Deci se poate?

[Vali]

Am citit si eu povestirile Sabinei Fati, cum a plecat de la Galati si a ajuns sa inconjoare Marea Neagra. Din pacate, a nimerit la turci chiar in perioada loviturii de stat militare, si a avut ceva sincope in povestiri din cauza asta. Oricum, din ce a scris, comunismul n-a disparut vreodata din spatiul fost sovietic.

[Florio]

Inedit.De ce inca doi?Ce calitati ar trebui sa aibe ceilalti doi(in materie de stiinta a marinariei)?Cand vezi turul Marii Negre,in ce luna a anului?Cat ar dura?Cam care ar fi traseul?
   Scuze pentru atatea intrebari,nu e obligatoriu de raspuns,am reactionat din prima,cu mult entuziasm.

Daca nu vrei sa mergi singur, ai nevoie de inca (cel putin) doi, pentru a face un echipaj de trei. S-a observat ca cele mai mari probleme apar in echipajele de doi.
Pentru bibliografie consultati "Trei intr-o barca" de Jerome K Jerome.

Lasând la o parte acest aspect, într-un echipaj de doi, carturile devin istovitoare. Omul de cart e mereu singur, lucru de nedorit dintr-o sumedenie de motive.
În trei, se pot țese carturile, astfel încât un coechipier să-și suprapună perioada de veghe peste câte jumătate din carturile celorlalți.
  Ceea ce spune Pelicanul e cauzat in mare proporție de nervozitatea și uzura fizică la care e supus un echipaj de doar două persoane.

[DoiNomazi]

Daca nu vrei sa mergi singur, ai nevoie de inca (cel putin) doi, pentru a face un echipaj de trei. S-a observat ca cele mai mari probleme apar in echipajele de doi.
Pentru bibliografie consultati "Trei intr-o barca" de Jerome K Jerome.

Cei de la NASA au facut studii de dinamica comportamentului unui echipaj inainte de a hotara ca varianta cea mai buna este de trei membri, dar la ei a fost vorba de necesitatea unei majoritati in luarea decizilor. Grupurile mici impare (3, 5, 7) sunt mai eficiente in situatiile cand este nevoie de vot pentru adoptarea unei decizii.

Pe de alta parte, o echipa de doi bine sudata, este mult mai eficienta in derularea rapida a unei actiuni si mult mai durabila in intampinarea obstacolelor. In timp ce doi pot hotara ca un al treilea a devenit povara si poate fi abandonat/sacrificat, echipele de doi raman impreuna si la bine si la greu.

In acelasi timp, in cazul in care cei doi nu se potrivesc, absenta unui al treilea membru poate agrava si perpetua starea de conflict.

Daca as fi vreodata interesat de participarea in cadrul unui grup, as opta pentru grupuri pare, compuse din cupluri compatibile si bine sudate.

[ghrt]

Sunt multe consideraţii pentru care am optat pentru echipaj de 3 persoane.
Fiecare persoană în plus aduce plusuri şi minusuri.
Ca minusuri principale:
- armonia devine tot mai greu de obţinut la nivelul întregului echipaj, personalităţile fiind inevitabil diferite;
- spaţiul fizic ocupat, atât de persoană cât şi de cele necesare (mâncare, apă, pat, timp la budă).

Ca plusuri:
- mai mult timp liber pentru fiecare;
- mai multă redundanţă la nivelul echipajului.

Din acest motiv 3 persoane asigură o siguranţă suficientă (barca se poate conduce safe în doi sau mai unsafe cu ajutorul pilotului automat) şi un timp liber rezonabil, consum minim de resurse şi posibilitatea formării unui grup omogen.

Echipaje de mulţimi de câte doi vor fi predispuse spre segregare şi confruntări.
Dar cred că e un subiect în sine şi concluziile nu pot fi trase decât aplicat la fiecare situaţie particulară.

[DoiNomazi]

Sunt multe consideraţii pentru care am optat pentru echipaj de 3 persoane.
Fiecare persoană în plus aduce plusuri şi minusuri.
Ca minusuri principale:
- armonia devine tot mai greu de obţinut la nivelul întregului echipaj, personalităţile fiind inevitabil diferite;
- spaţiul fizic ocupat, atât de persoană cât şi de cele necesare (mâncare, apă, pat, timp la budă).

Ca plusuri:
- mai mult timp liber pentru fiecare;
- mai multă redundanţă la nivelul echipajului.

