Croaziere spre litoralul bulgaresc

[Florio]

Cine ar fi zis ca ideea de asta iarna, de a face o croaziera in toata plinatatea cuvantului, pe Marea Neagra, se va implini in cateva luni ? (Probabil toti cei care ma cunosc )
   Deliciul a tot ce inseamna calatoria si viata marina, l-am impartasit cu CristiZZ si familia lui,  care ni s-a alaturat in aventura, la bordul "Corabiei" proprii, un MacGregor 26M. Asadar doua barci, doua familii si o vacanta leganata pe valuri.

Prezentarea:
-Nemo. Echipaj de 4: doi copii mari si doi mai mici (eu, soata, Cosmin, Maria). Maria are deja 3,5 ani, asa ca e membru activ in echipaj (imi face niste noduri elaborate, intre fungi si scote, de i-ar cadea fatza lui Alexandru Macedon)
-Corabia. Echipa de 3: Cristi, sotia si frumusetea lui de fata pe care trebuie sa va straduiti sa nu i-o deocheati .

Traseu: Oricat ar parea de neverosimil, traseul este exact cel din ideea de asta iarna, fara modificari: Mangalia-Balcic-Albena- Nisipurile de aur- Varna- Bjala - Nessebar si retur. Ca rezerva pentru cazul in care timpul permite, traseul mai putea contine Pomorie- Burgas- Sozopol

[Florio]

Toata aventura declanseaza tevatura. Adica pregatirile. Pregatirile noastre nu sunt cine stie ce, ca doar plecam pe mare si nu ne trebuiesc paltoane: un slip, slapi, ochelari de snorkeling, trei tricouri, trei pantaloni acolo. Nu-i asa?
Pai sigur ca nu, sotia mea a luat un sifonier intreg, din care n-am folosit nici un sfert . Noroc cu spatiul de depozitare al barcii, mult mai mare decat ar putea parea pentru gabaritul ei.
In principal ne-am dotat bucataria, cu tot ce trebuie pentru gatit, exact ca acasa. Mirodenii, ulei, zahar, faina, malai, cereale de tot felul, paste fainoase, etc...
In frigider au intrat lactatele si celelalte perisabile (sticla de vin de serviciu, sticla de rom, astea sunt foarte perisabile, asa ca au stat in zona cea mai rece a frigiderului).
Pentru fructe si legume am renuntat la vechea mare lada izoterma in favoarea unui...cosulet din plastic, cu capace. Avantajul acestuia este ca absolut toate straturile de legume si fructe s-au ventilat natural, nimic nu s-a stricat, nimic nu s-a vatamat. Asadar, tot ca acasa: rosii, dovlecei, cartofi, ceapa, morcovi, telina, nu mai lungesc vorba ca nu sunt la master-chef . Ideea generala a fost urmatoarea: nu trebuiesc facute provizii foarte mari, ca in calatoriile noastre anterioare prin salbaticie. Acum ne vom opri in fiecare zi in cate o marina si vom gusta ceea ce ne ofera localitatea respectiva.

Pregatirile barcii: aici in principiu n-am avut multe de facut, am aranjat un suport pentru acumulatorul cel mare, ca sa nu se mai miste in santina si am confectionat un suport mai generos pentru marul catargului, care sa contina lumina de 360 grade, antena VHF si windex-ul.

La capitolul "pregatiri" o sa aiba mai multe de spus Cristi, fiindca avand barca nou cumparata si nerodata, a trebuit sa faca tot ceea ce noi aveam deja de niste ani. Dar sa nu plictisesc aici cu detalii prea tehnice.  Si asa veti vedea ca desprinderea de Romania s-a petrecut greu si cu peripetii.

Pentru mine, totul a inceput pe 28 iulie, noaptea respectiva fiind una efervescenta, de pregatire. Pe 29 la crapatul zorilor,  eram deja in marina Eforie, mirosind briza sarata a marii.
Din Tomis pleca spre noi Corabia, pe niste valurele deloc comode, lucru care a umblat putin la otolitele echipajului, dupa cum va va povesti Cristi.
     Dupa o toaletare de tip Kercher, Nemo plutea frumos in marina alaturi de Corabia si de White Russian a lui Pelicanul, asteptand sa i se ridice arborada. Lucru care s-a desfasurat destul de repede, ajutat de entuziasmul nostru, in timp ce familiile incepeau sa guste viata de litoral.
     Si uite-asa, vacanta noastra  a inceput deja, chiar inainte de a incepe calatoria, in acea zi. Ajutata si de un element festiv, aniversarea lui Cosmin. De cand avem barca, ziua de 29 iulie ne prinde intotdeauna in cate o calatorie pe apa, asa ca aniversarile lui Cosmin sunt an de an, sub imperiul aventurii . Si al improvizatiei.  Anul trecut Tania ii pregatea un tortulet la aragazul barcii, cand aceasta ne ducea bandata in 15 grade .
     Am aranjat barcile, ne-am bucurat de statiune, ne-am dat in cotzomedii, a fost o zi reusita. Seara am stat pe iarba, langa barci, ne-am insotit de o sticla de vin si am cantat pe rand la chitara. Vacanta incepuse !

