Cine, cum, unde, cât si de ce mai face sport

Creat de gvincentiu, Martie 19, 2013, 10:47:02 AM

« precedentul - următorul »

0 Membri şi 5 Vizitatori vizualizează acest subiect.

bogdanbuciu

Citat din: gvincentiu din Iulie 13, 2013, 01:17:21 PM
Am mers pe aceeasi perioada de efort, 12.30 min ca cea destinata alergarii, in doua reprize. O comparatie:
- alergat, 2 reprize= 454 calorii, inima functionand in regim de imbunatatire cardiovasculare si performante atletice.
- bicicleta, pentru aceleasi intervale de timp avem 147 de calorii insa in prima etapa inima funtioneaza in regim de recuperare, iar apoi in regim de fitness, desi eu sesizez ca depun acelasi efort ca la alergare, fiind tot atat de obosit dupa fiecare repriza, sau chiar mai obosit.
Ce deducem de aici?

Ce deduc eu:
- aparatele care interpreteaza consumul caloric sunt necalibrate. Poate bicicleta calculeaza consumul pentru o persoana de X kg greutate si tu nu semeni cu persoana respectiva.
- la alergare iti muti intregul hoit, pe cand pe eliptica invarti un mecanism cu efortul trenului inferior (aproape regardless de ce faci tu cu mana in timpul asta)
- sau alte variante
De ce oamenii îşi pierd timpul cu lucruri care nu le folosesc după moarte?

gvincentiu

Am observat ca dupa ce am trecut de suta, inima a intrat intr-un ritm ce-l consider normal, adaptandu-se eforutlui impus, pe 2,5km. Astfel in ultimele trei ture (si as zice ca si de acum inainte) nu a depasit 180, atat cat mi-am impus ca limita. O vreme o sa mai alerg asa, vreo 50 de km dupa care imi cresc cadenta sau maresc distanta.
Ganduri bune !

gvincentiu

Doar ce m-am intors din concediu atingand putin (o saptamana) si mirajul Ultra All Inclusive! Rezultatul? Mai negru decât cel mai intunecat negru (daca-mi este permisa expresia): 3 kilograme in plus, grasimile au crescut cu 2 %, iar in ultimii 20 de km toti indicatorii inregistrati au luat-o razna. Sunt condamnat la o viata cu sport aproape in fiecare zi. Tocmai ce ma dezvatasem, cufundandu-ma dimineata intr-o dulce lenevie, dupa cafea, citind carti si alte reviste, urmarind barfa TV... Asta e, schimbam de drum.
Ganduri bune !

gvincentiu

Am mai facut o tura: Dunarea tot scazuta, in mijlocul ei este o insula unde apa are doar 20-30 cm adancime. Am alergat cu multe proiecte in cap, insa bucuros ca http://www.seafaring.com/ a fost lansat din nou, dupa aproape un an de absenta. Mai vedem si noi ce fac unii dincolo de ocean, ne mai clatim ochii....
Ganduri bune !

ionpescarul

Domnilor aveti mare dreptate ,de vreo 10 ani parca m-am insurat cu calculatorul,din cauza sedentarismului am renuntat la tigari ,apoi la alcool ,sigur mi-am mai prelungit viata  ,altfel eram mort pana acuma,dar tot o baliga sunt ,de cand m-am lasat de tigari mananc si mai mult ,iar cand sunt stresat ,mananc din ora in ora  , cineva scria despre ameteli ,sa intimplat de 2 ori ,am crezut ca nu sunt alimentat suficient si am bagat carne mai multa  ,mananc cat toata familia ,pana acum 10 ani aveam 68 -70kg (in ultimi 10 ani munca prestata sa schimbat total  , acum am in jur de 90 , si daca alerg 50m cred ca fac infarct. (toata viata am facut multa miscare ,dintr-un om care muncea mult fizic ,am ajuns un sobolan de birou.Sa stiti ca m-ati motivat ,am si 2 biciclete si banda si stepar si bicicleta fixa (astea de fitnes  le-am luat pentru nevastamea  ,zicea ca le rupe ,dar sunt aruncate intro camera de cativa ani) ma apuc de miscare ca o mierlesc .
Va multumesc.