Din acest motiv 3 persoane asigură o siguranţă suficientă (barca se poate conduce safe în doi sau mai unsafe cu ajutorul pilotului automat) şi un timp liber rezonabil, consum minim de resurse şi posibilitatea formării unui grup omogen.

Echipaje de mulţimi de câte doi vor fi predispuse spre segregare şi confruntări.
Dar cred că e un subiect în sine şi concluziile nu pot fi trase decât aplicat la fiecare situaţie particulară.

Asa este. Sunt convins ca stii ce faci si cum sa-ti selectezi camarazii de marsh. Iti urez o calatorie placuta care te va bucura si pe tine si pe coechipieri.

Fara vreo legatura cu ceea ce intreprindeti voi, ca simpla opinie subiectiva, prefer orice efort suplimentar unui grup nepotrivit, mare sau mic, par sau impar... Am imbatranit in obiceiurile mele si nu mai am rabdarea sau interesul pentru efortul integrarii intr-un grup... Inca o data, nu sustin ca asa e mai bine sau ca asa trebuie procedat. Fiecaruia cum i se potriveste mai bine.

[iris]

Sa nu uitam ca vorbim de un echipaj pe o nava,unde cuvantul skipper-ului e lege....

[DoiNomazi]

Sa nu uitam ca vorbim de un echipaj pe o nava,unde cuvantul skipper-ului e lege....

Doar daca skipper-ul nu-si freaca bilele in palma si nu-si numara capsunile... (The Caine Mutiny - 1954 / fictiune)



Pentru cine manifesta dragoste si respect pentru skipperi, probabil ca i s-ar potrivi imbarcarea pe o nava militara sau comerciala. Poate, daca as fi fost mai tanar si singur, mi-ar fi placut viata la bordul unui submarin, sau nava mai mica (corveta, fregata), sau o nava stiintifica pripasita pe undeva pe coasta Antarcticii.

Absolut, exista perioade si situatii in viata cand ordinul se executa, nu se comenteaza, dar acum, la varsta actuala, civil, nu mi-as plati o pretzioasa vacanta pe velierul vreunui skipper. Una din ideile verii 2017 a fost petrecerea unei vacante la bordul unui velier specializat in scufundari in sudul Pacificului. Velier maricel, luxos, echipament impecabil, echipaj pe masura, comentarii pozitive de la fosti imbarcati...

N-a durat mult tentatia optiunii respective pentru ca am realizat ca programul dorit/impus de skipper-ul respectiv mi-ar fi creat situatii multiple de dezacord. Sigur, barca e sub comanda lui si are dreptul legal si moral sa hotarasca ce si cum facem... pe banii mei...

Sa fie la el pe barca... prefer sa-l salut de pe propria ambarcatiune, sau, in lipsa ambarcatiunii, de pe mal...

Dar, inca o data, asta nu are vreo legatura cu echipajul lui ghrt. Ei vor sa fie impreuna in situatia respectiva, se vor descurca, le va fi bine si le doresc sa se intoarca cu sufletul imbogatzit de amintiri frumoase.

[pelicanul]

Sa nu uitam ca vorbim de un echipaj pe o nava,unde cuvantul skipper-ului e lege....

Exista citeva exemple faimoase in care cuvintul skipperului nu a contat, chiar daca era vorba de nave militare. Cu atit mai putin va conta cuvintul skipperului in cazul in care si skipperul si celalalt membru al echipajului au cam aceeasi calificare si experienta, sint civili si aveau probabil alte asteptari de la respectiva vacanta!
In cazul calatoriilor foarte lungi (traversade oceanice) adauga nervozitatea cauzata de oboseala, mincarea proasta si caldura ucigatoare si vei obtine un cocktail de-a dreptul exploziv.
Multe prietenii si chiar casatorii care pareau indestructibile pe uscat au fost distruse de o calatorie lunga cu barca cu un echipaj de doi.

[deltasub]

@ ghrt: atentie daca intri din Crimea in Ucraina, sigur vei avea probleme :
http://www.europalibera.org/a/27836622.html
Invers cred ca ar merge.

