Cap Compas

Citat din: cheluall din Aprilie 25, 2011, 07:18:24 AM
HRISTOS A INVIAT
Merci pentru raspunsuri, sper sa ne vedem curind pe "balta" :)

Salutare din nou, dupa cum a scris cheluall pe topicul deschis in aprilie, ne-am gasit pe balta in august, in Delta la Sfantu, dar n-am ajuns (inca) la o concluzie vizavi de monococa vs multicoca. Din punctul lui de vedere, comparatia s-a facut intre barcile costiere, insa eu cel putin sunt (inca) nedumerit care e cea mai buna alegere la o barca "mai de larg". Cred ca pana la urma partea cea mai grea pentru un barcagiu pasionat nu e cum sa-si procure barca, ci cum s-o aleaga :D (cel putin la mine aceasta e marea problema).

In afara de ceea ce am discutat de-a lungul vremii cu velisti mai "traditionalisti" (homemade, Florio, n. adrian, Mihai Patrascu) sau cu unii mai neconventionali precum skipper, am citit foarte mult pe forumurile straine, pe site-urile specializate de multicoci, insa de dat n-am apucat inca sa ma dau cu o multicoca "adevarata". Cea mai detaliata prezentare a domeniului multicocilor de croaziera am gasit-o pe http://outrigmedia.com/outrig/ , si ramane sa o discut mai tarziu, dar oricum sunt destule date care atesta ca multicocile sunt ambarcatiuni de incredere pentru croaziera de larg.
 
Avand in vedere ca investitia intr-o barca locuibila e o chestie care se intampla de obicei odata in viata, cred ca e important ca alegerea facuta sa fie cea mai buna pentru fiecare din cei care isi doresc asa ceva. Eu inca oscilez, nu stiu daca am sa plec (prea) departe cu barca, inca nu stiu cat de importanta e viteza la o multicoca raportata la cea a unei monococi, iar argumentele pro si contra de obicei se formeaza din perceptia subiectiva a fiecaruia.

Sa incepem deci cu domeniul mono: ce pot spune cu certitudine e ca pe o monococa ma simt in siguranta, si dpdv strict personal prioritatea ar avea-o in acest moment o monococa usoara si sprintena, in genul urmatoarelor barci:
- Samoa 28 a lui Roberto Barros:  http://www.yachtdesign.com.br/02_ingles/plans/sm28/desc26.htm
- Multichine 26 a aceluiasi designer: http://www.yachtdesign.com.br/02_ingles/plans/mc26c/desc26.htm
- Kompromiss 8,6 al lui Serghei Svistula: http://amariner.net/sailing_yacht_design_8_6m.html
- Natali 850 a lui Igor Sedelknikov: http://www.yakutia.ru/~igor/n850/index.html
- Vagabond 26 al lui Jacques Mertens: http://bateau.com/studyplans/VG26_study.htm?prod=VG26
- Windy 900 a lui Dudley Dix: http://dixdesign.com/windy900.htm

Urmand sfatul lui Bruce Roberts, care spune sa alegi barca minima care-ti satisface cerintele, acestea ar fi barcile minimale cu standing headroom, apte de croaziere medii, si pentru living aboard sezonier la nevoie, in echipaj minim sau single. Exploatarea lor e economica, performantele rezonabile, consumul la motor e redus, si sunt usor de "tinut din scurt" de un singur om. Deplasamentul fiecareia e undeva sub 3 tone, lungimea putin sub 9 metri, iar pescajul mic e un deziderat personal important, care se regaseste la 3 dintre ele. Bineinteles ca se poate adapta sistemul cu centerboard si la o barca prevazuta cu chila fin in planuri, dar cred ca e o treaba prea complicata modificarea unui plan. Mai ales ca la dimensiunea aleasa, cei 2 titani ai home-building-ului - Barros si Dix, au exclusiv barci cu chila fin, care arata educatia lor de creatori de barci pentru ocean.
O barca foarte asemanatoare cu acestea ca dimensiuni, dar cu deplasament ceva mai mare, e chiar Allegro, care si-a demonstrat calitatile marine de-a lungul atator ani si atator regate castigate.

De-a lungul timpului am cochetat (si mai cochetez :)) si cu alte barci ceva mai mari, anume in gama de 9-10,5 metri, deplasament intre 3 si 5 tone, cum sunt Caribbea 30 si CW 975 de la Dix, cutterul de 30 de la Whisstock (care a ramas barca mea de suflet :)), Multichine 28 si 31 ale lui Barros, cateva barci de la Roberts, plus cateva barci clasice cu chila lunga, care ma fac sa intru in fibrilatii de fiecare data cand le (re)vad :P. Ce ma impiedica sa ma gandesc serios la asa ceva sunt problemele legate de tinerea barcii atat la apa, cat si pe uscat in extrasezon, avand in vedere ca intentionez sa tin barca langa mine, in GL, si nu prin alte coclauri. Asta presupune pescaj mic, deplasament "light", pentru a avea inclusiv posibilitatea de urcare pe fluviu pentru accesul la canalele europene.

Cam atat pentru moment, fug la treaba sa termin cateva barci :D. Daca mai aveti idei sau sfaturi, le astept cu nerabdare ;).

Așteptăm să ne spui ceva și de multicoci. Care îți plac?

Salut Nicu :), de placut imi plac majoritatea, de la "saltelele" lui Wharram pana la "paianjenii" lui Farrier :D. Problema nu e ceea ce-mi place, ci ceea ce se preteaza dpdv utilitar la conditiile de la noi si din Europa sa zicem. Astfel, un trimaran contemporan de marime medie, proiectat in majoritatea cazurilor pentru viteza, automat face rabat la confortul interior si capacitatea de incarcare. In plus, anumite constrangeri legate de constructie pun in fata amatorului dificultati serioase, dupa cum vom vedea mai jos.

Ca exemplu, sa luam trimaranul Avalon 9 al lui Ray Kendrick, pana de curand varful de gama al ofertei "cangurului".
De-a lungul timpului, Ray Kendrick de la www.teamscarab.com.au si-a construit reputatia de "prieten al portofelelor subtiri" ;D, oferind planuri calitative si accesibile pentru o suita de trimarane foarte asemanatoare cu cele ale lui Ian Farrier, unul dintre cei mai buni "trimaranisti" la nivel mondial. Astfel, "cangurul" Kendrick ofera planuri de trimarane pliabile cu sistemul de pliere identic cu cele de la Farrier Marine sau Corsair. Dimensiunile sunt aproape identice cu cele ale concurentei, sistemul constructiv fiind totusi ceva mai accesibil la Kendrick - placaj si epoxy, fata de sandwich cu spume sintetice la Farrier.

O privire atenta la planul de amenajari interioare la oricare dintre aceste trimarane de pana la 9 metri ne arata insa o abordare mai mult decat spartana a confortului interior. Cauza este filosofia de cruising a australienilor, care prefera sa zgarie apele costiere ale continentului in mare viteza, acordand importanta minima amenajarilor clasice de cruising. Din aceasta cauza, si in plus din cauza ca sunt rapide si "nervoase", trimaranele pliabile nu sunt cea mai buna alegere pentru croaziera familiala obisnuita.

Exista oricum la Farrier si alti cativa designeri oferte de barci mari si bine dotate, insa tehnologia de constructie face ca pretul sa devina prohibitiv inclusiv pentru cetatenii tarilor bogate.

Cu totul altfel sta treaba in cazul multicocilor dedicate pentru croaziera. Astfel, nume precum Wharram, Kelsall, Waller la catamarane, plus Dick Nevick, Jim Brown sau Arthur Piver la trimarane sunt considerate referinte absolute in domeniu. Acesti designeri au mers pe stilul traditional si seaworthy verificat in practica, fara a aduce alterari doar de dragul performantelor. Dick Nevick e printre putinii care a experimentat totusi inalta tehnologie, insa ceilalti au ramas fideli constructiei clasice, solida si relativ economica.
Pentru cine e interesat mai in detaliu, pe outrimedia.com se gaseste toata istoria si toata povestea trimaranelor lui Jim Brown, omul care a democratizat dramatic trimaranul de croaziera.

Singura si cea mai spinoasa problema cu acest tip de barci e ca au gabarit foarte mare, fiind facute dintr-o bucata (mai putin unele din barcile lui Wharram). Acest lucru inseamna dificultati mari la transport rutier, sau la gasirea unui loc adecvat la o marina. Din aceasta cauza, trimaranele si catamaranele de croaziera (inca) nu sunt atat de raspandite pe mapamond. Exista in schimb si e in crestere segmentul catamaranelor de charter. Pentru Romania nici nu mai are rost sa ne gandim ce inseamna o asemenea barca, stiind prea bine ce specimene exista la noi, incepand de la proprietarii de marine si pana la oamenii din ANR sau de la fisc.

Cam atat momentan despre multicoci (cu toate ca discutia abia a inceput :)), si astept in continuare pareri si idei ;).

Ieri seara am avut ocazia sa ma reintalnesc dupa multi ani cu unul din mentorii mei importanti, onorabilul meu concitadin Marian Popovici, cel care intre 1985 si 1990 si-a construit cu propriile maini un velier monococa de 7,40 metri, cu care a facut croaziere serioase in primii ani dupa revolutie. Marian a fost pe la mine sa vada ce barcaze mai "cresc", a aparut apoi si Mihai, si am stat impreuna stramb si am judecat drept ca pana la urma tot vechea noastra iubire - barcile monococa - este ceea ce ne-a coafat si ne coafeaza in continuare :). Marian trebuie sa-si faca si el o reparatie capitala la barca, s-o remotorizeze si sa-i refaca greementul, si cu aceasta ocazie am discutat solutiile cele mai bune care se pot aplica la mandretea lui de barca, care pe vremuri era pentru mine dezideratul suprem :D.

Asa ca Marian ne-a povestit aseara inclusiv cum a fost el odata la inceputul anilor 80 la Tomis si a dat peste Radu Theodoru, care l-a invitat pe Hai-Hui 2 si i-a spus ca daca vrea barca, sa-si faca velier, "fiindca e cea mai misto barca posibila". Asa a ajuns Marian Popovici sa-si faca frumusetea de Hoinar, despre care odata vom spune impreuna povestea intreaga pe forum.

Intotdeauna cand pasionatii de veliere care si le fac sau si le-au facut cu mana lor se aduna laolalta, atmosfera se transforma incredibil, si cel putin pentru mine brigada de velisti home-builderi este cuibarul unde ma simt acasa intotdeauna. Asa a fost si aseara, ca si de fiecare data cand m-am gasit cu lumea din domeniu. Din pacate, tocmai am auzit ca unul din cei mai inimosi velisti galateni, nea Romica, a murit acum putina vreme, si ultima oara m-am vazut cu el in anii '90 :(.

Azi a fost o zi importanta pentru subsemnatul, din urmatoarele motive:
1. Am terminat complet corpul velierului Nerpa (Russian Silhouette), urmand sa continui lucrarile la punte si cabina.
2. Am terminat ultimele lucrari structurale la barca de fibra pentru Dunare, prezentata la topicul "Cum se naste o barca". Am vrut sa lansam barca in weekendul care a trecut, dar vremea a fost de-a dreptul uricioasa, deci am zis sa mai asteptam, cu ocazia asta voi termina ultimele finisaje dupa cum am damblaua de chinez batran :D.
3.  Azi s-au implinit 20 de ani de cand am devenit prima data proprietar cu acte in regula al unei barci serioase, velierul de 6,9 metri pe care il am si acum, si a carui poveste o voi pune online in iarna ce urmeaza, mai ales ca acum lucrez printre altele la reechiparea lui.
4. Cu aceasta ocazie am inceput lucrul la 2 veliere mari, pentru un prieten si pentru mine, a caror constructie se va intinde pe o perioada destul de lunga. Am inceput deci sa fasiez si sa aduc la grosime materialul lemnos pentru laminarea coastelor, pentru varange, stringheri etc. Sunt abia la inceput, dar senzatia pe care am avut-o azi, 10 octombrie, la ora 18, cand am inceput sa fasiez lemnul, nu se poate descrie in cuvinte. A fost la inceput un soc, mi-am dat seama ca am pornit in sfarsit pe un drum fara intoarcere  :o, apoi incet-incet mi-am dat seama ca in sfarsit am inceput sa fac ceva ce-mi doresc de cand eram un copchil navomodelist pasionat de Jules Verne  8). Oricum, povestea urmeaza sa fie postata in timp, singura problema fiind ca seara abia mai am timp si putere sa mai intru sa citesc pe forum, ca de scris mai greu ;D. Oricum, stay tuned, mai ales ca alegerea mea finala a fost ceea ce ma asteptam: monococa  ::)...

Citat din: Vali din Octombrie 10, 2011, 11:42:45 PM
Asa a ajuns Marian Popovici sa-si faca frumusetea de Hoinar, despre care odata vom spune impreuna povestea intreaga pe forum.

Urmeaza o iarna intreaga, asa ca aveti cuvantul :)

Citat din: Vali din Octombrie 10, 2011, 11:42:45 PM

Intotdeauna cand pasionatii de veliere care si le fac sau si le-au facut cu mana lor se aduna laolalta, atmosfera se transforma incredibil.

Cunosc senzatia, o am de fiecare data cand organizam cate o "imprietenire", cand intalnesc sau cand primesc vreun telefon de la un impatimit al apelor.