dany

Cum ai reusit sa te lasi de fumat?Spritul l-am lasat total de 7 ani,dar cu tigara nu am reusit,dar nici nu prea am incercat, sa fiu cinstit.Mi se pare imposibil....Am avut un accident[mi-am rupt 4 coaste]acum 4 ani,si abia respiram,nu puteam sa rad,sa tusesc,etc.,dar fumam...Daca ai vreo reteta miracol,spune-o! Vointa mai intai,stiu,dar restul...Multumesc!

ionpescarul

Povestea e putin mai lunga
Nu a fost nici-o vointa , cam intre 2005 si 2008 mergeam foarte des la Dunare ,afacerile mergeau nesperat de bine ,dar asta insemna sa stau doar la birou sa sa fac in continuu calcule , cand  lucram 12 ore eram fericit ,dar foarte des lucram in jur de 15 ore (calcule ,facturi ,devize ,organizare de santier) Vinerea fugeam la Dunare la pescuit ,asa se numea ,dar   eu mergeam special sa ma imbat ,sa uit de tot ,sa spal creieri , deci stiti ,multi se lauda ca beau 3 zile si  nu se imbata ,e chiar o vorba ,,bautura o beau eu ,,,nu ma bea ea pe mine ,,, eu nu faceam parte din echipa asta, pe mine ma interesa sa ma imbat cit mai repede ,de regula intr-o ora eram cu chef mare . chestia asta a dus insa si la multe evenimente nedorite , intr-o noapte am plecat cu masina si undeva pe o intinsura am intrat cu ea in Dunare,noroc ca dunarea era crescuta si masina sa proptit in niste salci inundate ,in alta noapte ,am cazut pe spate cu scaunul (beat mort )m-am proptit in mana in cadere si durere mare ,colegi ca sa ma ajute ,unul ma tinea din spate ,iar altul ma tragea cat putea de tare ,crezand ca e sarita din incheietura, durerea dracu ,pana la urma i-am potolit sa     nu ma mai traga de ea ,cand m-am dus acasa ,mana era fisurata bine , alta  data ,la sfirsitul lui februarie ,am cazut noaptea in Dunare (dunarea era scazuta tare ,am cazut pe spate de la vreo 3m   (beat mort )  pe trunchiul unui pom  si s-au fisurat  2 coaste ,a fost soc mare ,apa extrem de rece , socul . durerea foarte puternica , intimplarea aia a fost de pomina  ,alta data (cumparasem un Mercedes clasa S , de prin 86 ,bagasem aproape 3mii euro in el ca doar caroseria era buna  ,il facusem boboc, era o masina de suflet, sa terminat bautura si plec cu masina (cuc si pasare eram ) plec la ilgani dupa bere , pe digul ala ,unde daca se culca o vaca in gropile de pe dig ? nu o vedeai ,si eu mergeam probabil cu vreo 60 ,70 , am luat bere ,ne-am intors si am continuat cheful , dupa vreo 3 zile salt capota sa verific masina ,ca trebuia sa plecam , elicea de la vascocuplaj (cara raceste ventilatorul ,nu mai era ,radiatorul pulbere ,avariat inclusiv radiatorul de clima  (am avut o mahnire mare ,tineam mult la masina aia si vedeam cat de inconstient eram cand ma imbatam ) aparuse o teama ,la fiecare iesire pateam  cate ceva ,dar lucruri periculoase, astia din echipa ,cum ajungeam pe garla imi luau cheile de la masina sa  nu fac vreo nenorocire si ma supravegheau (chiar daca se imbatau si ei ,dar  belelele tot se intimplau ) la o iesire ma imbat (ca asa era regula ) si ma culc pe iarba ,era primavara , cand plecasem catre garla ,deja eram racit ,  din cauza ca am dormit pe iarba aia cruda ,pamantul rece ,de primavara , am facut o complicatie ,dupa 2 zile am plecat de pe garla ,boala era instalata din plin ,in mod normal trebuia sa merg la urgente (aveam senzatia ca urinez din  5 in 5 min  si tremuram de parca eram dezbracat in zapada . Nu mai puteam sa beau apa sau sa mananc , cand aprindeam o tigare simteam ca imi face foarte rau ,fumul inhalat  si atunci am zis ,de azi nu mai fumez ,aveam vreo 5 