[ghrt]

Aşa este nea Vasile, nu e posibil legal să intri în Ukaina cu viza rusească de Crimeea. Crimeea are regim vamal diferit în Federaţia Rusă, cu singur punct de intrare / ieşire pt turişti la Kerch.
În schimb e posibil invers. Cuceritorii, galanţi ca de obicei. Ucrainienii se răzbună cum pot.
De asta vreau să fac prima o tură în Ukraina - Odessa şi sper şi delta Niprului. După aceea Rusia, Crimeea şi apoi schimb paşaportul

În ceea ce priveşte skiperii: nu agreez treaba cu skipperul absolut. La fel ca DoiNomazi, am o vârstă trăită în libertatea civiliei şi nu mai am răbdarea de a suporta, pe timpul şi banii mei, ordine cu care nu sunt de acord. Nu le cer nici celorlalţi acest lucru, pe bunul principiu "put my money where my mouth is" Cred că lucrurile, inclusiv deciziile, se discută, dacă există posibilitatea. Între oameni de acelaşi nivel întotdeauna e mai simplu de discutat. Dacă ar exista o diferenţă semnificativă, intervine factorul răbdare, dar să nu exagerăm. În rest, cine e de cart ia deciziile de moment şi asta e. Eu unul nu cred că pot sta de cart 24/24 şi 7/7 deci...

Excursiile tematice (de exemplu de scuba) sunt funny doar dacă toţi participanţii vin pentru asta, cu mici excepţii în însoţitorii unor participanţi. Să mergi pt sailing cu unii care merg pt scuba e BIG NO. În schimb sailing în zone arctice cu nenea ăla cu Pelagic cred că merită.

Am mers în doi şi într-adevăr este foarte obositor, mai ales dacă nu merge pilotul automat. Cu autopilotul şi ceva muzică, se mai relaxează viaţa la bord.

[DoiNomazi]

Excursiile tematice (de exemplu de scuba) sunt funny doar dacă toţi participanţii vin pentru asta, cu mici excepţii în însoţitorii unor participanţi. Să mergi pt sailing cu unii care merg pt scuba e BIG NO. În schimb sailing în zone arctice cu nenea ăla cu Pelagic cred că merită.

@ghrt De acord cu tine ca nu trebuie amestecate.

Eu ma refer la ceva foarte asemanator astora, "Siren Fleet", doar ca astia "ai mei" fac excursii destinate aproape exclusiv pentru scuba, si operatiunea se desfasoara tot printre insule, tot la bordul unui velier. Toti participantii se duc, cel putin in principiu, pentru scuba, iar cei care nu agreaza scuba au optiunea sa stea la soare pe o punte larga si confortabila, sau sa plece cu dingy la plaja. Velierul este destul de mare si pare foarte confortabil, cu un echipaj de vreo 5-6, parca. Noi, astialaltzi, turistii, suntem vreo 8-10 si, zic ei, nu trebuie sa facem nimic; doar facem scuba, sau stam ca "beshnitzele" la soare. Masa este servita, paturile le fac altii, un fel de "all-inclusive" plutitor prin "paradisul" din sudul Pacificului. Tentant?... Intr-o oarecare masura, da... dar cand intelegi ca te duci sa te imputzi la soare ca scrumbia si "dom' capitan" hotaraste unde merge barca, cand merge si cand sta la ancora, unde te scufunzi, cat te scufunzi, cand mananci si ce mananci, cand faci dush si cand stai cuminte si transpirat la soare, iti trece pofta...

Sau, cel putzin mie, mi-a trecut rapid dupa ce am primit conditiile si programul... M-am vazut ca o "mortaciune" plimbata si leganata de dom' capitan, care joaca rol si de mama si de tata...

Si cand am adaugat la asta si perspectiva convietuirii la bord cu ceilalti "turisti/scrumbii uscate" mi s-au zburlit penele tutoror dorurilor de pustietatzi... Neah! imi displac atat de mult situatziile astea ca mi s-a pus pata pe orice fel de plimbare pe barca altuia. Am mai avut o sedere neplacuta de 3 zile, tot pentru scuba, pe velierul unui englez in largul insulei Pemba, langa Tanzania, cu ceva ani in urma. Si atunci a fost la fel. Un skipper cu miscari de zeu al marii care dicta tot. Ne-am despartzit foarte neprieteni, dupa principiul "fuck you and the horse you rode in on..."

Da-l in ma'sa si pe skipper-ul taticul tuturor, da-l dracu' si de velier super-confortabil,  si ma lipsesc si de imaginile verzui de paradis. Mai bine visez sa iau iar U-Boat-ul in nord undeva, sau ma intorc la ideea sa ma dau pe patru roti prin prafuri neumblate.