Citat din: Vali din Octombrie 10, 2011, 11:42:45 PM

Azi a fost o zi importanta pentru subsemnatul, din urmatoarele motive:
1. Am terminat complet corpul velierului Nerpa (Russian Silhouette), urmand sa continui lucrarile la punte si cabina.
2. Am terminat ultimele lucrari structurale la barca de fibra pentru Dunare, prezentata la topicul "Cum se naste o barca". Am vrut sa lansam barca in weekendul care a trecut, dar vremea a fost de-a dreptul uricioasa, deci am zis sa mai asteptam, cu ocazia asta voi termina ultimele finisaje dupa cum am damblaua de chinez batran :D.
3.  Azi s-au implinit 20 de ani de cand am devenit prima data proprietar cu acte in regula al unei barci serioase, velierul de 6,9 metri pe care il am si acum, si a carui poveste o voi pune online in iarna ce urmeaza, mai ales ca acum lucrez printre altele la reechiparea lui.
4. Cu aceasta ocazie am inceput lucrul la 2 veliere mari, pentru un prieten si pentru mine, a caror constructie se va intinde pe o perioada destul de lunga. Am inceput deci sa fasiez si sa aduc la grosime materialul lemnos pentru laminarea coastelor, pentru varange, stringheri etc. Sunt abia la inceput, dar senzatia pe care am avut-o azi, 10 octombrie, la ora 18, cand am inceput sa fasiez lemnul, nu se poate descrie in cuvinte. A fost la inceput un soc, mi-am dat seama ca am pornit in sfarsit pe un drum fara intoarcere  :o, apoi incet-incet mi-am dat seama ca in sfarsit am inceput sa fac ceva ce-mi doresc de cand eram un copchil navomodelist pasionat de Jules Verne  8). Oricum, povestea urmeaza sa fie postata in timp, singura problema fiind ca seara abia mai am timp si putere sa mai intru sa citesc pe forum, ca de scris mai greu ;D. Oricum, stay tuned, mai ales ca alegerea mea finala a fost ceea ce ma asteptam: monococa  ::)...

Cate activitati ai, nene Vali  :)! Ti-ar trebui un invatacel care sa stea dupa tine cu caietelul de luat notite si aparatul foto, ca tu n-ai sa poti sa le si faci sa ni le si arati. Oricum, din cate spui, 2012 o sa fie un an "apocaliptic" pentru atelierul tau de barcaze .
Sa nu se sperie vecinii alaturand apocalipsa mayasa de invataturile biblice pe fundalul inconjurarii tale de barci, in chip de Tata Noe  ;D

Ei Florio, cam asa arata o zi de lucru pe la Galati-sat :). Despre documentarea foto si redactarea povestilor, nici o grija, totul e pregatit, dar va vedea "lumina tiparului virtual" in momentul cand treburile vor fi bine inchegate si finalizate ;).

Despre atmosfera dintre barcagii, stim bine cum a fost cand ne-am gasit prima data la Gil in formula extinsa, cu ocazia Salonului Nautic 2010, sau acum un an cu ocazia Flugtag. Atat vreau sa spun, ca n-am sa fac vreodata distinctie despre "care o are mai lunga" ;D.
Imi place in schimb o chestie: pe vremuri radeam cu gashca despre modul cum fiecare e "addicted". Colegu' meu de munca Buric zicea tot timpul "hai sa mai discutam de o curva", si ajungeam apoi la concluzia ca "femeile se executa, nu se discuta". Sau cand incepeau faimoasele discutii despre futbol sau politica, noi radeam de cei implicati in felul urmator: "cand incepi s-o dai pe fotbal, inseamna ca a inceput sa-ti moara cucu, cand o dai pe politica, inseamna ca ti-a murit demult :P".
Ei uite ca acum a venit vremea sa rada si altii de mine, cand incep s-o dau pe barci nu ma mai opresc, fie din discutii, fie din decupat si colorat. Trebuia sa ne vezi duminica seara, ziceai ca s-au adunat 10 oameni, nu 3 :).

Iar despre 2012, orice ar zice lumea, o sa fie un an super misto. In afara ca am o gramada de treaba (ceea ce e foarte bine), abia astept sa facem faimoasele veselii preconizate, incepand de la tabara de la Jurilovca sau Rowmania pana la Barcaweek in brigada extinsa :). Sa nu uitam insa ca omul gospodar isi face iarna barca si vara sania, asa ca, la indemnul unui confrate barcagiu, am hotarat sa fiu cat mai mult "pe tragaci" (a se citi pe ape)...

Bine, bine, dacă e monococă vrem şi noi să ştim ce monococă ţi-ai ales, nu ne pui şi nou o poză, un plan, ceva? Nişte date tehnice, lungime, lăţime, chilă, etc, sau le păstrezi la secret?

Salut Nicu si multumesc de interes :). Deocamdata procedez in stilul meu, anume intai vreau sa fac ceva concret, dupa care voi porni un topic unde voi descrie in amanunt tot ce tine de monococa aleasa. Tot ce pot spune momentan e ca alegerea mea a fost facuta dupa 12 ani de "sapat" pe net si discutat cu lumea din tagma, vizavi de tot ce inseamna veliere de croaziera :). 

Cu toate acestea, candva, in viitorul tau tau vad un Farrier !

Sa traiti :), ceva pe aproape ;). Tot ce-mi doresc e sa am timp sa-mi dau corigenta la constructia cat mai multor barci, cat mai diferite ... Iar in afara de asta, sa am si timpul necesar ca sa le "birjaresc" pe balta :P.

Timpul de care dispunem e din pacate e din ce in ce mai scurt, asta daca nu facem niste schimbari esentiale in viata noastra.

Cat despre Farrier, daca ar fi sa aleg barca de vis, asta as alege.
In realitatea chiar daca il construiesti singur si tot trebuie sa te gandesti la niste investitii foarte serioase.

Exista unul de vanzare local (nu ma mai vazut), dar la fel ca orivce Farrier e foarte scump. La jumatate de pretz poate m-as gandi sa il cumpar, dar.....

http://ontario.kijiji.ca/c-cars-vehicles-boats-watercraft-sailboats-F-27-Trimaran-For-Sale-W0QQAdIdZ319740402

Motivul e ca Farrier nu face vreodata compromisuri vizavi de calitatea materialelor si a tehnologiei de lucru. Daca ne uitam pe site-ul lui, omul descrie in amanunt cum lucreaza. In paralel, ne arata evolutia modelelor sale, si imbunatatirile pe care le-a adus in timp. Un exemplu:

(http://www.f-boat.com/Media2/f-22/FloatConstCompare.jpg)

Numai din poza asta cate chestii sunt de invatat, pe care in alta parte nu le gasim. Omul s-a lovit de multe probleme, a perseverat, si a demostrat viabilitatea conceptului de trimaran pliabil prin atatea traversari ale Atlanticului si Pacificului.
Oricum, parerea mea e ca o barca de tipul asta e pentru amatorii de adrenalina, pe cand eu sunt mai calm de felul meu :)...

În opinia mea, cea mai bună barcă e barca pe care o ai sau cea pe care o poţi avea. Sunt convins că 99 % dintre cei care visează la Marele Larg nu vor ajunge niciodată acolo, opriţi de lunga listă cu Yanmar-uri, SSB-uri, Iridium-uri şi alte orgii electro-electronice, dar mai ales de parşiva lungime la plutire.

În ziua de astăzi, probabil nu COLREGUL este cea mai respectată reglementare pe apele albastre ale lumii, ci Legea celor 40: nu părăseşti marina decât cu o barcă de minim 40 picioare, în care ai investit minim 40 000 USD sau EURO, iar tu, maestru schipăr consumator, de croazieră, ai minim 40 de ani.

Eu unul sunt fan al bărcilor vechi, cu chilă lungă, testate decenii la rând pe mările şi oceanele lumii. În afară de calităţile lor marine indiscutabile, mai sunt două lucruri care mă atrag la acestea: simplitatea şi preţul redus.  În momentul de faţă, se găsesc pe pieţele europene (dacă ştii unde să cauţi), la preţuri de 1 000 - 2 000 EU, veliere de 6-8 m, cu o minimă echipare, cu care poţi colinda lejer într-o vară arhipelagurile greceşti, turceşti, sau chiar pleca mai departe. Asta dacă le poţi aduce în ţară, preţul transportului fiind cu mult peste al bărcii...

Sunt convins că nu toată lumea e de acord cu mine, dar chiar şi în viaţa de zi cu zi, eu caut simplitatea şi liniştea. Mă oripilează aglomeraţia, betonul, lucrurile complexe dependente de resurse pe care trebuie să le supraveghez permanent. Şi din acest motiv consider bărcile moderne nepotrivite pentru cineva ca mine. Prea complicate, prea fancy, prea îmi aduc aminte de rutină.

..... În momentul de faţă, se găsesc pe pieţele europene (dacă ştii unde să cauţi), la preţuri de 1 000 - 2 000 EU, veliere de 6-8 m, cu o minimă echipare, cu care poţi colinda lejer într-o vară arhipelagurile greceşti, turceşti, sau chiar pleca mai departe. Asta dacă le poţi aduce în ţară, preţul transportului fiind cu mult peste al bărcii...

apropo de transport si de vacanta de vara, uite cum fac altii!
http://yachts.apolloduck.com/display.phtml?aid=221344

Citat din: Capitanul Nemo din Octombrie 14, 2011, 11:03:46 AM
În opinia mea, cea mai bună barcă e barca pe care o ai sau cea pe care o poţi avea. .....................

Asta e realitatea obiectiva ! :)

Citat din: Capitanul Nemo din Octombrie 14, 2011, 11:03:46 AM

Eu unul sunt fan al bărcilor vechi, cu chilă lungă, testate decenii la rând pe mările şi oceanele lumii. În afară de calităţile lor marine indiscutabile, mai sunt două lucruri care mă atrag la acestea: simplitatea şi preţul redus.  În momentul de faţă, se găsesc pe pieţele europene (dacă ştii unde să cauţi), la preţuri de 1 000 - 2 000 EU, veliere de 6-8 m, cu o minimă echipare, cu care poţi colinda lejer într-o vară arhipelagurile greceşti, turceşti, sau chiar pleca mai departe. Asta dacă le poţi aduce în ţară, preţul transportului fiind cu mult peste al bărcii...

SI asta e un adevar. Barcile cu un design clasic au fost create vizibil,  pentru anduranta. Nu sunt foarte rapide si nici spatioase, insa au fost create sa strabata intinderile de ape si sa reziste.

Citat din: Capitanul Nemo din Octombrie 14, 2011, 11:03:46 AM

Sunt convins că nu toată lumea e de acord cu mine, dar chiar şi în viaţa de zi cu zi, eu caut simplitatea şi liniştea. Mă oripilează aglomeraţia, betonul, lucrurile complexe dependente de resurse pe care trebuie să le supraveghez permanent. Şi din acest motiv consider bărcile moderne nepotrivite pentru cineva ca mine. Prea complicate, prea fancy, prea îmi aduc aminte de rutină.

Fiecare isi gaseste barca potrivita felului sau de a fi, sau cel putin utilitatii pe care vrea sa i-o dea.  :)  Asta vara, la regata Cupa Bricul Mircea, am admirat cu totii in larg,  liniile superbe ale velierului Adornate, dar si designul clasic si aspectul de constructie home-made ale Corsarului .
Barcile moderne au atins prin tehnologie, trei deziderate : viteza de deplasare, confort (atat spatiu cat si utilitate) si usurinta de manevrare.

Dar la o barca sunt atat de multe variabile de care trebuie sa tii cont cand iti alegi modelul si totodata sunt atat de multe tipuri, incat asa cum spuneai la inceput, fiecare isi gaseste barca perfecta : cea pe care o poate avea  ;)

Acest topic incepe sa devina ceea ce erau odata discutiile noastre pe alte meleaguri virtuale, cand se discuta cu pasiune si se punea tara la cale :).

De foarte multa vreme citesc cruisersforum.com, din cand in cand mai si scriu (mai rar), si am intalnit si eu acolo oameni cantonati in "regula celor 40". In general, nu se face totusi distinctie in functie de "care o are mai lunga" :D, lumea se respecta reciproc, insa argumentele celor cu "regula celor 40" sunt cam urmatoarele:
- de obicei sunt oameni in varsta, care nu mai au aceeasi dexteritate ca in tinerete, si au nevoie de un anumit confort, pe care barcile peste 40' il ofera. Cineva chiar spunea cum in tineretea lui (anii '70) oceanele erau brazdate de barci intre 26' si 32', echipate sumar, si populate de ghivolari evadati de la Woodstock :P. In timp, dimensiunea barcilor de larg a crescut din cauza nevoii de confort cu care s-au obisnuit oamenii in ultimele decade.
- fara a fi neaparat simbolul unui statut social (cruiserii si liveaboard-erii sunt prin esenta asociali), o barca peste 40' a devenit un fel de standard al confortului barcagiului occidental contemporan, care-si permite, spre deosebire de barcagiii din tari mai nevoiase, sa cumpere si sa intretina asa ceva. Pentru ei cele dotari fac parte din obisnuinta, chiar daca multe chestii sunt fancy si nu neaparat vitale. Acum depinde si de comunitatea respectiva, sunt forumuri straine unde esti fugarit imediat daca emiti vreo blasfemie despre vreo barca sub 40', pe cand in alte parti esti respectat indiferent de cat de "dotat" esti in lungimea la plutire.

Vizavi de barcile mai vechi si mai mici, parerea mea e ca sunt o alternativa foarte buna pentru cineva care doreste cruising accesibil. Sunt si barci cu standing headroom, care au un spatiu interior suficient pentru 2 persoane pe timp de 2-3 saptamani.
Problema cu aceste barci totusi e ca sunt destul de greu de gasit in stare acceptabil de buna. De fiecare data cand dau o cautare pe site-urile de profil, barcile ieftine sunt ori epave, ori ciudatenii care nu prea intereseaza pe nimeni. Sunt rare barcile de cruising, predomina weekenderele, si cel mai rau e ca n-ai de unde sti starea tehnica a barcii decat daca mergi pana acolo. In primavara asta 2 prieteni ai mei galateni au batut toata Germania si au vazut o gramada de barci pana au ajuns sa-si ia ceea ce doreau - o barca sub 7 metri cu derivor briceag si pescaj minim, buna pentru Dunare, Delta si maritim costier.
Asa ca, avand in vedere necunoasterea modului cum a fost exploatata si intretinuta barca, un velier sh are partea lui de loterie. Fara a fi vreodata impotriva unei barci sh, mie-mi rasuna totusi in urechi cugetarea unui user de pe cruisersforum.com: "that derelict boat was someone else's broken dream. don't let it become your nightmare".

