut ei cateva sute de ani) ,noi avem stratul de pamant negru fertil intre 1m si 1,5m ,iar la ei are maxim 30cm,noi avem un relief incomparabil avantajos fata de al lor ,sare ,apa potabila ,paduri...................... petrol in cantitati mari ......... Ei nu au nimic din ce am scris mai sus....

Pai tocmai asta este motivul pentru care nu o sa-i ajungem pe Ei: pentru ca avem .
Ei  nu au si sunt nevoiti sa ia de la altii. Ca sa ia, trebuie sa se deplaseze la rezerva, si uite asa ajung unii sa creeze imperii.

[pelicanul]

Ca sa "mulga Indiile Olandeze" au fost nevoiti sa se duca pina acolo. Pentru asta au construit cele mai bune  corabii ale vremii si au descoperit noi metode de navigatie, intr-un timp cind calatoriile la asemenea distante erau comparabile cu trimiterea oamenilor in spatiu.
Pentru administrarea imperiului au adus inovatii majore in comert, in banci si in asigurari si au inventat bursa.
Toate astea in timp ce se bateau cu englezii si cu spaniolii, care erau cele mai mari puteri maritime ale vremii.
Ar mai fi multe de spus despre Olanda... 

[Vali]

Nea Ion, nu stergem postarea, dar o sa separam discutia despre Olanda in alt topic.

Nu avem cum sa facem vreo comparatie intre natiunea noastra si cea olandeza, fiindca sunt mult prea multe diferente, acumulate in sute si sute de ani de istorie. Poate intru si eu putin pe aici, dar cand termin treaba .

[ionpescarul]

Ca sa "mulga Indiile Olandeze" au fost nevoiti sa se duca pina acolo. Pentru asta au construit cele mai bune  corabii ale vremii si au descoperit noi metode de navigatie, intr-un timp cind calatoriile la asemenea distante erau comparabile cu trimiterea oamenilor in spatiu.
Pentru administrarea imperiului au adus inovatii majore in comert, in banci si in asigurari si au inventat bursa.
Toate astea in timp ce se bateau cu englezii si cu spaniolii, care erau cele mai mari puteri maritime ale vremii.
Ar mai fi multe de spus despre Olanda... 

Perfect de acord cu dvs , disperarea de resurse te face inventiv.

[ionpescarul]

Pai tocmai asta este motivul pentru care nu o sa-i ajungem pe Ei: pentru ca avem .
Ei  nu au si sunt nevoiti sa ia de la altii. Ca sa ia, trebuie sa se deplaseze la rezerva, si uite asa ajung unii sa creeze imperii.

Nici pe dvs nu am de ce sa va contrazic ,aveti perfecta dreptate,eu nu am zis decat ca ma ia o tristete si o admiratie ,tristetea pentru noi si admiratia pentru olandezi.

[Vali]

Nea Ion, am sa vin cu un exemplu practic, ca sa se vada exact ce anume ne diferentiaza asa de mult de alte natii dezvoltate, ca olandezii.

In 2006 imi terminasem tot ceea ce-mi propusesem cand am terminat liceul: imi construisem si "echipasem" complet o casa cu etaj, imi luasem masina, motociclete, barca, si ma plimbasem pe saturate cu soata cu motorul peste tot.

Aveam 34 de ani, eram plin de energie, datorii la banci aproape deloc, si simteam ca ma irosesc la serviciul de birocrati IT-isti unde lucram. Asa ca am hotarat s-o iau pe cont propriu, sa nu mai stau dupa toanele conducerii si sindicatului. Ma gandeam la o exploatatie agricola intensiva si cu valoare adaugata mare, cum au fermierii din vest, care isi permit un trai mai mult decat decent prin munca pe cont propriu.

Imediat dupa revolutie am lucrat o perioada ca piscicultor, si mi-a placut tare indeletnicirea asta, cu toate ca era o munca grea si rudimentara, mostenita astfel din vremea veche. Totusi, in 2006 existau si se popularizau deja pe web noile tehnologii de acvacultura intensiva, de tip flow-through, exploatatii super-intensive, sisteme recirculante, acvaponie etc. Asa ca am pornit pe directia asta initial.