Pe de alta parte, impotrivirea la ideea de a imparte barca cu vreun skipper din asta autoritar, ma face sa ma intreb ce sanse am sa invatz sa ma dau cu barca de unul singur, ca nu ma vad elev silitor pe barca altuia.

Stiu ca multzi colegi de forum ma vor injura, dar eu nu cred in invatzaturi deprinse pe barca altuia. Barca, ca si masina, motocicleta, bicicleta, schiurile, avionul, o simti. o inveti si te imprietenesti cu ea, sau nu... Daca am ocazia, ies pe apa si mai invatz din propria prostie. Daca nu, raman prost, sau imi rup gatul. Noroc ca in unele parti e mai usor si nu toata lumea trebuie sa indure circul brevetelor si categoriilor...

Da, voi avea nevoie de un "permis" daca voi iesi cu velierul meu intre doua continente, dar poate reusesc sa-l obtzin si fara sa ma urc pe velierul vreunui skipper... Daca ar fi dupa mine, as pleca bucuros spre orizont si fara permis. Cum o fi sa fie...

In ciuda celor afirmate mai sus, imi pastrez intact respectul si admiratia pentru nea Sandu, Constantin, Romeo si cati altii mai sunt si nu-i cunosc. As fi onorat sa am privilegiul sa bem o bere pe barcile lor. Probabil ca nu ma vor invita la bord niciodata stiind cum gandesc...

Pe ghrt nu-l cunosc, habar nu am daca m-ar lua pe barca lui, sau daca as fi interesat sa urc, dar, desi doar "la ancora", am avut placerea sa urc pe barca lui Florio si m-am simtit foarte bine datorita calitatii omului.

Scuze tuturor ca am poluat (iar) topicul, dar ma bantuie dileme similare. Nu ma pricep la marinarie, dar, in functie de zone si trafic, chiar si cu un pilot automat nu stiu daca m-as simti confortabil fara om treaz de cart...

Gata, am tacut... succes lui ghrt si echipajului! Astept, cu invidie pozitiva, poze, filme, povestiri...

LE: A propos de titlul topic-ului, si eu cred ca se poate. Plaja si faleza de la Sochi sunt mishto si la Batumi se mananca bine...

[Florio]

Băieți, cred că în momentul ăsta, deja avem atâtea subiecte bune de discutat, încât topicul se poate ramifica în cel puțin alte 3 topice separate .
Am fost răscolit de tendințe contrare, între ceea ce am învățat  (pe o barcă trebuie să fie desemnat un skipper, altfel va fi haos) și ceea ce spuneți voi (nu pot sta la comanda cuiva).
Fiind drept cu mine însumi, trebuie să vă dau dreptate, chiar dacă știu că regula învățată este corectă. Vă dau dreptate fiindcă nici eu nu pot sta la comanda cuiva  . Și atunci, ne luăm propriile bărci, pe care ne luăm propriile decizii.
Dar acesta este cazul extrem, cel de care vorbește Captain Grumpy și pe care îl detest teribil: cel în care pleci pe o barcă, ai un skipper care îți face program de pensionar în croaziera de final de viață. 
În afara cazurilorde acest tip, când te afli pe o barcă alături de oameni rezonabili, firesc este să se desemneze din start un skipper. Că e cel cu cea mai mare experiență sau că au experiențe asemănătoare, trebuie să fie cineva care poartă responsabilitatea, atunci când vine întrebarea oficială: cine este skipper ? (sau mai grav, "cine a fost skipper?")
Îmi amintesc cu mare plăcere de întâlnirea cu Nomazii, neprogramată, nebănuită, aproape neverosimilă, din buza mării, la Perișor. Acolo au stat alături, Nemo și U-boat-ul, acolo ne-am delectat cu chefalul de Marea Neagră și roșioara de Delta Dunării, cu vinul alb de Murfatlar și peste toate, cu compania unor oameni frumoși la spirit. Asta, acolo, la capătul pământului, este aur curat

Apropo de echipajele de doi, ele funcționează foarte bine indiferent de barcă, atunci când se poate suda o echipă. Așa cum spunea  Gheorghiță, "cu pilotul automat și ceva muzică, se mai relaxează viața la bord. Oamenii sunt importanți, ei știu să relaxeze viața la bord, să improvizeze acolo unde ceva nu există, să treacă ușor peste lipsuri acolo unde nu se poate improviza nimic,  să găsească o mică bucurie în orice le aduce în față călătoria