Citat din: Vali din Octombrie 14, 2011, 11:42:42 PM
Cineva chiar spunea cum in tineretea lui (anii '70) oceanele erau brazdate de barci intre 26' si 32', echipate sumar, si populate de ghivolari evadati de la Woodstock :P. In timp, dimensiunea barcilor de larg a crescut din cauza nevoii de confort cu care s-au obisnuit oamenii in ultimele decade.
- fara a fi neaparat simbolul unui statut social (cruiserii si liveaboard-erii sunt prin esenta asociali), o barca peste 40' a devenit un fel de standard al confortului barcagiului occidental contemporan, care-si permite, spre deosebire de barcagiii din tari mai nevoiase, sa cumpere si sa intretina asa ceva.

Un lucru care a facut posibila navigatia cu barci de 40 picioare si peste, este tehnologia, care a usurat mult mijloacele de manevra  .  Altfel un echipaj de 2 oameni n-ar fi putut pleca in traversade cu un yacht de 13m .  Chiar si asa, navigatia solitara de pilda, e o provocare mare,  si nu o vad in mod util posibila, pe barci peste 32 picioare.
Am intalnit la Varna, un cuplu de septuagenari, care navigau pe un cruiser de 45 picioare. Doar ei. Asa ceva n-ar fi nicicum posibil pe o barca cu sisteme clasice. Fara vinciuri electrice, sisteme de navigatie laborioase, etc...
Un exemplu clar este acel Hanse 540 (pe care a concurat cu succes la regate anul acesta, Adrian N.  :) ) si pe care il poate manevra un singur om.

Cu cateva luni in urma discutam cu un prieten trecut de prima tinerete, proprietar al unui Mirage de 30 de picioare, barcaholic inrait, ancorat serios in viata de club, si probabil trecut de primul milion.
Omul isi doreste sa faca upgrade la o barca mai mare pentru ca barca lui de 30 i se pare oarecum inconfortabila. De cativa ani se tot informeaza, ia in charter, face crewing pe diverse barci intre 35 si 40. Mi-a spus foarte serios ca 35-36 e o limita peste care nu prea vrei sa treci. Pe linga pretul initial mult mai mare, pretul cerut de marina pentru astfel de barci e si el simtitor mai mare. In plus, totul e supradimensionat si mult mai greu (si mai scum) pe o barca de 40, iar majoritatea acestor barci sunt inposibil de navigat single handed si chiar la doua maini, asa ca trebuie crewing.

E adevarat, s-ar putea ca toate acestea sa se schimbe pe ocean, dar la cluburile de pe fluvii: Ottawa, Saint Lawrence, si de pe marile lacuri, barcile de 40 sunt rare.

 Probabil ca stiti dar cred ca trebuie pomenit:
"Cand a fost terminat, Spray avea treizecisisase de picioare noua toli lungime, paisprezece picioare doi toli latime iar adancimea calei de patru picioare doi toli, greutatea neta de noua tone si bruta de douasprezece tone si sapte sute zece." - Joshua Slocum - "Navigand singur in jurul lumi".
..."Barca se dovedi a fi un slup batran de tot, pe nume Spray, despre care batranii spuneau ca ar fi fost construit in primul an al erei noastre." - idem.
Joshua Slocum a fost primul om care, in 1895, a facut ocolul pamantului singur, calare pe Spray.
Dar tot Joshua Slocum  scrie in cartea sa ca "Loydul are o lege care spune ca o covata batrana chiar refacuta toata, de la un cap la altul, tot veche ramane."

Citat din: Thor din Octombrie 15, 2011, 11:11:36 PM
..."Barca se dovedi a fi un slup batran de tot, pe nume Spray, despre care batranii spuneau ca ar fi fost construit in primul an al erei noastre." - idem.

Daca nu ati citit cartea sa nu va ganditi la cine stie ce. Fraza este scoasa din context. Este de fapt o exagerare a autorului ca sa sublinieze ca slup-ul era deja foarte vechi atunci cand s-a apucat el, practic, sa-l reconstruiasca.
Daca ati citit cartea - stiati si atunci nu este nevoie de aceasta "explicatie". Ignorati-o.

Spray...

Si cand a reconstruit barca. "Slocum" a folosit bordaj dintr-un pin "special" din Nova-Scotia.
Imi place sa ma gandesc ca a folosit Helmlock cunoscut si ca Tamarack, iar la noi in Romania varietatea europeana se numeste Zada.
Lemnul acestui arbore este extrem de eleastic (nu numai longitudinal ci si torsional), nu absoarbe apa, si multi spun ca este cel mai bun lemn pentru construit ambarcatiuni.
Spray avea el si alti asi in maneca, cel mai tare atu fiind ca mergea cu zilele fara om la timona, astfel Slocum putea sa se odihneasa in timp ce barca isi vedea de treaba.
Alt atu e latimea, astfel ca lungimea de 36 e inselatoare, pentru ca latimea barcii e de 14,  ceea ce o facea probabil mai spatioasa decat multe barci de 40, stabila desi avea un pescaj mic, fapt care i-a salvat de cateva ori fundul lui Slocum.

Din pacate o barca buna, de la un constructor cu renume nu va fi ieftina.
Am intalnit barci la care, daca adaugi rata inflatiei la pretul initial ajungi sa platesti pe ele la fel de mult cat pe barca noua.
O astfel de barca ideala pentru liveaboard, cu dimensiuni demensiuni reduse, usor de navigat si incredibil de spatioasa este Nonsuch 36. E mai incapatoare decat multe barci de 40.

Velatura e grandioasa, am cautat sa vad ce e cu aceasta barca dupa ce am vazut una de pe plaja la Presque'ille pe lacul Ontario. O singura vela enorma! Ce barca ar putea sa fie cu acest rig straniu? Acum stiu ca rig-ul se numeste Cat Rig, si e usor de folosit. Cand te uiti la ea, mai ca ai vrea sa il urmezi pe Slocum in jurul lumii. Visul pare realizabil cu o astfel de barca. Singura problema este costul :-). E mai ieftin un MacGregor 60. Asta pentru cine prefera un morcov plutitor :-)

Mai multe foto ale uneia de vanzare:
http://www.qsl.net/k3os/ns36/ns36.html

Si o serie de galerii ale Nonsuch 36. Se poate naviga spre alte modele de Nonsuch.
http://www.pbase.com/nonsuch/36_gallery

Citat din: Mihaif99 din Octombrie 17, 2011, 06:13:04 PM
Ce barca ar putea sa fie cu acest rug straniu? Acum stiu ca rig-ul se numeste Cat Rig, si e usor de folosit.

Cat boat este tipul de rig fara foc/genovez (jib). Totusi, catargul asteia nu este unul obisnuit, fixat - stayed mast, ci free standing, ca la windsurfuri.
Întâmplător, caut şi eu pe net cum se navighează cu un cat free standing, eventual ketch, fata de marconi. Vorba lumii e ca sunt mai bune pe reach si pe run, dar la urcarea in vant au performanta mai proasta tocmai datorita lipsei jib-ului. Acuma, o depinde mult si de coca.
A fost o firma prin California, Freedom Yachts, care a facut yachturi cu riguri free standing.
Pe mine mă interesează în ideea că o să ajung la un moment dat să îmi fac o coajă rapidă, pe care să pun riguri de la windsurf, ca tot le am deja.

va rog , si eu sunt teribil de interesat de acelasi tip de catarg , incerc sa ajut o salupa de 7 metri sa consume mai putina benzina la drum lung ,,,,,, mai pe scurt , cum sta fixat acest tip de catarg....mii de multumiri anticipate

În principiu free standingul este mult mai solid decât cel fixat prin cabluri de oţel. Are ca bonus faptul că este flexibil şi poate descărca rafalele fără să îi schimbi unghiul faţă de vânt. În principiu controlezi doar boom-ul. Aici e mult de vorbit, cineva care a implementat aşa ceva pe o ambarcaţiune din clasa Open 70 a ajuns să aibă şi un boom vang că altfel rupea velele în anumite condiţii. Însă Open 70 e o chestie mare, la o bărcuţă de obicei nu există sistem de reefing.

Catarge ok, cu carbon (sau chiar 100% carbon) puteti cumpăra ca şi catarge de windsurf. Cele 30% C sunt aprox. 150 - 200 euro, variind de la 4m la 5.20m (mai mari nu cred că am văzut). Sunt două diametre la bază, SDM şi RDM.
Boom-uri se găsesc pe la 100 euro bucata, cele mai bune sunt de aluminiu.
Vele în orice mărime de la 3.5mp la 12mp, cu profil simplu sau de aripă de avion (cele bine făcute trag zdravăn pe vânt slab). Aici preţurile sunt substanţial mai mari.
Evident, există o bogată ofertă SH.

Fixarea pe placa de windsurf a unui astfel de catarg se face astfel: în catarg se introduce un picior, care are scripeţii şi gura de crocodil necesară pentru tensionarea velei (luff/tack) şi fixarea şcotei. Acest picior de catarg (cu tot catargul fixat pe el, desigur) se introduce într-un racord flexibil, U-Joint (universal joint). Are sistem de quick release şi este flexibil în orice direcţie şi pentru rotit liber, deoarece pe windsurf catargul/rigul este ţinut în mână. Este important de reţinut că la windsurf, prin piciorul catargului nu se transmite toată forţa velei, deoarece echilibrarea (prin greutatea windsurferului) se face direct prin boom.
Pentru şalupă ar trebui să fabricaţi propriul picior de catarg, cu alt sistem de fixare, care să transmită mai multă putere şi să îl ţină fix, iar în şalupă ar trebui să fixaţi un suport în care să se prindă acest picior şi care să permită rotirea uşoară a rigului (este o caracteristică esenţială a manevrării unui astfel de rig). De asemenea, ar trebui să fabricaţi un derivor.

Eu am folosit acest rig pe windsurf, dar nu şi pe o barcă. Dacă sunteţi din Bucureşti ne putem întâlni să vedeţi catargul de WS.

chiar aici e buba ,,, a inlocui manipularea cu mina . pentru a  imobiliza catar ul pe barca , partea cu derivorul e o alta problema , MERCI

Eu sunt un tip pozitiv si vad in orice incercare un lucru bun.
Insa transformarea unei salupe in velier se face cumparand un velier :) .
Am studiat putin problema, avand un MacGregor 26X, care are la baza un proiect facut sa impace si navigatia cu vele, si deplasarea cu viteza, in glisaj.
Rezultatatul este ca navigam bine cu vele, insa in glisaj nu cred ca poate fi adusa. Desi viteza are :) .
Cheia solutiei este in forma barcii. O forma plata sau in "V" ajuta la deplasari rapide cu motor, insa e improprie deplasarii cu vele. O forma rotunjita e buna pentru un velier, taie apele frumos, insa nu poate glisa.
MacGregor-ul are coca rotunjita pe mai bine de 80-85% din suprafata incepand din [prova, iar ultimul metru catre pupa se deschide treptat intr-un "V" foarte larg. Acesta ii da stabilitate la deplasare in viteza, insa prin ponderea lui mica la intreg, nu impiedica inaintarea cu vant.
Ati observat cat de repede isi stopeaza inaintarea o salupa careia i se opreste motorul. Un velier se comporta altfel.

Sigur ca poti adapta un catarg oricarei forme care pluteste. Doar ca eficienta nu merita efortul .

Salut Florio si la multi ani!

Apropos de Mac26. Si cu mentiunea ca am inteles contextul raspunsului

Mac-ul tau 26M gliseaza, numai ca ai probabil prea multa greutate in ea. Pune-i 70 CP, urca-te singur, sau cel mult doi pasageri in ea, goleste-i rezervoarele de balast, retrage-i derivorul si si glizeaza foarte bine!
Mac-ul 26X e si mai adecvat glisajului si gliseaza chiar cu 50 CP, testat! E adevarat ca nu aveam catargul montat si eram doar doi in ea, dar glisa curat.

Problema cu Mac-ul 26M e ca e sub-motorizat cu 50 CP. Cred ca iti trebuie cel putin 70-90 CP ca sa se comporte cum explica ei ca se comporta. Dar ce te faci cu greutatea? Am inteles ca acum permit 70 CP sau poate ca permit mai mult? Nu stiu. Trebuie sa vezi.

MacGregor vinde M26 ca motosailere si motivul ca reusesc sa vanda e farmecul aparte pe care il da comportamentul decent sub vele combinat cu posibilitatea glisajului si  viteza mare sub motor. Comportamnetul sub vele e insa pe locul doi, si e un compromis.  Pentru ca altfel sunt mult mai multe veliere cu pescaj mic si performante superioare. De exemplu MacGregor 26S.  :P

Sau altul(mai mic, dar un super velier):  http://ontario.kijiji.ca/c-cars-vehicles-boats-watercraft-sailboats-2007-Precision-23-sailboat-with-dual-axle-trailer-W0QQAdIdZ299707458

Pe de alta parte sunt barci cu vele care glizeaza si ele sub vela! Nu sunt barci cu chila, dar sunt veliere.
Chiar si Precision 185, daysailer-ul meu gliseaza frumos downwind. Nu mai vorbesc de Farrier-uri si alte veliere in care ti se zbarleste parul.

Se pare insa ca Mac-ul 26x pote sa intre si el in glisaj sub vela. E cam riscant insa. Citeam mai demult blogul unui proprietar de MacGregor 26x care explica cum ca ar glisa cu ea sub vela dar cu rezervoarele de balast goale! (firma MacGregor  interzice total asa ceva!!!) Avea velatura modificata stil cutter.

Citat din: Mihaif99 din Octombrie 18, 2011, 06:34:04 PM
Salut Florio si la multi ani!

Apropos de Mac26. Si cu mentiunea ca am inteles contextul raspunsului

Mac-ul tau 26M gliseaza, numai ca ai probabil prea multa greutate in ea. Pune-i 70 CP, urca-te singur, sau cel mult doi pasageri in ea, goleste-i rezervoarele de balast, retrage-i derivorul si si glizeaza foarte bine!
Mac-ul 26X e si mai adecvat glisajului si gliseaza chiar cu 50 CP, testat! E adevarat ca nu aveam catargul montat si eram doar doi in ea, dar glisa curat.

Problema cu Mac-ul 26M e ca e sub-motorizat cu 50 CP. Cred ca iti trebuie cel putin 70-90 CP ca sa se comporte cum explica ei ca se comporta. Dar ce te faci cu greutatea? Am inteles ca acum permit 70 CP sau poate ca permit mai mult? Nu stiu. Trebuie sa vezi.