pachete de Kent sic and am plecat  le-am lasat pe malul Dunari  sa le ia cine o vrea  3 saptamani am zacut la pat ,dupa 3 saptamani am realizat ca nu am fumat in toata perioada asta. M-am mai lasat de tigari ,dar cu cat am fost mai hotarat in prima zi ,cu atat mai usor am cedat si le-am luat din nou si de frica am zis altfel ,incerc sa fac o pauza mai lunga ,dar in sinea mea ma bucuram ca am scapat de chinul primelor 3 saptamani ,care sunt criminale pentru unul care incearca sa se lase de tigari ,eram constient ca nu am ambitie ,dar greul trecuse ,fara sa imi dau seama ,datorita boli , in tot acest timp nici cafea nu am mai baut ,cafeaua si tigara ,erau unite la mine pe viata ,dimineata intre 5 si 8  bagam o cana mare de apa ,plina 250gr si vreo 8 tigari ,la ora 10 dimineata  nu mai eram bun de nimic , eram epuizat si lucram  cu randamentul unui om sanatos  de vreo 25% ,nici cu sexul nu mai eram in parametri dar dadeam vina pe varsta ,pe obisnuinta. Cine ma intreba ,ziceam ,, ca  incerc sa  fac doar o pauza mai lunga  , dar in sinea mea ,era o teama mare sa  nu recidivez , am visat ca am fumat si in somn eram foarte suparat ca am cedat ,cand m-am sculat am avut o bucurie mare ca ,,a foat doar un vis ,, cred ca sunt vreo 3 ani de cand le-am lasat , am avut 2 suparari crunte ,cand in primele secunde  ? daca aveam o tigare o aprindeam  ,apoi imediat refuzam gandul ,asta a fost in primi ani ,acum a disparut si tentatia asta ,atunci cand sunt situati extreme. Cam asta e . Primul care sa lasat de fumat din grupul nostru a avut urmatorul moto :  Daca mai fumez ma curat repede  si vreau sa ma mai bucur de viata  ,sa mai  merg  la pescuit si  sa ma bucur si eu vazand cum i-mi cresc nepoti.Era si el la fel ca mine ,fuma din clasa  a 8a , fusese un inotator de exceptie ,si eu am fost ,si eram varza amandoi , la mine nu a mers motivatia lui ,chiar ma intreba ,ce faci ,ce ai de gand , nu vezi ca esti pa? Cu bautura hotararea am luat-o cind la o iesire la Dunare l-am luat pe socrul meu cu mine pe garla (lam luat sincer din placere ,are 80 de ani ,s ail mai scot si  pe el sa mai vada lumea ,sa se mai relaxeze,deci simteam ca fac un bine ,de care eram bucuros. In prima zi la 2 dupa masa bausem amindoi ,probabil vreo 4,5,6 peturi la 2,5 litri cu bere , am plecat cu masine si am mai cumparat jumatate de sac cu bere , seara eram amindoi ranga , mosul a sarit la bataie , situatia a escaladat exploziv , am sunat la 112 sa vina sa il ia , a venit ambulanta pe apa la luat pe mos , eu am strans bagajul  si am plecat acasa. Mosul a venit si el dupa vreo 2 zile  Cand am judecat problema la rece ,am realizat ca , daca macar eu eram treaz ,nu se intimpla absolut nimic si cum sa transformat o iesire ,in care am luat un om cu mine ,pentru a se simti si el bine  ,in ceva care se putea lasa cu mortaciuni.Bineinteles ca si mosul avea vina lui ,dar  eu am zis ,gata cu bautura ,de hotararea asta nu imi e frica ,nu eram dependent , beam doar de stres si acum sunt stresat ,dar  eu cand beam un pahar ,nu ma mai opream , nu sunt dependent , dar excesele voite ma degradasera bine , m-am vazut in citeva clipuri ,beat mort , uneori eram amuzant ,dar de cele mai multe ori ma priveam cu o mare scarba ,eram genul de om beat ,de care iti e scarba ,mai bine il eviti ,acum e ok ,sunt ala care sunt in mod normal si e bine asa .
Gata cu spovedania ,plec cu fimiu sa  ne plimbam putin cu bicicletele. Scuzati unele greseli la scris.
ps .am incercat si cu champomix ,dar povestesc alta data