Am avut nevoie de 3 ani si o gramada de esecuri ca sa-mi dau seama ca nu voi ajunge vreodata sa fac asa ceva. Era cat pe ce sa iau in chirie si o balta undeva prin judet, dar mi-a trecut cand am vazut cum abia asteptau flamanzii aia de acolo sa se relanseze balta ca sa aiba ce bracona.

Problemele cele mai mari le-am avut cu autoritatile care culmea aveau obligatia sa sprijine acest tip de activitati: OJCA, ANPA, OCOT, ICDPIP, Universitatea. Toti asteptau spaga, si atitudinea lor era de tipul "da-l in ma-sa pe asta, de ce sa se imbogateasca el si noi nu".

Singurul sprijin real l-am primit (contra cost bineinteles) de la entitati private care activau pe aceasta piata. Nu era atunci nebunia de azi cu DNA-uri etc, si culmea e ca si privatii astia imi sugerau sa "sar la cap" catre autoritati daca vreau sa-mi mearga treaba, sau sa intru in partid si alte asemenea mizerii.

Asa ca m-am reorientat: am invatat, am experimentat, si am inceput sa cultiv ciuperci . Culmea e ca am invatat cel mai mult dintr-un curs olandez, de care mi-a facut rost colegul de forum Gigi Tolan, caruia ii multumesc si pe aceasta cale.

Aici treaba era diferita, in sensul ca nimeni din autoritati nu stia absolut nimic, veneau la cursuri si ne dictau din carti de 8 lei pe care le gaseai pe toate tarabele. Nestiind nimic, nici nu aveau ce piedici sa-ti puna, asa ca ignoranta autoritatilor era binevenita. Bineinteles ca si investitiile, cheltuielile, dar si riscurile erau mult mai mici ca la acvacultura, iar rentabiitatea economica era "sanatoasa".

Asa ca in 2009 eram bagat pana peste cap in treaba cu ciupercile. Imi imaginam ca voi ajunge ca in Olanda, sa am gospodaria mea cu exploatatia alaturi, si sa vand ori de acasa, ori sa am desfacerea asigurata prin contract cu magazinele mari.

Bineinteles ca socoteala de acasa nu s-a potrivit cu cea din targ, dar chiar si asa nu era chiar de rau.
M-am ferit cat am putut de datorii la banci, finantari, fonduri europene etc, fiindca am cunoscut multi oameni care "si-au furat-o" urat, cu ocazia decontarii la alte cursuri de schimb, sau din cauza intarzierii diverselor transe de bani etc. Asa ca cresterea mea era mica, dar constanta.

Probabil ca daca as fi continuat, azi eram deja departe. Imi placea aceasta activitate, imi dadea independenta dorita, lucram aproape de natura, insa aveam 2 probleme care m-au facut pana la urma sa renunt:

1. desfacerea era de-a dreptul haotica, aveam solicitari mari de la tarabagiii din piete, dupa care cand aveam productie prea mare alergam disperat peste tot sa scap de marfa chiar si mai ieftin, numai sa nu o arunc.
2. activitatea respectiva nu-mi permitea aproape deloc timp liber, din cauza ca trebuia sa fiu continuu "calare" pe situatie. Secretul succesului unei exploatatii de ciuperci este mentinerea unei igiene de cultura impecabile si a unui microclimat strict controlat - temperatura, umiditate, ventilatie, luminozitate. Iar acestea nu pot fi lasate in grija vreunui angajat nepasator, decat cu riscul pierderii ciclului de cultura.

Renuntarea nu a fost intentionata, ci s-a intamplat ceva care m-a obligat (temporar ma gandeam eu) sa intrerup: in urma discutiilor despre barci pe forumuri, un coleg a venit si mi-a spus "fa-mi si mie barca asta" . Iar de atunci asta fac, fara intrerupere.