MacGregor vinde M26 ca motosailere si motivul ca reusesc sa vanda e farmecul aparte pe care il da comportamentul decent sub vele combinat cu posibilitatea glisajului si  viteza mare sub motor. Comportamnetul sub vele e insa pe locul doi, si e un compromis.  Pentru ca altfel sunt mult mai multe veliere cu pescaj mic si performante superioare. De exemplu MacGregor 26S.  :P

Sau altul(mai mic, dar un super velier):  http://ontario.kijiji.ca/c-cars-vehicles-boats-watercraft-sailboats-2007-Precision-23-sailboat-with-dual-axle-trailer-W0QQAdIdZ299707458

Pe de alta parte sunt barci cu vele care glizeaza si ele sub vela! Nu sunt barci cu chila, dar sunt veliere.
Chiar si Precision 185, daysailer-ul meu gliseaza frumos downwind. Nu mai vorbesc de Farrier-uri si alte veliere in care ti se zbarleste parul.

Se pare insa ca Mac-ul 26x pote sa intre si el in glisaj sub vela. E cam riscant insa. Citeam mai demult blogul unui proprietar de MacGregor 26x care explica cum ca ar glisa cu ea sub vela dar cu rezervoarele de balast goale! (firma MacGregor  interzice total asa ceva!!!) Avea velatura modificata stil cutter.

Multumesc pentru urare !  :)

Raspunsul meu era la transformarea unei salupe dedicata mersului in glisaj, in velier. SI imi mentin parerea ca nu merita efortul adaptarilor . Stii ca adesea se intampla sa lucram mult, pentru a adapta ceva facut cu alte scopuri. Si la final, dupa o cheltuiala mare si multa munca, "mintea romanului cea de pe urma" spune ca "la efortul asta, mai bine luam unul dedicat si functiona mai bine".
Asa se intampla proprietarilor de ambarcatiun,i care ajung sa monteze cate in luna si si stele pe barca lor, pana sa realizeze ca au nevoie doar de una mai mare. ( eu as fi unul dintre astia  :) , asta fu o autocritica )

Citat din: Mihaif99 din Octombrie 18, 2011, 06:34:04 PM
MacGregor vinde M26 ca motosailere si motivul ca reusesc sa vanda e farmecul aparte pe care il da comportamentul decent sub vele combinat cu posibilitatea glisajului si  viteza mare sub motor. Comportamnetul sub vele e insa pe locul doi, si e un compromis.

Opinia mea ca utilizator este : comportamentul cu vele e pe locul 1 si glisajul sau mersul cu motor, pe locul 2, si asta din multe puncte de vedere. Nu tulburam topicul cu expunerea motivelor . Dar pot da si un exemplu: chiar inainte de inceperea regatei "Cupa Bricul Mircea" , am  navigat alaturi de Elysea, un Hanse 320, la timona careia era Ionut, "Parshulea" .  Pret de peste 20 minute, eu am lasat timona libera, mergand catre prova si inapoi,  facand poze, glumind cu echipajul de pe Elysea. Timp in care Ionut cauta sa ne intreaca, fara a recupera 1 cm in fata noastra. Barcile mergeau paralel, bandate 10-12 grade, distanta dintre ele ramanand nemodificata. Elysea este un Hanse 320 Performance, nu un Cruiser. 
Dar  scopul de fabricatie MacGregor nu este o cursa, desi poate participa. Iar barca este de clasa "C" .  Singurele lucruri care o propun mersului cu motor sunt ultimii cca 120cm din pupa, care iau forma unui "V" foarte larg si balastul care poate fi inlaturat. Tot restul elementelor sunt o multitudine de factori ai unei ambarcatiuni cu vele.
Nu stiu cati dintre noi isi cumpara barca pentru performanta la mers cu vele. Daca ar fi asa, am avea nu cruisere ci doar performere sau racere. Dar noua ne place sa mergem pe apa, avem familii si ne trebuie si putin confort, chiar daca vom merge cu 1nd  mai lent decat o barca rapida si incomoda. :)

Corect, si de acord cu tot ce zici.

Ti-am zis ca am inteles contextul initial al raspunsului.

In rest toata argumentatia era menita sa arate ca totusi gliseaza. Un fel de "e pur si muove" daca vrei. Trebuie sa gliseze! Cu un motor mai mare, dar trebuie!

Nici prin gand nu imi trece sa te contrazic in ceea ce priveste performanta cu vant mediu din travers in fatza unui Hanse si sper ca ai inteles ca atunci cand m-am referit la barci de sailing care isi poarta balastul jos, ca avand performante superioare  ma gandeam si la alte conditii ;-).

Apoi discutia despre glisajul velierelor sub panze era o divagatie sa faca lucrurile mai interesante.

Asa ca nu mi-o lua in nume de rau, mesajul era menit sa fie cat se poate de pozitiv. Regret mult ca m-am hazardat si am afirmat faza cu "compromis-ul" Asta a stricat tot :-(   

Ca sa in chiei pe o nota cat mai buna: am recunoscut intotdeauna ca am o mare slabiciune pentru MacGregor M26X cu care am ceva experienta. Imi place mai ales pentru performantele cu motor si abilitatea de a glisa cu 50 CP !!    Despre barca ta M26 model M, am inteles ca e  mult mai adecvat sailingului si mai putin adecvat glisajului decat X-ul. Cum spuneam, nu am nici un fel de experienta cu M26M (asa ca trebuia sa tac cu aprecierile) dar iti doresc sa ai ocazia sa te bucuri de el cat mai mult si ma bucur mult ca te satisface !

Stai linistit, Mihai, discutiile noastre sunt ca sa aflam mai multe, unii de la altii, din experientele noastre.  :)
Iar eu sunt dintre cei care nu fac partizanate cu idei preconcepute; accept si ader la orice alta idee daca o simt logica.  :)

Barca mea e un MacGregor 26X; eu am ales-o asa, fiindca am considerat ca e mai bine gandita decat M-ul, pentru ce doresc eu. Iar pentru glisare, intr-adevar acum 2 ani, barca a mers cu o viteza si un siaj demn de o salupa, insa nu sunt convins ca asta e glisare. Si mai mult decat asta, nici nu sunt interesat de asa ceva  ;D ! In 3 ani in care am iesit cu barca in fiecare weekend din vara, motorul meu a mers 45 de ore ! Adica doar cat am plecat de la ponton si cat am acostat. In rest numai cu vele  :) .  Am fost tentat anul acesta sa lestez permanent barca, pentru a-i imbunatati performantele. Insa dupa o gandire mai serioasa, am renuntat zicandu-mi : daca vrei alt tip de barca, ia alt tip de barca !
Finalitatea e ca am ramas la acelasi Mac  ;D .

Aloha forumisti,

Incitat de prezentul topic am reusit in sfarsit sa imi recuperez parola, si dupa o lunga absenta revin sa va impartasesc gandurile mele cu privire la subiect. Ca de obicei opiniile mele sunt strict personale si subiective, nereprezentand in nici un caz o parere avizata, completa sau doamne fereste dogmatica, asa ca daca nu va convine ignorati pur si simplu. :)
In primul rand, ca sa definim obiectul de studiu trebuie sa stabilim ce comparam. Nu de alta dar in lipsa unui criteriu comun comparam mere cu pere si ne dam singuri cu stangul in dreptul.
La prima vedere avem doua obiecte plutitoare locuibile unul monobloc si unul format din mai multe unitati. Ambele obiecte plutesc, se deplaseaza sub forta velelor si teoretic raman in pozitia desemnata de catre proiectant (adica nu plutesc cu fundul in sus) in orice conditii. Ultimul punct, adica stabilizarea pozitiei de plutire este diferenta constructiva principala, sau cel putin asa pare. De fapt, din punct de vedere strict teoretic, ambele obiecte sunt stabilizate identic, adica folosind o contragreutate ce actioneaza opus directiei fortei vantului. (nu discutam stabilizarea dinamica cu aripi portante (vezi "Bruce foils"), sau stabilizarea partiala prin forma a monococilor). Pentru a asigura faptul ca aceasta contragreutate va actiona intotdeauna impotriva fortei de savirare exercitata de presiunea vantului asupra velelor exista doua mari principii constructive:
1.) o unica contragreutate centrala, care odata cu inclinarea velierului se opune savirarii. solutia este folosita constant la orice monococa lestata, indiferent de variantele constructive care pornesc de la lestul interior si se termina cu chile lestate basculante. Greutatea lestului poate fi de pana la 50-60% din totalul volumului de apa dislocat, in functie de distanta la care se afla acest lest fata de centrul de greutate si preferintele proiectantului.
2.) o unica contragreutate laterala. functioneaza la fel ca si cea centrala, doar ca e plasata la mare distanta (relativ) fata de centrul de greutate si de aceea lestul necesar stabilizarii este mult mai mic (nu pot sa dau cifre concrete din pacate, estimez maxim 10% din volumul total dislocat), permitand acestuia sa ia forma unui obiect plutitor. Solutia este folosita la toate multicocile atunci cand flotorul se afla "in vant", indiferent de marimea acestora sau varianta constructiva. Pentru a asigura faptul ca flotorul se afla intotdeauna "in vant" de-a lungul timpului s-au cristalizat cateva variante constructive (urmatoarea enumerare nu ierarhizeaza):
a.) un singur flotor mentinut intotdeauna "in vant" indiferent de directia de deplasare a navei. solutia se foloseste la ambarcatiunile de tip proa (lb. engleza) sau prao (lb. franceza). pentru a mentine flotorul in vant nava nu efectueaza volte ci schimba directia de mars, ea fiind simetrica fata - spate. Termenul tehnic pentru manevra este "shunting" (lb. engleza) sau "cavu" (lb. franceza, termen nesigur ptr. mine, nu l-am gasit pomenit decat odata, dar nu sunt vorbitor de franceza)
b.) doua flotoare, cate unul pe fiecare latura a ambarcatiunii. solutie folosita la multicocile tip trimaran, indiferent ca vorbim de jukung-ul traditional indonazian sau de Banque Populaire V. avand doua flotoare se asigura faptul ca indiferent de directia vantului va exista o contragreutate stabilizatoare, eliminand necesitatea manevrei "shunting" si permitand navigatia in volte.
c.) doua flotoare fara corp central. solutie folosita la ambarcatiunile tip catamaran.
Ca sa complice un pic lucrurile proiectantii au conceput dintotdeauna ambarcatiuni care isi permit sa treaca dintr-o categorie in alta, sau sa se joace cu marimea contragreutatii disponibile. Asa au aparut pirogile cu balansier care navigeaza in volte si care schimba greutatea disponibila dupa cum se afla flotorul (in sau sub vant), trimarane cu flotoare destul de mari pentru a permite corpului central sa zboare navigand astfel in regim proa, catamarane cu punte conectoare destul de puternica pentru a permite ridicarea unui flotor si navigare in regim proa, s.a.

Desi am stabilit ca stabilizarea se face identic din punct de vedere teoretic, solutiile constructive adoptate au un efect direct asupra altui factor determinant al ambarcatiunii, si anume deplasamentul. eliminarea necesitatii maririi contragreutatii prin lungirea bratului de forta disponibil a dus la ambarcatiuni usoare cu deplasament extrem de mic (ceea ce este bineinteles benefic la viteza), si la alte planuri de forme decat la monococi.
Din pacate pentru noi, deplasamentul este exact factorul care ne intereseaza cand alegem o barca pentru croaziere de larg. de ce? deoarece deplasamentul ne spune cate lucruri putem cara dupa noi. si asta oameni buni e determinant pentru felul in care efectuezi calatoria. iei cu tine si frigiderul si soacra si porcul ai nevoie de deplasament. esti ascet care se hraneste cu aer n-ai nevoie de deplasament. pe langa deplasament definitoriu pentru barca de larg mai e tonajul registru brut, adica volumul interior total, si asta e dependent de planul de forme al ambarcatiunii. Dupa parerea mea acesti doi factori definesc alegerea unei barci de larg. pana la urma e ca la case. vreau casa mare, curte, acareturi, sau ma multumesc cu o coliba (in termeni moderni garsoniera confort 3 sau vila). 
Daca presupunem o lungime egala e clara ordinea (cu exceptii la microcruising). 
Volumul si deplasamentul cel mai mare posibil o sa le aiba catamaranul suprapuntat (bridgedeck catamaran). Urmeaza apoi monococa  pe urma trimaranul si pe ultimul loc proa.
In practica majoritatea oamenilor vor lucruri multe si spatiu sa le depoziteze. Asta a dus la dezvoltarea catamaranului suprapuntat care e la fel sau chiar mai lent ca orice monococa de aceeasi lungime (obiect denumit de catre americani si "condomaran") si la aparitia regulii "over 40" la monococi. Obiecte destinate calatoriilor lente (viteze medii in jur de 4 noduri) dar confortabile, bune sa locuiesti pe ele la ancora si in marina, si evident extrem de scumpe, atat la achizitie cat si la exploatare. e clar ca deplasamentul si TRB au fost maximizate pentru confort.
Alti oameni vor viteza, deoarece lucreaza si trebuie sa fie inapoi la ora fixa, si au iesit sa navigheze cu vele nu cu motor. asa ca au aparut catamaranele sportive si trimaranele mici cu flotoare pliante (pana in jur de 8-9m trimaranul are avantaj de spatiu fata de catamaranul nesuprapuntat). Ele sunt dedicate navigatiei costiere rapide, obiectivul principal fiind vacantele in care acoperi cat mai multe mile, explorararea zonelor cu adancime mica, adrenalina data de viteza, distractia pe punte la ancora. Majoritatea ambarcatiunilor sunt destul de scumpe la achizitie si exploatare (aspect datorat performantei implicite cerute si dimensiunilor), dar in schimb trimaranele isi pastreaza foarte bine valoarea, vedeti preturile la corsair sau dragonfly second hand. de altfel mai toate sunt trailerabile astfel incat per total dupa parerea mea nu sunt mai scumpe decat monococile comparabile. Asupra categoriei exista dupa parerea mea o presiune considerabila din partea societatii, si de aceea aici apar cele mai interesante noi evolutii. O sa dau la sfarsit cateva exemple. Aici pentru a avea viteza deplasamentul e mic, TRB la fel, confort spartan dar, zic eu, acceptabil (adica ai pat normal, spatiu de gatit, buda si loc de pus bagajele).
De la 6-7m in jos, daca nu vrei sa intinzi cortul pe punte sau pe plaja nu iti ramane decat monococa (exista exceptii precum tiki 21 dar sunt rare) cu toate avantajele si dezavantajele ei. Ca sa nu ma afurisiti ca bag velierele mici in comparatie un Tiki 21 a circumnavigat globul si mai nou a terminat cu succes Jester Challenge, iar un vecin maghiar a circumnavigat pe un 6m, terminand cu succes in 2009. In aceasta categorie barcile sunt ieftine si la achizitie (aprox. 1000 euro s-h. la monococi) si in exploatare, dar calitatile sportive cerute sunt mai inalte, adica ce nu face barca singura trebe sa stie sa improvizeze omul. Cu toate ca nu intinzi cortul, prin dimensiuni confortul e de camping, volumul si deplasamentul la fel.
Ultima categorie (de altfel si cea mai numeroasa) este cea a barcilor intermediare, si ca deplasament si ca tonaj registru brut. Aici predomina monococile in diverse variante si lungimi intre 8 si 10m. Alea mai vechi (60-80) construite ca niste tancuri, cu deplasament mare dar TRB mic, forme "frumoase" (yacht adevarat domne, uite ce linii clasice are), ieftine in plastic s-h. Poti sa circumnavighezi linistit cu ele, dar nu asa confortabil ca in monococile moderne. Astea moderne (80-prezent) sunt intalnite predominant in varianta cruiser-racer, deplasament mic dar TRB mare (yachturile au latimi mari si interioare spatioase si ergonomice), unele chiar planeaza. Sunt mult mai scumpe decat cele de anii 60-80, dar nu ating preturile de "over 40". Intre partizanii celor doua categorii iau nastere adevarate batalii conceptuale cu privire la ce e mai bun pentru marea larga.
In aceasta categorie multicocile nu sunt avantajate. Asta deoarece catamaranele nu prea arata bine suprapuntate daca au sub 10m (vorbim de veliere aici) iar trimaranele nu ofera nici deplasamentul nici volumul unei monococi de lungime comparabila. Astfel multicocile produse in serie din aceasta categorie sunt scumpe, atat la achizitie cat si la exploatare (cu putine exceptii de trimarane pliabile si catamarane demontabile gata cu trailerul, platesti marina tot anul cu suprataxa de latime). In schimb abunda pe anumite piete (SUA si conexe in general) multicoci construite in regie proprie. Aicea cum ti-o fii norocul, ca peste tot unele sunt adevarate bijuterii, altele niste buzi cu care daca nu te scufunzi sigur iti mananca banii.