dany

O experienta asemanatoare am trait si eu.Beam zilnic cantitati industriale de vin,berea mi se parea parea prea slaba....Taria numai ocazional cate un "ciocanel".Dar a trecut,am vorbit mult despre asta[chiar si cu voi].Acum nu mai suport mirosul de alcool,respiratia unuia care a baut i-mi face pielea de gaina si mi se ridica parul pe maini.Tigara si cafeaua este nelipsita .Dimineata cu ochii lipiti i-mi pun de cafea cu tigara in coltul gurii[doua cani],pe la doua alta,si 30 tigari/zi.Nasol.   Sper sa reusesc sa le las,si asta curand.Sport nu fac,dar sunt f.activ,munca fizica,bicicleta de nevoie.Am greutatea de la 18 ani[ca atunci cand m-am incorporat].Daca le raresc,mananc de rup[mai ales dulce] si tot nu ma ingras,poate daca le las de tot atunci am sa mai pun ceva pe mine,dar nu mi-as dori asta,ma simt bine asa .Sunt multi bani la mijloc,dar mai presus de toate e sanatatea.....Multumim ca ne-ai impartasit cate ceva din'' experientele ''tale anterioare avem ce invata.L-am vazut intr-un interviu pe ANTHONY HOPKINS[''tacerea mieilor''-un film memorabil dupa mine]si a recunoscut ca a avut probleme cu alcolul. A spus niste vorbe care mi-au ramas bine infipte in creier si anume:cele mai mari realizari le-a reusit in acea perioada,dar daca nu era baut nu ar fi avut curajul sa le faca.Asa am facut si eu,de multe ori ,am facut lucruri extrem de curajoase,am avut idei f. bune  care m-au ridicat [profesional,social],am iesit din situatii grele cu fruntea sus,dar eram cateodata stors de puteri si neajutorat ca ''un pui de avicola''.Cei tineri ,care cititi aceste randuri,invatati din greselile altora,caci viata e frumoasa...si fara alcool,tutun,si alte prafuri....Salut.

Vali

#53
Multumim pentru povestiri :).
Daca tot e vorba de sport, dar si de trascau :D, hai sa va spun cum s-au impletit astea la mine:

Tata era un maaaare otzetar. Ca si bunica-miu si strabunica-miu (eu nu i-am apucat). Vorba aia, braconieri de navod. Avea tata o dambla in viata: cica "daca am magazia plina cu lemne, podul plin cu peste uscat si beciul plin cu vin, poa' sa vina si ma-sa iernii".