[cristizz]

''Ezaact''

[Florio]

''Ezaact''

He he he ... in calatoria asta ne-am insusit expresii ale celui mai mic marinar dintre noi, care la 3 ani si jumatate e foarte convingator si in vorbe si in gesturi .
Ma astept la Cristi sa intregeasca povestea cu propriile trairi si desigur colectia lui de imagini, ca e mai frumos sa povestesti intr-un dialog, decat intr-un monolog.
Si mai precizez ca de fiecare data, ca din simpatie fata de prieteni iubitori de apa, postez in copie si pe celelalte forumuri. Unii citesc Barcaholic, altii Cap Compas sau Eurosail, eu le respect preferintele, desi inseamna ceva migala si acest copy/paste .

[Florio]

Desi mai avem cate ceva de spus pana la plecare, trebuie sa va arat un marinar care prinde vantul cu tot ce poate. In cazul de fata, mai intinde o palarie

http://youtu.be/3nweGgqxWXk

[cristizz]

Personal imi doream de mult o calatorie ca aceasta, dar multe lipsuri au amanat-o (lipsa permisului, lipsa experientei, lipsa barcii ... si alte lipsuri).
Odata cu achizitia Macgregorului, toate celelalte au inceput sa se regleze, iar lansarea la apa in Tomis ne-a oferit un ragaz de 4 – 5 weekend-uri sa ne acomodam. Acestea au fost singurele noastre experiente de acest fel, mai ales pentru fetele mele, inaintea plecarii.
Catalizatorul acestei aventuri a fost insa Florio, cere ne-a incurajat constant si care ne-a oferit pe multe planuri sprijinul  de care aveam nevoie. Multumim prietene!
Barca am luat-o fara iimbunatatiri, asa ca am inceput sa o dotez cu cele necesare, incercand totusi sa nu ma lansez in lucrari de amploare:
-   Windex
-   Suport antenna GPS externa
-   GPS pe consola central + sonda sonar pe oglinda barcii
-   Sistem solar
-   2 baterii noi
-   2 prize 12V
-   Un panou electric de comanda si monitorizare + cablaraia aferenta
-   Frigider
-   Aragaz dublu cu alcool/electric
-   O mica modificare la cutia bucatarioarei
-   Bidoane flexibile pentru apa
Lucrarile au fost efectuate inaintea plecarii, dar sistemul solar nu functiona prea bine.
Oricum, pe 28 seara dupa finalizarea unor chestiuni de serviciu, am plecat spre Tomis si de acolo, in dimineata lui 29.07 spre Marina Eforie unde ne asteptau Florio si familia lui.
Marea nu era foarte prietenoasa (de altfel stiam ca este agitate fiindca in WE mai facusem unele lucrari de intretinere si reparative urmate de o iesire de proba), asa ca la intrarea in Eforie nevasta-mea era la limita.
Aici am petrecut 2 zile, serband si aniversare lui Cosmin, dar obtinand acel respire necesar echipajului meu. Incepuse vacanta. Si nu era orice vacanta, era inceputul unei frumoase calatorii, departe de .... televizor.

[MBG]

Acum daca ati pornit pe drumul povestirilor si a postarii de imagini nu va mai puteti opri.
Practic pana nu epuizati subiectul asta este job-ul vostru principal.
Principal am spus

Multumim pt impresii si evident asteptam in continuare

[cristizz]

Acum daca ati pornit pe drumul povestirilor si a postarii de imagini nu va mai puteti opri.
Practic pana nu epuizati subiectul asta este job-ul vostru principal.
Principal am spus

Multumim pt impresii si evident asteptam in continuare

O sa fie, o sa fie ...

[MBG]

Acum daca ati pornit pe drumul povestirilor si a postarii de imagini nu va mai puteti opri.
Practic pana nu epuizati subiectul asta este job-ul vostru principal.
Principal am spus

Multumim pt impresii si evident asteptam in continuare

O sa fie, o sa fie ...