Alegerile le faceti bineinteles fiecare dupa nevoi, gusturi si buget.

Am promis unele evolutii notabile din domeniul cruiserelor mici si rapide:
DC-3 a lui John Marples, castigatorul ultimului concurs de design de la Wooden Boat. Il puteti vedea la  http://smalltrimarans.com/blog/?p=5811 cu download la planuri generale in .pdf. Inovatia majora e un sistem swing wing construit in lemn, conceput de Jim Brown.
Proa Madness de la CLC (da aia de vand planuri de caiace la romani) http://www.clcboats.com/shop/boats/wooden-sailboat-kits/proa/madness-31-foot-pacific-proa.html  Constructia obiectului e conceputa sa fie cat mai ieftina, barca e data la apa, asteptam rezultatele testelor de navigatie. 

P.S. Pentru cei care inca nu cunosc aventura vecinului maghiar in jurul lumii: http://meder.hu/?lang=en 

Un adevarat curs de ambarcatiuni ! Multumim, dom' profesor !

Rumpi cand raspunde, nu se incurca : scrie compendii !  :)

Cu adevarat imi aduc aminte de sintagma de cand eram mic "priveste si invata" :D. Multumim Rumpi pentru rabdare si bogatia informatiei  :).

Citat2.) o unica contragreutate laterala. functioneaza la fel ca si cea centrala, doar ca e plasata la mare distanta (relativ) fata de centrul de greutate

Ce e frumos la multicoci este ca (excluzand proa), flotoarele se comporta alternativ atat ca lest lateral, cat si ca element flotabil, in functie de bordul din care primesc vantul.

Cea mai interesanta comparatie despre mono vs multicoci am gasit-o in studiul lui John Shuttleworth despre seaworthiness la multicoci:

- asa arata curba de stabilitate la catamarane si trimarane:
(http://www.john-shuttleworth.com/Images/NESF2.GIF)

- iar aici vedem comparatia intre energia necesara savirarii unui catamaran vs monococa:
(http://www.john-shuttleworth.com/Images/NESF3.GIF)

Mie imi plac foarte mult multicocile, avand avantajul vitezei si deplasamentului mic fata de o monococa echivalenta. Sunt multe barci interesante, incepand de la Wharram pana la Woods la cat-uri, si de la Farrier pana la Jim Brown la tri-uri.

Totusi diferenta de confort intre un trimaran pliabil de 30' (model Kendrick) si un catamaran supraetajat de 30' (model Woods sau Waller) este destul de mare, in sensul ca tri-ul e cat un cort la interior, pe cand cat-ul are si salonul central in afara amenajarilor din flotoare.

Problema nr.1 pentru Romania este totusi lipsa infrastructurii adecvate. Intrebare: cum credeti ca v-ati descurca, si mai ales la cati bani, daca ati tine in Ro o barca de 30' precum cea din poza (incluzand impozitele, cheiajul, intretinerea, scoaterea pe uscat, transportul si depozitarea peste iarna etc)  :

(http://www.john-shuttleworth.com/Images/Fig-18-S31-cockpit.jpg)

Raspunsul intrebarii din coada este:

- Daca am un asa catamaran, nu sunt in Romania. Sunt plecat demult si nu ma mai intorc .  :)

Culmea e ca barcile din poza (ca sunt 2) au fost facute de un grup de 12 elevi adolescenti plus profesorul lor, la o scoala din Elvetia, in cadrul unui proiect scolar  :o. Linkul aici: http://www.john-shuttleworth.com/Fossailing-story.html
De ce nu ar merge si in Romania asa ceva :)?

 Multumesc tuturor pentru aprecieri. Nu e ceva compendiu, de fapt e o simplificare teoretica grosiera, dar care ne ajuta la vizualizare deoarece cu totii suntem familiarizati cu variatia lungimii bratului de forta din copilarie (scandura aia pivotanta pe care ne balansam daca va aduceti aminte). De fapt in realitate dupa cum indica Vali atat de subtil apar si alti parametrii, cum ar fi efectul de frana hidrodinamica a flotorului submers, forma si capacitatea de flotatie a acestuia, la trimarane unghiul diedru al flotoarelor (pe romaneste cand coca centrala e dreapta flotoarele sunt deasupra apei si chilele lor sunt inclinate in afara), la catamarane rezistenta suplimentara opusa vantului de suprafata puntata (inca un argument pentru puntile din plasa), scaderea fortei de savirare odata cu inclinarea catargului, etc. Eu voiam doar sa explic de ce, in mod necesar, forma constructiva aleasa impune automat limitari asupra deplasamentului si volumului total disponibil. Si astia sunt factorii care ne intereseaza cand alegem barca de larg, si pe care ar trebui sa ii comparam. Restul e istorie, cele doua catamarane din poza pusa de Vali au fost construite de 12 elevi si un profesor pe parcursul a 2 ani (clasele 11-12) si acuma navigheaza in regim charter cu 8 locuri. Asa ca nu vorbim aici de dificultati tehnice sau alte alea. Bani de materiale sa fie.
Dar ca sa ii raspund lui Vali cum m-as descurca cu catamaranul respectiv, raspunsul e simplu: deloc. Scula aia e peste posibilitatile mele (ma rog, pentru mine e si peste necesitati dar nu discutam de asta, pentru o familie e ideala).
Personal pentru clasa 7-10m ideala este multicoca mica (la interior) si rapida. Sa enumar argumentele:
1. Necesar: una bucata ambarcatiune care sa indeplineasca urmatoarele:
     a.) sa fie confortabila pentru perioade mai indelungate de timp pentru un cuplu (respectiv pat dublu, buda eventual cu dus, aragaz, loc de provizii si apa; toate instalate nu improvizatii)
     b.) pescaj mic ca sa pot plimba ursu peste tot, sa ancorez in golfuri protejate langa plaja.
     c.) spatiu mare pe punte ca sa ma pot bronza (nu plimb barca iarna ca nu-s pinguin) si eventual sa plimb petrecaretii la o tura de zi.
     d.) sa fie rapida ca sa pot acoperi spatii largi si ajunge la timp inapoi din concediu.
     e.) sa fie capabila de traversade si sa tina marea pe orice vreme.
     f.) sa poata fi trasa de o masina normala cu motorizare maxima 2l diesel. (in practica asta inseamna ca barca nu poate fi in nici un caz mai grea de o tona, majoritatea masinilor normale avand limita undeva intre 1300-1600kg la trailer cu frana).
    g.) sa fie cat mai IEFTINA in achizitie si exploatare.
2. Disponibil:
    a.) Monococa: alea vechi si ieftine nu indeplinesc sigur punctele c si d, si de multe ori punctul f. Dintre alea noi McGregor 26 imi e  cunoscut ca intra pe lista, poate or mai fi si altele (desi nu pot zice a e ieftina, doar accesibila).
    b.) Catamaran: alea cu spatiu de obicei nu-s demontabile, alea demontabile n-au pat dublu (adica 2/2). Alea ieftine sunt incete, alea rapide sunt scumpe.
    c.)  Trimaran pliant: indeplineste toate punctele in afara de g. adica ofera ce vreau eu da la pret vorbesti singur. Totusi cele de serie isi pastreaza pretul, deci nu e asa grav (bineinteles daca poti suporta costul initial).
    d.) Indeplineste toate punctele cu exceptia g. alta belea e ca trebe sa ti-l faci singur, nu este serie. inca alta belea e ca nu sunt decat cateva planuri disponibile comercial, si nici unul cu pedigree. Partea buna e ca daca prototipul de la CLC se dovedeste viabil in probele de mars singura problema o sa fie taxele de cheiaj (are 9,35m x 6,10m). Costul estimat "la cheie" e undeva pe la 16000USD la o greutate de 500kg "ready to sail". Aici vorbim 6000USD constructie, 7000USD catarg si vele, 3000USD interior. Am vaga impresie ca cifrele pot fi duse in regiuni mai confortabile.
3. Concluzii:
    a.) ai bani cumperi o monococa moderna sau un trimaran pliant de serie second-hand.
    b.) n-ai bani strangi din dinti si iei o monococa veche.
    d.) ai nervi si rabdare, ai maini de aur, sau te cheama Vali sau Nicu (sau altii din lunga lista fata de care imi cer scuze ca nu-i trec la pomelnic) iti faci singur obiectu cum vrea muschiu tau cu cati bani ai.
    e.) n-ai nimic din cele de mai sus, tragi mata de coada pe net (dupa buget, ca Rumpi)
    e.)  il dai dracu pe Rumpi si listele lui interminabile si iti iei ce barca vrei TU, ca oricum ai alte cerinte decat el.

P.S. pentru Vali: nu merge proiectul in Romania ca nu reusesti sa strangi 224 000CHF de la sponsori. Din pacate.

Hai sa zic cum vad eu treaba si cum o studiez, pe scurt fiindca putem sa dezbatem luni de zile.
Catamaranele sunt de apreciat pentru confort, stabilitate etc. fiind clar orientate catre familie, drept pentru care ma invart catre un plan pentru asa ceva si pornesc de la limitarile noastre, tipic romanesti, subliniate de colegul Rumpi:
1. Lipsa infrastructurii - n-ar fi o povara daca ai sta mai rar prin "porturile" noastre si mai mult prin cele straine, sau mai bine zis "pe apa". Totusi un catamaran nu-l vad ridicat din apa in afara reparatiilor. Ceea ce presupunem a fi remorcabil, deja are muuuuuulte limitari si compromisuri (toate venind de la deplasamentul mic) pentru a mai fi bun de cruising, deci sare din discutie. Asa ca am ajuns la concluzia ca nimeni nu ma opreste sa gasesc un mal (ex. in zona Luncavitei, Dunavat, Macin, Calarasi, Galati/Siret  s.a.m.d.) si sa-l ridic cu tractorul din apa cu costuri infime (un cavalet pe doua osii) si sa-l pun la iernat sau la reparat. Totul tine de orientarea in teren si de rude/prieteni in zona asa ca deplasamentul se poate duce peste 2 tone sau daca am un tractor mai mare  ;)...
2. Costurile achizitiei - nici prin visele mele cele mai roze nu ma vad castigand la loto. Si chiar de mi-ar pica vreo 250k de euro, am o vorba: fiecare castig trebuie platit, mai devreme sau mai tarziu si nu nu am nimic de dat in schimbul castigului. Deci il construim, asa cum au facut multi altii inaintea noastra si cum fac si mai multi astazi. Sa merg mai departe? Un frumos exemplu, din care invatam multe: http://www.time-for-a-catamaran-adventure.com/index.html iar dupa rationamentul lui Rumpi (sa ducem preturile intr-o zona confortabila) si modelul temporal al constructiei stimabilului Nicu putem vedea planul ca fiind accesibil.
Ceea ce ma intereseaza extrem de mult este catamaranul asimetric  ??? cu un singur motor diesel, care ar reduce drastic din costuri (si timpul de constructie). Si asa, din cele spuse de yachtman-i multe monococi fac "motor sailing" iar mult catamarane fac "single motor sailing" din motive lesne de inteles (daca-mi este permis argoul), al doilea motor fiind folosit doar la manevre.
Maestre Rumpi ai cuvantul - > mi-am insusit critica.
Comparatie pertinenta intre mono versus multihull: http://www.john-shuttleworth.com/Articles/seaworth/NESTalk.html#Ref1

Pana apare Rumpi, permiteti-mi sa ma mai bag si eu putin in seama :D.