Avea tata vreo 1200 de metri de vie (hibrida, cum era atunci), si o muncea din primavara si pana la cules. Isi facea singur vinul, plus ceva rachiu, si toata iarna tragea la masea. Totusi, din cauza ca facea permanent efort fizic intens (munca la navod nu inseamna numai pescuit, ci si o gramada de alte activitati in extrasezon), n-a avut vreodata probleme de sanatate. Era sanatos tun, cu toate ca bea de stingea. Cand se proptea in lopeti la aruncatul toanei, tragea de aproape le rupea. Era vanos si energic, dar avea totusi un mare defect: la bautura i se punea pata.

Asa ca de multe ori s-au intamplat scandaluri, nu pornite neaparat de el, dar terminate aproape intotdeauna de el, calare pe ala care-l suparase. Era mic, dar rau, si unul dintre pescarii de temut. Circula si o vorba in cartier: rau ca Bazgarov :). Mai nasol era totusi ca se intampla sa vina acasa cu capsa pusa, si atunci toata lumea trebuia sa se ascunda din calea lui. Am avut parte de multe seri cand am stat smirna, morcoviti sa nu ne ia tata la incins, cu toate ca nu era violent cu noi, dar ne dadea teroare verbala la maxim. Treaba asta a lasat urme, mai ales la mine, astfel ca de mic am stiu ca in viata asta nu am sa beau.

Dupa ce tata a iesit la pensie, in '95, dintr-o data s-a paradit. Lipsa efortului fizic cu care era obisnuit, combinata cu bautura din belsug, cu care la fel era obisnuit, plus tigara, au facut ca dupa vreo 2 ani sa fie bolnav de arterita si polinevrita. Nu mai avea deloc energia de altadata, mergea greu, dar tot tare in gura era la bautura :). A murit saracu' in '99, a facut accident vascular cerebral, din cauza ca n-a vrut nici de-al dracului sa lase bautura si tigarile, in ciuda sfatului medicului. Vorba lui era: cand o fi sa crap, asta e, sa faceti din mine ingrasamant.

Vazand atatea grozavii pornite de la bautura, si in cartierul de braconieri in care am crescut, si in familie, la varsta majoratului eram deja cel mai anti-alcool personaj din generatia mea. Faceam sport din toate pozitiile, imi ocupam timpul exclusiv cu chestiuni constructive - eram pasionat de electronica, modelism, barci, ciclism, motorete, si mergeam si in fiecare an la pescuit, ori la navod la Brates, ori la scrumbie sau la ave, la Dunare. Din cauza ca nu "grojgaiam" cu ei, totusi multi pescari nu ma prea haleau. Dar asta m-a lasat rece, eu mi-am vazut de treaba.

Cu toate astea, pe la varsta de 24 de ani am inceput s-o iau si eu pe ulei, din cauza ca aveam o gashca de petrecareti - unul mai turbat ca altul. N-am dat-o insa in extremisme, ci pur si simplu ne-am distrat la maxim in epoca aia. Am povesti crancene de atunci, poate le povestesc odata la un redbul de butuc pe malul apei. Dupa care m-am insurat si m-am lasat iar complet de baut.

Asta pana prin 2004, cand mi-am terminat complet de construit casa: am simtit dintr-o data ca am luat vacanta. Ma urcam pe motor si plecam spre vreo intrunire de motoare. Acolo imi turnam pur si simplu in cap, avand siguranta ca la cata gashca de motociochisti e adunata, n-o sa stea garcea sa ma scobeasca tocmai pe mine. Si asa se intampla cu toata brigada adunata la intruniri. Totusi, eram atent si precaut, nu plecam pe 2 roti pana nu ma simteam perfect lucid. Cat eram beat ma mai dadeam prin incinta unde era organizata intrunirea, dar mai mult ca sa-mi verific reflexele la bautura.

Totusi, prin 2006-2007 am inceput sa simt cum ma inteapa tare pateul. Mi-am facut analize si intr-adevar eram dat tare peste cap cu ficatul. De atunci am zis Basta, si n-am mai baut pana acum decat de cateva ori, dar betii crancene, din-alea de bucurie, ultima veselie fiind cea din septembrie anul trecut, la Jurilovca.