Ce pot sa spun e ca inclusiv pe partea cu ciupercile am avut destul de multe piedici, din partea Sanepidului, Administratiei pietelor, celor de la consultanta agricola etc. Norocul meu era ca erau total incompetenti pe ciuperci, si nu gaseau raspuns la argumentele mele.

O problema nasoala era ca nu gaseam deloc oameni potriviti ca angajati, ceea ce e o boala a societatii de azi de la noi: cine e muncitor si serios e plecat demult afara, iar cine a ramas in tara ori are treaba lui, ori e un betivan sau lenes incorigibil.

Am scris aceste lucruri (foarte sumar) ca sa se vada ce il asteapta pe un om interesat sa fie propriul lui stapan aici, si ce are de indurat. Poate cea mai urata treaba e instabilitatea legislativa si politicile total opuse ale guvernelor care se succed. Dar nici cu omul de rand nu mi-e rusine, fiindca de jur imprejur toti se uita urat la tine, te barfesc, iti fac reclamatii etc, totul in spiritul caprei vecinului. Adica daca ei sunt niste nasoi, asa trebuie sa fie toata lumea.

Cata vreme lipsa de respect a muncii va domina la noi, nu avem cum sa evoluam ca sa putem sta macar in siajul tarilor dezvoltate. Cata vreme smecheria si combinatiile vor fi preferatele romanului, de la politician si pana la ultimul braconier piscicol, sunt slabe sansele sa ne revenim.

Am pus aici cateva poze din vremea (frumoasa) in care cultivam ciuperci. Cred ca anul asta am sa ma reapuc de ciuperci, macar asa, de placere, si ca sa am permanent ciuperci proaspete pe masa.

[ionpescarul]

Nu te citez ,dar raspunsul e pentru Vali .
Nene m-ai omorat cu ciupercile .
Din 99 pana in 2002 am cultivat champinion ,lucram cu aproximativ 6 tone de compost ,am construit ciupercaria de la 0 singur si am lucrat numai singur,am construit   si platforma pentru pregatit compostul.O carte despre cultura in toate variantele ,de la cultura gospodareasca pana la cultura intensiva de  vreo 300 de pagini o stiam pe de rost.E mult de scris ,dar deturnam discutia.Champinionul e mult mai pretentios decat pleurotus ,la un momentdat am vrut sa ma apuc si de pleurotus ,pentru ca pregatirea substratului e infinit mai simpla.Poate avem timp sa povestim la tel ,nu stiu daca intereseaza pe cineva asa ceva.

[Vali]

Vezi ce mica-i lumea . Am sa-ti povestesc si eu aventurile mele cu Agaricus (champignon). Ma tem insa ca va trebui sa bifurcam iar un topic nou .  Nu-i nimic, suntem aici ca sa povestim tot ce ne face placere.

Eu mai am treaba, dar o sa revin mai pe dupa amiaza.

[Thor]

Perfect de acord cu dvs , disperarea de resurse te face inventiv.

Adică: ,,foamea ascute mintea".

[cristiantutuianu]

Vezi ce mica-i lumea . Am sa-ti povestesc si eu aventurile mele cu Agaricus (champignon). Ma tem insa ca va trebui sa bifurcam iar un topic nou .  Nu-i nimic, suntem aici ca sa povestim tot ce ne face placere.

Eu mai am treaba, dar o sa revin mai pe dupa amiaza.

Abia astept sa povestiti despre ....sunt curios tare
Si eu am avut in cap o chestie de genul asta  f.f.tare
Pleurotus pregatirea substratului e infinit mai simpla
Hai povestiti!

[cristizz]

Din fericire eu nu prea am ce sa spun despre ciuperci ... nici despre olandeze 

[Vali]

 
Abia astept sa povestiti despre ....sunt curios tare
Si eu am avut in cap o chestie de genul asta  f.f.tare
Pleurotus pregatirea substratului e infinit mai simpla
Hai povestiti!

Mie imi place pleurotus fiindca e o ciuperca rustica, foarte putin pretentioasa, si foarte rezistenta la diversi daunatori. Din acest motiv nu are nevoie de tratamente chimice, cum e la champignon (champignon fara chimicale nu se poate obtine).