Problema si solutia mentionate de Vince, vizavi de scoaterea catamaranului de la apa cu tractorul sau tinerea lui undeva la tara, mi se pare o solutie buna, specifica spiritului nostru practic national, insa ma face sa ma gandesc la alte probleme de care m-am lovit:

- zona Dunarii e plina de tot felul de specimene dubioase, care daca ar vedea un catamaran care stationeaza mai mult in "apele lor teritoriale", s-ar gandi imediat ce "buf" pot sa dea, sau macar sa vandalizeze dupa plac daca nu gasesc nimic de furat. Asta e din pacate problema in Ro, densitatea de pitecantropi e inca prea mare.

- constructia si inmatricularea sub pavilion romanesc a unei multicoci offshore e posibil sa fie o bataie de cap mai mare decat ne putem inchipui. Personalul din ANR e inca destul de obtuz vizavi de chestiile neconventionale precum multicocile cruise. Alternativa ar fi pavilion strain, dar pentru cineva care isi petrece majoritatea timpului in Ro (locuire, job, familie etc), treaba e complicata. Pana la urma, solutii se gasesc pentru cine e motivat.

- constructia unei multicoci necesita resurse mai mari decat o monococa echivalenta (materiale, finante, spatiu de lucru, timp). Reversul e ca rezultatul, dpdv nautic si al confortului, e de obicei superior calitativ unei monococi echivalente. Un catamaran precum superbul Gypsy de la Woods, prezentat in linkul pus de Vince, are un maxim de confort intr-o dimensiune minimala, insa se justifica doar daca e ocupat la capacitate - adica de o familie.

Aceste motive, care reunite au drept cauza faptul ca imi desfasor activitatea in Ro, m-au facut sa renunt (cel putin momentan) sa ma gandesc la o multicoca, cu toate ca imi place foarte mult ideea. Nu se stie insa ce ne rezerva viitorul. Cred ca incet-incet treaba se va imbunatati si la noi, poate chiar prin contributia noastra. Asa ca, pentru a incheia pe un ton optimist, vreau sa spun ca imi place foarte mult Gypsy, si ma gandesc cum sa-mi influentez fetele sa o luam eventual pe drumul respectiv  ;).

Nu pot sa nu remarc zona destul de "costiera" de abordare a subiectului. Argumentele se invart in jurul avantajelor si problemelor pe care le au barcile respective in port, pe uscat si in apropierea lui.
Nu am avut ocazia sa ies in mare cu o multicoca cu exceptia unei croaziere cu o nava catamaran din portul Tomis pe vremea cand eram proaspat pionier; impresia nu a fost prea grozava, era un pic de hula si aproape tot detasamentul, plus profesorii, dadeau la peste intr-un asemenea hal ca imi venea sa ma arunc peste bord  ;D .
In schimb am fost placut impresionat de o barca din anii 70, cred ca era o Alpa 7, care, in ciuda rufului ei urat si al interiorului incomod, se strecura ca o lebada printre niste valuri maricele fara sa te dea cu capul de pereti chiar si cu vant de bolina.
Daca aveti experiente cu barci multicoca ar fi interesat de stiut cum se comporta ele cu adevarat in mare reala, cum e viata la bord pe o mare montata si alte lucruri care sa le recomande pt orice mare...

Citat din: blue marlin din Octombrie 26, 2011, 03:04:34 AM
Nu pot sa nu remarc zona destul de "costiera" de abordare a subiectului. Argumentele se invart in jurul avantajelor si problemelor pe care le au barcile respective in port, pe uscat si in apropierea lui.
......................................................................................
Daca aveti experiente cu barci multicoca ar fi interesat de stiut cum se comporta ele cu adevarat in mare reala, cum e viata la bord pe o mare montata si alte lucruri care sa le recomande pt orice mare...

SIgur ca da, ar fi fain pentru discutie, sa avem opiniile cunoscatorilor multicoca in experiente mari offshore. SImplul fapt ca discutiile se invart in apropierea tarmului, in port si pe uscat, asa cum ai observat, arata ca asta este aria de desfasurare a tuturor. Aici, la noi.

Adesea, in discutiile despre veliere, am intalnit  amici care se indreptau cu preferintele care chila oceanica, analizau yachturile din perspectiva comportamentului in traversade oceanice, luau exemplul barcilor de tip Albin Vega, COntessa, etc...
Realitatea arata ca nimeni nu are timp de circumterra, traversada Atlanticului, nici macar de o traversada a Mediteranei. Cand apare un Marius Albu, e sarbatoare.
   Asadar activitatile nautice se desfasoara in proportie covarsitoare, in mici croaziere de tarm, regate inshore/offshore , si in rest in plimbari scurte pe mare . E important ca barca sa reziste unui front atmosferic nervos, in cazul in care te surprinde asa ceva.
Dar nimeni nu iese cu barca in larg fara o previziune meteo, si mai ales am observat cu propriii ochi, nimeni nu iese cu barca in larg pe valuri peste 2m. E un fapt.
Anul asta in numeroase cazuri, am fost singura barca ce iesea pe mare din toata marina Tomis. Pentru ca erau valuri de 3-4m .

Curbele de stabilitate sunt foarte importante, fiindca arata in cifre clare, lucruri care altfel ar fi simple impresii dupa "feeling-ul" fiecaruia. Totusi realitatea arata ca orientarea excesiva inspre anduranta in conditii extreme, nu are un temei, atat timp cat iata, romanii carora le-ar folosi asta, nu prea exista.  Cel mai mult foloseste o ambarcatiune la care pe primul loc in calitati sunt confortul interior si viteza de deplasare, cuprinse intr-o structura de rezistenta si stabilitate, medie .
   Aici multicoca isi ia partea leului  :) .
Atunci se pune intrebarea, de ce nu sunt barci multicoca in Romania ?
DIn ce am observat eu, raspunsul sta in doua puncte: a) sunt greu manevrabile in ridicatul/coboratul la apa, transportat ; b) costa dublu cheltuielile de marina si mentenanta.

Aloha forumisti,

In primul rand vreau sa subliniez ca deficientele de infrastructura nu au fost evidentiate de mine ci de catre Vali. De asemenea observatiile lui ulterioare la problema sunt extrem de pertinente. Nu neg ca romanul se descurca, dar o asa barca cred ca ar trebui sa aiba paza permanenta in zona noastra. Adica e garata in curtea omului, si ala locuieste acolo si e de incredere, sau marina are paza.
In al doilea rand Florio a raspuns exact la problema "abordarii costiere". Aceasta e realitatea si nu are rost sa ne furam singuri caciula. Eu vreau sa merg un pas mai departe si sa afirm urmatoarele: aceasta nu este realitatea doar in Romania, aceasta este realitatea peste tot in lume. Si vreau sa fac un pas si mai departe si sa afirm urmatoarele: pentru cel care pleaca in circumterra, cu putine exceptii, exact acestea sunt calitatile care conteaza. Majoritatea circumterrelor se fac in cuplu, la varsta medie, dureaza intre doi si patru ani si se desfasoara pe asa numita "barefeet route", adica pe ruta pasatelor cu canalul Panama. In traversada se  pleaca in sezon favorabil, cu previziune meteo, se receptioneaza regulat previziuni meteo si se fuge de furtuna ca dracu de tamaie. Daca analizati odata cifrele de pe site-urile circumnavigatorilor o sa ajungeti la uimitoarea concluzie ca 70% din timp stau la ancora. Si sunt unii care n-au prins o furtuna serioasa in larg niciodata. Cat despre viteza medie? In jur de 130-150mile/zi la barci in jur de 12m.
In al treilea rand nu sunt "maestru", nu raspund la apelativ.
Ma duc sa castig pita zilnica, revin mai pe seara cu consideratii asupra catamaranelor de croaziera, lungime medie, home-buildt, conditii Romania.

dragii mei,
imi pare rau sa cobor atat de mult nivelul discutiilor dar rog pe cineva sa-mi zica destul de succint din care considerente un catamaran este mai rapid ca o monococa si cum face unul din ala confortabil pe valuri mai dinspre lateral. La o prima impresie cred ca e mai zdruncinator cu catamaranul din poza lui Vali(ala alb, de sub grafice)

Salut Bogdan,

In primul rand felicitari pentru caiacele pe care le dai. Buna treaba!  :)

Si raspunsul la intrebarile taale il ai aici:
http://www.multihull-maven.com/Key_issues

  Consideratii teoretice asupra unui catamaran lungime medie realizat in constructie de amator in Romania

Problemele semnalate pana acuma au fost infrastructura, inmatricularea si bugetul.
Cea mai simpla solutie pentru rezolvarea lipsei infrastructurii ar fi un catamaran demontabil. Nu demontabil in sensul sa il demontezi de fiecare data cand il scoti sau il dai la apa, ci ocazional in scop de transport pentru iernat, schimbat locatia, etc. Asta inseamna ca procedura poate sa dureze si o zi intreaga, si sa implice o macara, si transportul pe trei trailere diferite, nu ne deranjeaza. Pornesc de la premisa aceasta ca nu conteaxa complexitatea conexiunilor (bineinteles cu cat mai simpla cu atat mai bine). Cum rezolvam lucrul asta? Simplu. Un catamaran e format din cateva unitati care nu e neaparat necesar sa fie conectate permanent. De altfel majoritatea catamaranelor sunt construie pe bucati care ulterior se asambleaza. Nu scrie nicaieri ca asamblarea trebuie sa fie permanenta. Traiasca surubul si alte organe de asamblare. Avem deci doua coci, trei grinzi transversale si o cabina pe punte, toate interconectate cu conectori reversibili. Iaca catamaranu demontabil cu trei spatii de locuit bine delimitate (de exemplu copii intr-o coca, parintii in alta, salon/bucatarie si buda central).
Rezolvarea inmatricularii este hartia. Cu cat mai multa cu atat mai bine. Constructia trebuie sa urmeze niste pasi legali: depunerea documentatiei tehnice semnate de un proiectant autorizat, obtinerea autorizatiei de constructie a navei, stabilirea graficului de inspectii periodice a constructiei, inspectie finala, eliberare documente. Cam ca in cazul unei case. Tot ca in cazul caselor in UE exista reguli dupa cum se construieste o barca care doreste sa obtina o anumita certificare (A, B sau C). Regulamentele sunt disponibile de la ISO. Nici cel mai cretin, obtuz si rauvoitor inspector de la anr nu poate sa refuze o barca construita dupa ISO ("Scrie la document domne  4mm? Ai 4mm masurati cu subleru? Atunci care ti problema? Ai ceva impotriva ISO?!?!?! Unde-i sefu tau sa afle si el?"). Designerii comerciali care lucreaza pentru piata UE manaca toti ISO pe paine. In consecinta proiectul de constructie a unei barci nu consta din "full size plans" ci din o tona de hartii adiacente.
  Bugetul:
Aici e mai cu cantec.
Primul lucru ar fi selectarea unui principiu constructiv cat mai ieftin pentru cel care construieste. Asta depinde de pretul local al materialelor, formarea constructorului, echipamentul disponibil deja, etc. Una dintre metodele mai necunoscute de constructie a catamaranelor care ar putea avea avantaje financiare majore la noi este KSS dezvoltata de Kelsall. Aici se folosesc panouri de fibra laminate cu poliester pe o masa pentru a construi ambarcatiunea (vedeti pe pagina lor  brosura explicativa http://www.kelsall.com/UniqueKSS/WhatIsKSS.pdf ). Pana la urma fiecare trebuie sa hotarasca pentru el. Optiuni disponibile sunt: placaj cu/fara epoxi, strip-plank, fibra sticla cu/fara sandwich.
Al doilea lucru ar putea sa fie selectarea unui set de planuri mai ieftine. Aici e foarte complicata problema, la un plan ieftin s-ar putea sa nu primiti documentatia completa necesara inmatricularii in RO, la un plan de 5000 euro probabil ca da (daca cereti si designerul are experienta cu piata europeana). daca aveti cunostiinte puteti proiecta dumneavoastra si plati un proiectant sa va faca calculele conform ISO. Sau faceti totul si cineva cu patalama semneaza (solutia romaneasca). 
Al treilea lucru posibil este schimbarea greementului clasic bermudian cu unul "neconventional". Nu sariti nu dati cu paru' ca nu discut aspecte de performanta, discut aspecte de buget. Performanta sigur pierdeti, dar pana la urma discutam de croaziera nu de regata. Daca vreti performanta construiti catamarane nepuntate sau trimarane. Velatura clasica bermudiana costa foarte mult. Nu doar catargul si velele in sine ci si toate perifericele. Cordaje, vinciuri, strangatoare, etc. (stiti voi mai bine). Nu uitati ca un catamaran nu bandeaza deci toata forta vantului (in caz de rafala) trebuie preluata de vele si transmisa corpului ambarcatiunii pentru a fi transformata in viteza. Energia nu se pierde in univers si daca nu o transformati in viteza o transformati in caldura prin depasirea modulului de elasticitate a materialelor (adica se rupe ceva). Si voi trebuie sa cumparati toate chestiile astea (supradimensionate din punct de vedere monococa de aceeasi lungime). Asa ca schimbam greementul bermudian cu unul jonca. Se spune ca ultimele tipuri de greement jonca cu camere profilate  au performante bune spre foarte bune. Brusc coboram din stratosfera bugetara la realitatea romaneasca. Materiale ieftine, constructie proprie, reparatii usoare. Nu va spun sa fiti asa de radicali sa explorati "biplane junk rig" dar optiunea "junk rig" merita explorata (au existat si jonci cu sarturi si straiuri nu va lasati impresionati de faptul ca pe internet toti vorbesc de catarge autoportante). Si nu e neaparat necesar ca o jonca sa nu aiba foc. In schimb atentie mare la urmatoarele: daca puneti orice altceva decat greement bermudian pe un catamarn il faceti virtual invandabil. Oricum valoarea unei barci construite de un amator este foarte scazuta, daca aveti si greement jonca aveti sanse sa lasati barca mostenire stranepotilor (desi dumneavoastra o sa fiti perfect multumit de ea).
Al patrulea lucru posibil este la dotare si interior. Aragaz "Intreprinderea 23 August" fara radar, buda "ecologica" tip gaura in punte (tot trebe sa aveti o toaleta chimica pentru marine ca altfel se poate sa nu va primeasca), dus solar si watermaker facut acasa cu pompa de presiune de la aparatul de spalat masini (exista nu vb. tampenii), baloane de acostare facute din cauciucuri de masina bagate in huse albe cusute de sotie (sa arate "yachtie"), etc.
Catamaraul "asimetric" cu un singur inboard:
Deoarece in practica de mars se foloseste un singur motor e cam redundant sa ai doua. Redundanta e foarte buna in general si extrem de necesara in marine, altfel scula devine aproape nemanevrabila. Solutia acestei probleme e destul de simpla. Cam pe orice barca mai mare exista un dinghy cu outboard. Se va fabrica pentru coca nemotorizata un suport outboard (eventual basculant sau culisant sa puteti folosi motoare cu cizma scurta) cu comanda la distanta plasata langa comanda motorului inboard. De aici devine doar o problema de imaginatie, sincronizarea poate merge de la simpla tinere minte cat trebe sa dai din fiecare maneta la gradarea panoului de bord cu markerul pana la modificarea timoneriei de comanda. Putera diferita a motoarelor nu conteaza deoarece e vorba de asistenta la manevre nu de regim de mars. Bineinteles ca ajuta sa aveti un motor usor (sa nu va rupeti spatele de fiecare data cand il mutati) sa aiba mars-arriere si daca mai concepeti suportul de pe coca in asa fel incat sa si puteti stoca in siguranta motorul cand sunteti pe mare, ati mai rezolvat o problema.
Sau sunteti din aia ultraperversi, va luati patru (da patru) outboarduri electrice, puneti un motor electric la axul secundar al motorului (aveti bineinteles inversor bricolat din cutie de tractor cu iesire secundara) pe post de generator si construiti o comanda electronica cu joy-stik pentru suportii reglabili 360 grade (servomotoare pas cu pas). Chestia asta se numeste pe urma "pod drive", "dynamic positioning system" si alte alea, si va permite sa va deplasati barca lateral ca sa parcati elegant si sa moara de ciuda toti aia din marina care au dat zeci de mii de euro pe acelasi sistem. Nu mai vorbesc de propulsie diesel-electrica integrata sau alte asemenea magarii care se pot face (un diesel, 2 elici in doua corpuri, totul posibil si fara electronica de comanda).