In prezent nu beau deloc, si de multi ani am gasit si modul optim de a-mi mentine greutatea si conditia fizica optime: indiferent de temperatura sau anotimp, ma deplasez cat pot de mult cu un mountain-bike nervos, dpdv utilitar, ca hobby, sau ca sport preferat. E una din cele mai complete si solicitante activitati sportive, si o practic "in forta", dupa fiecare tura simtindu-ma epuizat, dar si complet reconfortat. In afara de asta, in sezonul cald practic cat pot de mult inotul, plus datul cu barca. Dar vreau sa-mi gasesc timpul sa ma dau cu barca la lopeti pe tot timpul anului, stiind de pe vremuri cat de zdravan te pune la treaba sportul vaslitului, si cum te fortifica, mai ales in sezonul rece.




"Poate ca esenta vietii sta in dorinta de a atinge altceva decat ceea ce ti-a fost prescris" - Christian Tirtirau

ionpescarul

Multumesc pentru povestiri ,prieteni
La mine nu mergea cu bautul in timpul programului (si programul era cat timp eram treaz) in primul an nu stiam consecintele , la inceputuri ma suna un potential client ,imi da detali despre lucrare ,eu baut ,incep sa vorbesc cam mult si prost , omul  sa prins ca eram baut ,am incheiat discutia si nu ma mai cautat ,dar retinusem locatia ,am trecut pe  acolo dupa vreo 3 saptamani , pierdusem o lucrare foarte mare , din cauza catorva pahare de tarie consumate seara  ,de atunci nu am mai baut decat pe garla ,daca nu ma duceam pe garla 3luni ,nu beam nimic in perioada aia.
Hai sa iti zic cu ,,champomixul ,, aud de medicamentul asta , il cumpar si iau prima pastila dimineata pe la 5 . Din momentul ala sa sters din creer  reflexul de a fuma (nu mai stiu cate pastille luam pe zi ,posibil doar una ) deci asta era singurul medicament impotriva tigarilor care lucreaza la nivelul creerului ,acolo unde e releul care declanseaza comanda poftei de a fuma. Asta blocheaza comanda ,stateam printre fumatori si ii priveam pasiv ,parca nu fumasem niciodata., dupa vreo 3 luni ,timp in care parca nu fumasem niciodata , ii zic si lui sorumea  de medicament ,ma suna asta dupa vreo cateva zile si zice : ba nu mai lua ca au facut astia teste cu medicamentul asta la americani si stimuleaza intentia de suicid (adica sa te sinucizi )  din cei testate , zice ca vreo cateva mii au avut intentia de suicid  ,din aia ,cateva sute au incercat ,iar din astia ultimi cativa chiar au reusit .  Adevarul e ca si eu in perioada asta , ma trecuse gandul de vreo 2 ori ,dar am crezut ca e de la stress .Am renuntat la pastile dar efectul lor impotriva tigarilor tot a mai persistat cateva saptamani ,apoi m-am apucat iar.Pentru cine are un autocontrol bun si      stie  ce cauze apar ,le poate lua ,ca eu cred ca din moment ce sti ce efecte adverse pot apare ,nu  ne apucam acum sa ne aruncam in fantana ,stiind ca intentia este doar un efect al medicamentului . Dar nu stiu daca mai e pe piata. Tigarea e parsiva , cand treci de 40 de ani deja e cronica treaba , doar prin  vointa e  aproape  imposibil sa te mai lasi de ele. Cand ajungi la 50 deja esti in pioneze tare ,viata de la 50 catre 60  e un calvar ,mai ales daca nu mai faci miscare si iti aduci aminte ce sanatate de fier aveai acum 30 de ani. Fumatori la 70 de ani ,rar vezi .Doctori spuneau cu ani in urma ca plamani se curate de nicotina  dupa 1 an ,eu dupa 3 ani ,uneori scuip flegme cu gudron ,un prieten cu care fumam  de mici copii , care nu mai fumeaza de vreo 10 ani a facut niste raze la plamani zilele trecute ,il intreaba doctorul cate tigari fumeaza pe zi ,deci si dupa 10 ani  doctorul vedea urmele tigarilor.
Ps. Acum vreo 14 ,15 ani am taiat o vara intreaga placi de azbociment cu flexul (cu o masca rudimentare pe gura ) sigur am inhalat praf dinala pentru  5 generati ,ii spun  unei cunostinte ca nu am nimic ,ala zice ,stai bre ,ca efectele apar mult mai tarziu ,nu in primi ani.
Un pusti a spus o poveste despre depententa lui vizavi de etnobotanice ,am apreciat mult sinceritatea lui.
Vali a povestit prin cate necazuri a trecut cand a adus o barca mai mare de la Sfintu Gheorghe varsare  (care ,pe drum a aflat ca lua apa la greu )   , o experienta  neplacuta ,de mare pret pentru cine vrea sa bage la cap. Sunt oameni care invata din greselile altora , dar sunt si oameni care invata doar din greselile lor ,cum sunt si oameni de care nu se lipeste nici-o invatatura ,astia ultimi dispar cel mai repede.
Asta e o istorisire a ultimilor 15 ani ,mai anterior acestei date  mai scapam boi in porumb cel putin la o luna jumate.