Echipaj de 2, exemple luate la întâmplare . Muzică, glume, improvizații, cadouri de la natură:







sau
https://www.youtube.com/watch?v=-e5lAOkdPJA

[iris]

argumente articulate si nuantate...
  Dar ne-am indepartat mult de subiectul initial-nu s-a pus problema unui tur cu skiper inchiriat,omul a zis ca vrea sa faca turul MN cu inca doi.
     Un echipaj de 3.Cred ca,daca cei trei au aceeasi pregatire,formal,unul tre sa fie skipper.Organizarea si luarea deciziilor este importanta la orice nivel.
    Sunt de acord cu ce s-a scris:nu-mi face nimeni mie program.Dar daca ai fost de acord cu un program,inainte sa-l incepi,tre sa-l indeplinesti,poate chiar,cateodata,sa induri.
   Insa un program impus adhoc?Niciodata.
    In felul asta esti impacat si cu tine si cu altii.
   

[deltasub]

Revenind la "deci se poate", mai jos doua link-uri.
E vorba despre un flacau care a profitat de deschiderea granitelor Rusiei pentru barci straine din 2013 si a facut un voiaj low cost . Tipul pe traseu cauta si sa se insoare! De remarcat faptul ca folosind un Logan a mers pina la Vladivostok in o alta calatorie.

https://tutanj.blogspot.it

Domnul, un pensionar, a facut de doua ori inconjorul pamantului cu o barca de 5,5m di alta de 3,75m construita pe balconul garsonierei unde locuia!

https://m.facebook.com/Evgeny-Gvozdev-Russian-Sailor-749081685226369/

http://slokam.ru/gvozdev/

[DoiNomazi]

argumente articulate si nuantate...
  Dar ne-am indepartat mult de subiectul initial-nu s-a pus problema unui tur cu skiper inchiriat,omul a zis ca vrea sa faca turul MN cu inca doi.
     Un echipaj de 3.Cred ca,daca cei trei au aceeasi pregatire,formal,unul tre sa fie skipper.Organizarea si luarea deciziilor este importanta la orice nivel.
    Sunt de acord cu ce s-a scris:nu-mi face nimeni mie program.Dar daca ai fost de acord cu un program,inainte sa-l incepi,tre sa-l indeplinesti,poate chiar,cateodata,sa induri.
   Insa un program impus adhoc?Niciodata.
    In felul asta esti impacat si cu tine si cu altii.

Asa-i cu discutziile astea cateodata, cresc si se desfasoara ca ramurile unui copac sanatos si plin de seva. Imi cer scuze pentru deriva, vina imi apartzine.

Nu vorbim (neaparat) de skipper de inchiriat la Marea Neagra, ci ne (mai) tanguim despre interactiunile umane pe o barca, asa, in general.

Pentru a se evita confuziile, sunt de scord cu obligatzile individului fatza de grupa. Daca am cazut de acord a priori si am plecat la drum alaturi de camarazi, sunt invatzat ca nu dai inapoi si nici nu te blochezi in discutzii contradictorii, chiar daca incepi sa ai impresia ca s-ar putea termina nasol.  Ori ca esti in doi, ori ca esti in patru, ori ca esti in zece, sau patruzeci, compromisurile la nivel de individ sunt inevitabile cand esti guvernat de esprit de corps.

Impart apa, hrana si adapost, ajut, protejez, nu abandonez, nu debarc, nu dau inapoi. Cum e sa fie, va fi, si, indiferent de consecintze, fiecare veriga a lantzului trage cat poate in aceeasi directzie. Fara tocmeala si fara "unitatzi de masura"... Tocmai din cauza acestui obicei prost de a merge pana la capat alaturi de camarazi, mi-am ocrotit independentza si, cu exceptia grupei DoiNomazi, de mai bine de 25 de ani, m-am ferit de grupuri ca dracu' de tamaie...

Un skipper priceput croit pe tiparul unui om de bun simtz, impune cu tact respect si obedientza prin exemplul personal si prin increderea capatata datorita felului cum reuseste sa aiba grija de sigurantza si bunastarea grupului.

Cei care ajung lideri doar pentru ca e nevoie sa existe un lider nu pot castiga respect si un lider incapabil sa castige respectul grupului poate impinge entuziasmul initzial la esec.

Dar pe astea le stim cu totzii...

@deltasub scuze, am apucat sa postez inainte sa vad postarea ta. De acord, inapoi la "deci se poate".