Eu zic ca merita luat un design comercial ca de exemplu Gypsy-ul prezentat (asta chiar se preteaza la asa ceva ca de la inceput nu are cabina de pe punte legata de cele din coci) si pe baza unui study plan sa fie modificat sa fie demontabil si construit in sistem KSS din poliester (fara vacuum si sandwich), dotat cu un greement jonca profilat cu catarg normal cu manevre fixe (daca incape un "fat head main" incape si vela jonca). Sau se poate merge pe varianta inversa, se ia un catamaran demontabil din nastere (sunt multe open-deck la 9m care sunt asa) si se adauga un salon usor pe punte.
Insist pe greementul jonca deoarece aici vad cel mai mare potential de reducere a costurilor, urmat de tehnica de constructie KSS (cand nu tre sa slefuiesti juma de barca faci economie de material si timp, nu mai vorbesc ca poti folosi rasina poliesterica sau vinilesterica si nu epoxy), si in ultimul rand costul planurilor. Oricum cu planurile e o intreaga poveste, pentru ce am gandit eu aici trebuie revazute toate calculele asa ca poti porni direct de la un catamaran care iti place si cineva avizat sa il recalculeze.

Nu uitati toate astea sunt doar consideratii teoretice, nu am facut un studiu de caz concret (nici nu o sa fac, daca o sa trec la vele cu ajutorul lui bogdanbuciu (multumesc in avans si scuze ca nu am raspuns la intrebarea ta dar ante-scriitorii au dat linkuri mai competente) atunci o sa fie pe o platforma mult mai mica decat ce discutam aici) si in practica cel mai important factor e ce ii place proprietarului si ce vrea sau crede ca are nevoie el.

Ce misto e in Romania.  Ametitor si naucitor.

Lucruri minunate ca de exp:

Autorizatie de constructie (chiar exista asa ceva?);
Inmatriculare numai daca e cf normelor ISO, parca e avion... Adeca vine un nene care nu a mai vazut in viata lui trimaran si verifica daca punctele de prindele alea beam-urilor sunt conform ISO, si daca.... ce naiba poate sa verifice ?
Impozit!   I M P O Z I T ????

??? ??? ??? ???

 Bineinteles ca exista altfel nu scriam. Se si tarifeaza. Citez de site-ul ANR:

   " ELIBERAREA AUTORIZAŢIEI DE CONSTRUCŢIE

1. Cerere-tip de eliberare a autorizaţiei de construcţie.
2. Documentaţia tehnică avizată de direcţia de specialitate din cadrul A.N.R. sau de autoritatea competentă a statului unde urmează să fie înmatriculată nava ori de o societate de clasificare agreată de acestea (copie conformă cu originalul).
3. Contractul de construcţie în care se va preciza în mod expres proprietarul (copie legalizată).
4. Caracteristicile tehnice principale ale construcţiei - original (lungime maximă; lăţime maximă; pescaj maxim; pescajul navei goale; înălţimea de construcţie; deplasament; deplasamentul navei goale; motor principal, tip, putere (KW), anul şi locul construcţiei; materialul de construcţie).
5. Aviz emis de direcţia de specialitate din cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale (act depus de către proprietari pentru navele sau ambarcaţiunile de pescuit)."

Extras din Tarife:

Punctul 11 "Emiterea autorizaţiei de construcţie şi înscrierea în Registrul de evidenţă a navelor în construcţie (TB = tonaj brut)
- nave maritime > 15 TB = 400 Euro/nava
- nave maritime ≤ 15 TB şi de agrement = 100 Euro/Nava"

Si slava domnului ca exista ISO. Asta deoarece nenea care nu a mai vazut trimaran in viata lui deschide regulamentul si se uita: "punctul de prindere al beam-ului = rezista la x tone forta." Pe urma se uita in proiect unde ghita proiectantul a scris: "pentru respectarea normelor ISO laminatul de la punctul de prindere trebuie sa aiba dimensiunea Y. Formula de calcul rezistenta materialelor... rezulta ca Y rezita la x tone/forta" si pune stampila de aviz pe proiect. Dupa care, la inspectia intermediara sau la inspectia finala vine nenea, scoate subleru si masoara daca ai grosimea laminatului  sa vada daca e Y. dupa care pune stampila si tu primesti actele.
De ce crezi ca se studiaza design si proiectarea navelor?  Sau crezi ca in Franta e altfel? Sub 7m, in constructia traditionala si pentru "nave experimentale" exista bineinteles exceptii de la normative. 

Cat despre impozit, ce sa fie cu el? Conform art. 263 alineat (7) din legea 571/2003 impozitul pe nave de sport si agrement se stabileste de catre consiliul local unde ai domiciliul intre 0 si 964 RON nava/an. Exista si HG 956/2009 care prevede posibilitatea majorarii, etc. Anul acesta la Cluj e 720 RON. La Bucuresti e diferentiat, pana la 12m e 482 RON si peste 964 RON. Sau convingi functionarul ca ai vapor, si platesti 157 RON per 1000TDW. Sau te declari barca fara motor folosita in alte scopuri si platesti 48 RON. Sau te declari barca cu motor si platesti 181 RON. Sau de declari luntre sau barca fara motor folosita in scop personal si platesti 18 RON. Care e problema? Daca cineva are destui bani sa isi cumpere sau construiasca o barca, trebuie sa gaseasca si banii pentru cheltuielile curente. Iar aici intra si impozitul.
Pentru anul viitor la Galati sunt propuse urmatoarele:
Luntre/interes personal - 19RON, fara motor, alte scopuri - 50RON, motor - 190, agrement: 2,5-6m - 368RON, 6-12m - 735RON, 12-24m - 966; vapoare 165/1000TDW
Nu-ti convine, foloseste-ti drepturile democratice, initiaza o schimbare legislativa prin referendum si declara yachturile libere de impozit. Asta daca sunt romanii de acord cu tine. Sau emigreaza intr-o tara unde nu exista asa ceva.
Va rog eu frumos sa nu mai plangem din cauza impozitului si sa privim realitatea in fata. O barca costa bani in intretinere si exploatare. Banii aia ii ai sau nu-i ai, si dupa ei te orientezi la alegerea barcii. Altfel ajungi in situatia aluia care si-a luat masina puternica si plange ca n-are bani de benzina si el vrea sa se plimbe da masina consuma 20%.  Hai sa fim seriosi.

Stai linistit ca nu te contraziceam, doar ca ma pufnea rasul. Pe aici, prin Canada, daca vreau sa imi construiesc barca de 10 metri in regie proprie nu ma intreaba nimeni de sanatate. Iar pe mica mea flotila nu am platit nic un sfantz impozit.

Cel mai nostim insa e cu autorizatia- cica, vine ala cu caietelul sa imi evalueze seaworthiness-ul navei hahahahahahahaaaaa.  O fi bine, n-o fi bine, chestie de preferinta personala, da daca iti place e o placere perversa!  ;D 

Chestie mai comica si ridicola nu se poate !!!! hahahaaaaa 

Citesti si te minunezi "aventuri in tzara birocratiei."

Cat despre
"De ce crezi ca se studiaza design si proiectarea navelor?" hai nu ma lua tare ca ma fastacesc  :P

Daca esti in Canada e de inteles de ce razi. Noi insa traim in UE, si aici cam asa se fac lucrurile (din cate stiu eu Romania are chestiile astea la constructii de amator de cand cu UE, inainte era la liber. da poate ma insel, n-am studiat problema.)
Oricum cea mai mare problema la noi e atitudinea oamenilor, nu legislatia. de aceea am interpretat gresit cand ai scris de impozit.
Sa te bucuri de flota.

Salut, autorizatia de constructie teoretic are rolul de a impiedica vreun habarnist sa faca o barca neconforma cu normativele, care ar pune in pericol ocupantii. In practica, deseori lucrurile se rezolva romaneste, dupa cum spunea cineva "traiasca dl. capitan de la ... (urmeaza portul respectiv)" :). Problema e ca, daca la monococi cat de cat se mai stie care-i treaba, la multicoci cred ca s-ar uita oamenii din ANR ca la OZN-uri. Nu e vorba de incompetenta, ci de lipsa lor totala de contact cu asa ceva, din cauza ca multicocile sunt aparitii foarte recente la noi, si pana acum exclusiv barci production.

Realitatea de la fata locului e totusi urmatoarea: in cazul constructiei unei barci unicat de catre un amator, nu se aplica obligativitatea standardelor ISO, CE etc, ci se face o documentatie dupa vechile norme RNR, care nu sunt asa stricte. Ideea e ca amatorul-proprietar este cel responsabil de siguranta pe care o ofera barca, si el e cel care-si da interesul ca treaba sa fie buna. La profesionisti treaba e mult mai stricta, din 2010 e obligatorie omologarea dupa normele CE.

Impozitul e cel pe mijlocul de transport, iar la barci sunt cateva categorii. Daca barca nu sare de 7 metri lungime si 20 de cai putere la motor, nici nu trebuie inmatriculata, autorizata constructia, inspectie anuala de la Capitanie, si mai ales nu se inscrie la fisc si nu se plateste impozit . Oricum, multa lume isi inmatriculeaza barcile mari afara, sau le lasa sub pavilionul tarii de unde le-au cumparat, asa ca pana la urma treaba nu-i chiar asa de neagra.

Am inceput sa studiez serios treaba cu multicocile dupa discutiile pe care le-am avut pe vremuri, dupa ce Levy a pus planul catamaranului accesibil prezentat aici: http://www.thecoastalpassage.com/cheapcat.html . Acum, dupa ce am mai citit, mi-am dat seama ca acel catamaran e inspirat de Gypsy de la Richard Woods, alaturi de modelele lui Waller.

Un catamaran e cred cea mai superba ambarcatiune de croaziera, in termeni de confort, performante, dotari etc, fiind jucaria superlativa pentru un pasionat. Foarte important e totusi ca treaba sa se faca in familie, si asta inseamna ca si restul brigazii sa fie animale de apa :).

Pentru cineva care se va da mai mult solitar sau cel mult ocazional in cuplu, cred ca un trimaran e perfect dpdv al confortului si vitezei. Pe de alta  parte, pentru cineva care vrea sa stea pe apa solitar (sau in cuplu) cat mai mult, eventual liveaboard, indiferent de sezon, monococa e alegerea buna, putand fi facuta solid, izolata bine, eventual cu pilothouse etc.

Revenind la ce a spus Rumpi despre cum sa ne facem catamarane, cred ca solutia cea mai buna ar fi sa se asocieze minim 2 pasionati la cumpararea unui plan pentru o barca accesibila, in genul lui Gypsy sa zicem. S-ar putea face apoi o matrita simpla si ieftina, de exemplu dupa "metoda Marlin", unde s-ar turna minim 4 corpuri laterale din fibra cu poliester. Parerea mea e ca e metoda cea mai rapida si relativ necostisitoare de a obtine corpurile laterale, plus ca sporeste valoarea de revanzare a barcii. Singura problema ar fi izolatia termica necesara (Woods recomanda o spuma sintetica de 10 mm prinsa in sandwich intre straturile de fibra). Pana la urma si izolatia s-ar face eventual cu extrudat lipit pe interior, care asigura si flotabilitate suplimentara.

Etapa urmatoare ar fi cabina centrala, care ar merge foarte bine de folosit si pe uscat, ca rulota :), pusa pe un peridoc facut sa se potriveasca pentru fiecare din cele 3 componente - 2 corpuri plus cabina centrala. Greementul se poate face si in regie proprie, avand atatea exemple de barci manufacturate total care au batut distante mari. Nu cunosc prea bine treaba cu vela de jonca, poate aveti ceva linkuri. Pana la urma, se gasesc azi componente sh pentru greement, vele etc, deci nici asta n-ar fi greu. Mai ales daca ne gandim ca pentru propulsia auxiliara e suficient un outboard de 10 cai, sau un inboard mic...