gvincentiu

Azi am facut primii 5 km din toamna asta. O zi frumoasa, numai buna de alergat. Deja mi-am mutat programul dupa amiaza, fiind soare si racoare.
Am fumat si eu mult la viata mea, ajungand la 1,5 pachete pe zi. Aveam 28 de ani când, după un serviciu obositor de 24 de ore  asezonat cu 1,5 pachete de tigari și ceva cafea cu somn lipsă (noaptea dădeam la năpatcă), am urcat scarile (360 de trepte din cate mi-amintesc) de la turn (noi fiind cu navele în vale), am simtit ca mi-a venit sfârsitul. Sus, in deal, respiram sacadat, inima bătea nebunește, genunchii mi s-au tăiat si efectiv mă târam către casă.
Atunci mi-am zis că trebuie să o termin cu țigările și așa a fost. Se pare că Doamna cu Coasa e cel mai bun sfetnic, când îi simți răsuflarea în ceafă.
Ganduri bune !

Ștefan

Văd că faptele unora se transformă in motive de făptuite similară pentru altii; ceea ce nu poate decât să bucure. Spre sporirea bucuriei anunţ că azi, cu cei 120 km parcurşi, am sărit de 5000 km pe anul asta (pe bicicletă, evident, că doar nu-s badea Cartan).

Ștefan

In tura de azi am întâlnit, in Agighiol, o nuntă. Nu stiu dacă nuntasii făceau mişcare, dar măgarul sigur era campion (l-am văzut eu ;)).

Florio

Sa ne traiesti Stefane !
Nunta in cotiga mi-a facut dimineata asta zambitoare :) .
Magarul cu copertina intre urechi, voal de mireasa si aripioare albastre de fluture, doamna de la comenzi, cu berea si tigara aferenta, anturajul de flacai tomnatici si tatze (pe care le ghicesc) clevetitoare.... si desigur cotiga model 1900 toamna, cu adaptari de cauciuc pe cercurile de metal ale rotilor si angrenaje iscusite care tin mana aia de scanduri in forma de caruta .

Ochiul tau de artist nu putea trece nepasator pe langa asta. :)
Chapeau !

gvincentiu

Domnul Florio, o precizare: cuvântul "tatze" se referă la țâțe sau țațe? Nu de alta, dar mă simt rușinat în educația mea, iar ieri am alergat muncit de aceste gânduri ;D.
Ganduri bune !