In plus, gustul pleurotusului e mult mai placut (cel putin pentru mine). Cel mai savuros pleurotus se obtine prin deshidratarea (uscarea) completa, urmata de rehidratare (inmuiere in apa). Un snitel din ciuperca facuta in acest mod bate dpmdv orice alt snitel, de orice natura. Probabil ca prin deshidratare aromele ciupercii se intensifica, fiindca e o diferenta serioasa intre gustul ciupercii normale fata de cea rehidratata.

Problema la noi este ca tot pleurotusul care se gaseste in comert e recoltat tarziu, iar ciuperca e deja batrana si atoasa. Producatori fac asta pentru a obtine dimensiunea si deci greutatea maxima a ciupercii. Se poate observa usor: atunci cand marginea ciupercii e zdrentuita, ciuperca e deja batrana si piciorul ciupercii e foarte atos, nemaifiind comestibil. Daca ne uitam in pozele de mai sus, ciupercile au palaria convexa si nu sunt zdrentuite pe margini, cum e cazul la ciuperca batrana.

Eu de obicei recoltam ciuperca inainte de a ajunge la maturitate si a imbatrani, atunci cand si aroma, si consistenta sunt excelente. E drept ca nu obtineam poate greutatea maxima posibila, in schimb ciupercile mele erau foarte cautate, toti imi spuneau ca sunt mult mai bune decat ce se gaseste in comert. Poate si din cauza ca eram foarte atent la pasteurizarea compostului, tocmai ca sa nu folosesc chimicale.

Problema la pleurotus e obtinerea unei pasteurizari perfecte a compostului, care, odata cu respectarea celorlalte conditii de igiena a culturii, asigura imunitatea compostului la mucegai si diversi daunatori.

Cel mai mare pericol la pasteurizare este atunci cand compostul apuca sa fermenteze. In acel moment ph-ul devine acid, iar incubatia miceliului ciupercii e compromisa, fiind stimulata incubatia miceliului mucegaiului. Orice sac de compost atins de mucegai e compromis, si trebuie indepartat imediat, ca sa nu infesteze si ceilalti saci.

Incubatia miceliului ciupercii e etapa critica. Daca se depaseste cu bine acest stadiu, putem sa asteptam cu rabdare fructificarea, care se desfasoara in mai multe cicluri, dintre care primele 3 sunt mai importante. In prima poza se vad primordiile, adica faza initiala de aparitie a ciupercii miniaturale.

In functie de parametrii de microclimat, se pot obtine diverse forme ale ciupercii. De exemplu, daca piciorul e alungit si palaria mica, avem un exces de CO2, iar ciuperca se lungeste ca sa ajunga la aerul mai curat. Foarte important e deci sa gasim echilbrul optim intre temperatura, umiditatea si ventilatia necesare, mai ales ca acesti parametri sunt antagonici si greu de obtinut simultan.

As putea continua pana maine, dar ma opresc aici . Pentru cine e interesat, exista documentatie din belsug, problema fiind insa, ca in orice domeniu, ca nu-ti spune nimeni secretele, ramanand sa le descopere fiecare.

[radu_d]

Sa va traiasca  ciupercile, uite intrebare: daca ma apuca vreodata sa plec in lume cu barca si imi pun problema mancarii de la bord, merge sa pun un ghivechi mai mare sa culeg ceva ciuperci sau e prea mare bataie de cap sa faci asa ceva intr-o cabina pupa?


Cine vrea mai multe de cultivat gaseste aici      https://www.amazon.com/Sailing-Farm-Survival-Guide-Homesteading/dp/0898150515

[ionpescarul]

Adică: ,,foamea ascute mintea".

Exact
Dar acum ce sa cred despre noi ,avand toate valorile astea sub nas ,nu avem pentru ce lupta ,dar nici ale noastre nu sunt fizic,totul e al statului ,iar el decide cui le vinde si pe cat? Olandezul daca ar avea ce avem noi , ar vinde cum vindem noi?