Daca s-ar uni 2-3 amici pasionati la o asemenea treaba, s-ar rezolva usor si cu cheiajul: s-ar putea face 2 pontoane usoare putin sub 7 metri bucata, sa nu trebuiasca inmatriculate etc, si s-ar tine gratis barcile acolo, oriunde e la indemana pe parcursul Dunarii, de exemplu pe Bratul Macin, pe Siret etc. Nu e nevoie sa fie neaparat catamarane, se pot lega orice barci acolo la nevoie, insa e important sa fie un roman acolo non-stop :P, eventual vreun mos care are gradina langa malul Dunarii, si are si el nevoie de bani de tigari ;). Treaba se poate discuta in continuare, e destul de realizabila in opinia mea, important e sa fie lumea hotarata si unita...

Rumpi Pe de alta parte e foarte necesara o inspectie de siguranta cand ai de-a face cu barci care transporta pasageri in scop comercial, sau barci mai mari de  xx metri....
Nici nu vreau sa ma gandesc la galeata cu care am fost acum 10 ani in Galapgos.

Cat de adevarat e ceea ce zici Vali aprops de multihulls si siguranta. Stiu ca tu te referi mai ales la barci pe care se poate face liveaboard, dar eu ma gandesc la barci mici. Pescajul mic si greutatea mica a barcii sunt esentuale pentru mine. In rest cu cat mai mare cu atat mai bine :)
Asa cum spui catamaranele au sens ca cruising ship. dar numai de la o marime in sus.
Un catamaran de 20 picioare e inca o barca mica pe care stai pe trampoline si in hamuri, si mergi cu un flotor afara din apa. La 24-25 picioare acomodarea e ca in doua cosciuge, dar lucrurile se schimba imediat ce devine suficient de mare si ii puio cabina, dar si aici intervin discutiile de mai inainte despre inaltimea cabinei, windage, etc. Plus taxele mari de docare, daca nu e foldabil.

Obisnuiam sa clasific barcile in liveaboard decent si daysailer. Acum ca am baietel mic, imi surade insa compromisul. Ma tot gandesc sa schimb barca mea nelestata cu o barca la fel de mica (a se citi usor de manipulat) si de luat pe peridoc, dar care sa ofere siguranta, sa fie sportiva si pe care sa se poata inopta.

O barca minunata pe piata aici in Ottawa chiar acum e un Precisionul 23, dar asa cum spunea Florio mai inainte e o barca pe care nu vrei sa o setezi/tragi mai mult de cateva ori pe sezon. Foarte seworthy si solida, ar fi alegerea logica pentru cineva care vrea o barca fara complicatii pe care sa o docheze la o marina. Atat de tentanta!

Daca ar fi sa aleg barca de vis pentru ce vreau eu sa fac (weekend trips doi adumti si unul mic) as alege Farrier 22, trimaran ce e drept, dar se poate face si cruising cu el. Poti sta pe trampoline la plaja, are pescaj extrem de mic  daca retragi derivorul, asa ca nu te mai complici cu un dinghy, Se seteaza/lanseaza relativ usor, si e infinit mai seaworthy decat Precision 185 (barca mea) Ca sa iti petreci un weekend pe lacul Ontario intre Presque'ille si Sandbanks, sau faci island hopping in "Ten Thousand Islands" in Georgian Bay nu cred ca exista o barca mai potrivita. O singura problema: pe langa ca e greu de gasit e si foarte scump.

Cateva linkuri despre vela jonca:
mama si tata lor, ultimele evolutii: http://www.junkrigassociation.org/arne
Chestiile de baza cu poze si explicatii bune: http://www.thecheappages.com/junk/platt/platt_chinese_sail.html
http://www.thecheappages.com/junk/tutorial.html

Buna ideea cu cabina drept rulota. Excelenta chiar. Am gasit un document care se potriveste perfect la cabina/rulota (ignorati ca e vorba de o proa inchipuiti-va un catamaran): http://www.multihull.de/down/Pipe_Mag.pdf
Si inca o idee de greement, nu e jonca (cititi de la pagina 36 incolo): http://www.thecoastalpassage.com.au/papers/tcp49special.pdf
Ceva de citit pentru cei care se gandesc serios la design: http://www.multihull.de/technik/catdimension.pdf

Mihai, compromisul ne ajunge pe toti pana la urma :) Exista si optiuni mai ieftine decat F-22, vezi Scarab, Crowther, etc. Dar pana la urma cred ca un tri trebuie sa fie mai mare pentru o familie. Dar asta depinde de gusturi. Poate un catamaran pliabil? Ceva de genul asta?
http://www.surteesmultihulls.com/9m-folding-catamaran (Daca se combina centr-pod de la asta cu pipe-mania, si ceva greement mai neconvetional sau second hand, incep sa vad un catamaran rapid si ieftin pentru romanul normal  :D)

Mulțumită ție, Rumpi, văzând link-urile cu jonca, mi-a venit năstrușnica idee să schimb catargul de la catamaranul meu cu unul ceva mai înalt, de lemn, și să-i pun o velă joncă în ideea desigur de ai mări suprafața velică.
Singura problemă care se pune este cine îmi face și mie o velă joncă. ;)

Matale ce zice braconierule?

lipan, io acuma drept sa spui, am auzit ca ar fi unu pe la bucuresti, minunea lu dumnezau, care daca ii spui ce si cum vrei face pe dracu in patru si iese cum vrei tu. se vorbeste ca daca ii duci o parasuta o rezolva instant si ti-o da inapoi reformata sub forma de vela.  ;D
io asta, asa departe, n-am cunostinta sa stiu cum arata omu la fata sau la mana, da am auzitara ca ar fi ceva scula magica lucitoare aflata in general posesia femeilor in care daca te uiti bine o sa il vezi.  :o

Citat din: Rumpi din Octombrie 28, 2011, 02:40:39 PM

lipan, io acuma drept sa spui, am auzit ca ar fi unu pe la bucuresti, minunea lu dumnezau, care daca ii spui ce si cum vrei face pe dracu in patru si iese cum vrei tu. se vorbeste ca daca ii duci o parasuta o rezolva instant si ti-o da inapoi reformata sub forma de vela.  ;D
io asta, asa departe, n-am cunostinta sa stiu cum arata omu la fata sau la mana, da am auzitara ca ar fi ceva scula magica lucitoare aflata in general posesia femeilor in care daca te uiti bine o sa il vezi.  :o

beton,
o chestie lucitoare pe care o/il vezi daca te uiti bine in femei, tre sa fie ceva interesant

Citatvela jonca:
mama si tata lor, ultimele evolutii: http://www.junkrigassociation.org/arne
Chestiile de baza cu poze si explicatii bune: http://www.thecheappages.com/junk/platt/platt_chinese_sail.html
http://www.thecheappages.com/junk/tutorial.html

Cum faci sa treci vela de cealata parte a catargului cand vrei sa navighezi cu vantul din celalalt bord? Cu ea proptita in catarg nu cred ca functioneaza prea bine

Tim Severn povesteste in "Expeditia Sindbad" ca la inceput le era greu si lua mult timp pana sa faca operatiunea, dupa ce s-au antrenat o faceau rapid si eficient, chit ca implica o procedura anevoioasa cu trecerea peste varful catargului, probabil o jonglerie din franghii, scripeti, blocatoare si muschi. La catarge si vele mici cred ca nu se pune problema, pierderea de eficienta poate fi trecuta cu vederea si se tine vela pe aceeasi parte a catargului tot timpul, ca la vela latina originala.

Citat din: Vali din Octombrie 27, 2011, 11:18:52 PM
.... La profesionisti treaba e mult mai stricta, din 2010 e obligatorie omologarea dupa normele CE ....

..... Parerea mea e ca e metoda cea mai rapida si relativ necostisitoare de a obtine corpurile laterale, plus ca sporeste valoarea de revanzare a barcii....

Vali, din cite stiu eu, nici un produs care nu poarta stampila CE (adica este construit conform Normelor Europene) nu poate fi vindut in Piata Comuna. In industria in care lucrez eu nu ISO dicteaza standardele de constructie ci Normele Europene (EN). ISO este un standard de calitate iar CE este o declaratie ca produsul respecta Normele Europene de constructie si are doar valoare legislativa (dar confirma conformanta cu EN aplicabile produsului respectiv).
Pentru cei care construiesc in regie proprie recomand "Manufacturer's Declaration of Conformity" = CE

 Vela nu trece in cealalta parte a catargului. Niciodata. Ramane proptita in catarg. Opiniile utilizatorilor despre pierderea performantei cu vela in catarg e diferita, merge de la "deloc" pana la "10-15%".
Un filmulet in care se vede cum se misca barcile cu vela proptita in catarg: http://www.youtube.com/user/Junkrigger#p/u/4/WN_V3KGprdU
Aici un filmulet la latitudinea 80N, se vede cum sta vela presata de catarg. http://www.youtube.com/user/junkming#p/u/0/WCrt4oXWXFs

@ byteworks
Pe Sindbad Severin a navigat cu vele arabe, nu cu vele chinezesti. Nu au de a face una cu alta. Si vela cu antena nu se trece peste catarg ci prin spatele lui (insulele Canare, catarg lung), vezi aici manevra: http://www.youtube.com/watch?v=8TtcZjAuF4A  sau prin fata lui (Arabia si Africa): http://www.youtube.com/watch?v=HcFrsHtCLZg 

Citat din: x_petrolist din Octombrie 29, 2011, 01:06:48 AM

Citat din: Vali din Octombrie 27, 2011, 11:18:52 PM
.... La profesionisti treaba e mult mai stricta, din 2010 e obligatorie omologarea dupa normele CE ....

..... Parerea mea e ca e metoda cea mai rapida si relativ necostisitoare de a obtine corpurile laterale, plus ca sporeste valoarea de revanzare a barcii....

Vali, din cite stiu eu, nici un produs care nu poarta stampila CE (adica este construit conform Normelor Europene) nu poate fi vindut in Piata Comuna. In industria in care lucrez eu nu ISO dicteaza standardele de constructie ci Normele Europene (EN). ISO este un standard de calitate iar CE este o declaratie ca produsul respecta Normele Europene de constructie si are doar valoare legislativa (dar confirma conformanta cu EN aplicabile produsului respectiv).
Pentru cei care construiesc in regie proprie recomand "Manufacturer's Declaration of Conformity" = CE

La barcile in regie proprie nu ne obliga nimeni sa le construim dupa normele CE, nefiind destinate comercializarii. Chiar si asa, dupa minim 5 ani, amatorul are dreptul sa-si vanda barca facuta de el daca doreste acest lucru. Ideea e ca poate dupa 5 ani de navigatie cu barca facuta cu propriile maini, cineva vrea sa-si schimbe hobby-ul si sa renunte la barca, vanzand-o, si atunci interesul e sa ia o suma cat mai consistenta. Pe piata sh intotdeauna au cautare barcile din fibra, din motive de idei preconcepute, prea putina lume cunoscand cat de "sound" sunt barcile recente in lemn cu epoxy.

In cazul unei barci de croaziera bine echipata al carei pret obliga cumparatorul sa apeleze la un credit bancar si implicit asigurare, lipsa declaratiei de conformitate poate deveni un impediment major in definitivarea tranzactiei sau poate afecta valoarea in detrimentul armatorului amator.

Si asta e adevarat, dar daca te apuci sa cotizezi pe la societatile de clasificatie, pretul barcii sare binisor, pe cand amatorul constructor de obicei isi face singur barca tocmai pentru a se incadra intr-un buget minimal. In tarile cu traditie in barci, de obicei barcile circula intre pasionati, care se uita mai mult la calitatile barcii, si mai putin la hartii de conformitate.

Oricum, cine-si face singur barca nu la afaceri se gandeste, ci la satisfacerea unei pasiuni. Iar daca sanatatea sau alte imprejurari nu-i mai permit pasiunea navigatiei, ramane ca barca sa fie vanduta la un pret cat de cat convenabil. O varianta ar fi realizarea documentatiei de conformitate pe cont propriu, ca sa nu se mai plateasca sume mari la societatile de clasificatie.

Exista o calitate esentiala a unei barci care nu poate fi evaluata la o inspectie si anume "seaworthiness"
Cred ca astia de peste ocean au inteles asta si de aceea inspectia aici e de fapt un "survey", avand menirea sa spuna daca barca e sigura, si daca sistemele si subsistemele de pe aceasta functioneaza si/sau sunt conforme regulilor.

La cumpararea unei barci SH, un cumparator informat procedeaza astfel: alege un model de barca sau o barca unicat despre care se stie ca e "seaworthy", apoi contracteaza un surveyor care o ia la puricat. Daca se stie in prelabil despre anumite probleme specifice ale modelului respectiv se verifica daca proprieterul a reparat problemele sau a facut imbunatatiri care sa le elimine.

Parerea mea e ca e ce mai importanta calitate a unei barci marine (si nu numai). Pasionatii sunt de obicei bine informati vizavi de calitatile nautice ale barcilor disponibile pe piata, iar survey-ul spune clar daca barca e "sound". Nu strica si un document de conformitate, dar de obicei costa serios, si e o cheltuiala greu recuperabila la o barca unicat (la serie cheltuiala se amortizeaza in timp).

Corect. Iar ceea ce are reputatia de de seaworthy in ape de coasta, se poate sa nu fie seaworthy pe ocean.
De exemplu Nonsuch 36, cu care de duc proprietarii de-a lungul coastei an de an pina in Florida si Caraibe, dar nu a supravietuit vreuna la circumnavigare.

Cine vrea barca serioasa si nu e milionar, isi cumpara o barca (un model de barca) care e DOVEDIT "seaworthy" si pe deasupra e si "sound".

Milionarii isi pot permite experimente cu designuri revolutionare, si barci gen Alextar38 samd

Argument pentru multicoca(vizionati pozele panoramice) (http://www.dragonfly.dk/boats/dragonfly-1200/panoramic-tour.aspx)

La un timp bun dupa ultimele discutii de pe topic, iata si un articol bunicel:

https://www.yachtingmonthly.com/cruising-life/monohull-or-multihull-which-is-best-for-blue-water-34710 (https://www.yachtingmonthly.com/cruising-life/monohull-or-multihull-which-is-best-for-blue-water-34710)