Asa,asa....ordinul sa se execute nu sa se discute!

[Don Basilio]

vantu, cum a fost vantu? ceva chestii tari (ati trecut prin gr. 4-5 de exemplu) cum e cu mcgregor pe o mare ceva mai montata?

[Florio]

vantu, cum a fost vantu? ceva chestii tari (ati trecut prin gr. 4-5 de exemplu) cum e cu mcgregor pe o mare ceva mai montata?

Ca sa elimin suspansul, iti spun ca a fi surprins de o mare montata cu familia aflata in plina croaziera de placere si ducandu-l pe CristiZZ in asa ceva, ar insemna ca sunt un skipper foarte prost pregatit . 
In scopul asta invatam sa facem un passage plan, sa consultam site-urile meteo si sa citim cate ceva meteorologie pe aspectul norilor.

Vantul a fost excelent. A fost cat trebuia si de unde trebuia. Cel putin pentru mine . Adica la plecare catre sud, am avut vant purtator de N-E.  Cand ne-am intors (Nemo) vantul s-a schimbat, devenind tot purtator, de S-E. Cristi a plecat cu o saptamana mai devreme, avand vant de prova.

  Am avut si zone in care vantul a trimis ciocane puternice, a trebuit sa tertarolam velele puternic, in special in zona capului Caliacra si mai ales la capul Emine.
Acesta din urma, fiind inconjurat de un relief puternic conturat, trimitea de pe munti niste curenti puternici si foarte nestatornici. Am avut peste 25 nd pe rafala, urmat de calm plat si apoi aceeasi intensitate mare din directie opusa.
   La fel in valea formata intre inaltimile dintre Smrikite si Emine, vantul a crescut in intensitate dimineata, dupa cum era de asteptat. Acolo nu am fost luat prin surprindere, ci am zburat cu velele sus si barca bandata in 20-25 grade . Era evident dupa forma reliefului, ca aerul rece  din munti va cauta sa coboare catre zona marii, mult mai calda. Si pe unde coboara daca nu pe valea creata intre versanti? Cine e atent, poate anticipa unele fenomene cu precizie de ceas elvetian .

Mare de gradul 4 am avut, insa asta nu e deloc o incercare. Poate pentru stomacul celor mai putin obisnuiti cu marea. Gradul 5 nu.
MacGregor 26 se descurca bine in asemenea imprejurari, insa nu trebuie sa uitam ca situatia in mare usor montata se poate schimba rapid intr-una foarte montata, daca nu stii prognoza meteo (una e sa greseasca putin prognoza, alta e sa plec fara a o verifica deloc), si foarte important este sa ai in planul pasajului, un loc de refugiu usor de atins. In cazul croazierei noastre, in afara de pasajul Mangalia-Balcic (faleza neprietenoasa), am avut intotdeauna locuri de refugiu usor tangibile.
   MacGregor 26 nu e facut pentru mare montata. Desi oamenii au strabatut oceanele in caiace si pe modelul asta evident ca se poate mult mai bine intr-un MacGregor, asta inseamna inconstienta sau sacrificiu pur si simplu. Stiu ca nu face obiectul intrebarii tale , o spun doar ca sa nu treaca prin minte cuiva, ca marea e o forta de glumit.
Am avut si navigatie de noapte, in chiar acea noapte cu ploaie de meteoriti. Marea a fost usor infricosatoare in bezna luminata obscur de o luna mare,rosiatica si palida, venea o hula de 2 - 2,5 m care isi ridica spinarea peste nivelul ghiului, luminile vapoarelor si ale balizelor se suprapuneau, insa noaptea a avut ceva maret, greu de spus in cuvinte. Iar noi, eu si Cosmin, am avut bucuria sa asistam activ la asa ceva
 

[cristizz]

Eforie a fost pentru echipajul Corabia un adevarat liman.
Pentru multi dintre noi, un drum de 12 Mile e o nimica toata. Nu asa au stat lucrurile in cazul sotiei mele, care, dupa o perioada foarte lunga de stress si concentrare, a avut parte chiar de la  inceputul acestei lungi calatorii de o mare nazuroasa. A facut fata situatiei cat se poate de bine avand in vedere ca nu este o fire aventuroasa si a acceptat ''termenii'' acestei calatorii doar de dragul meu.
Revenind, sosirea si pauza facute in Eforie au fost exact ceea ce ne trebuiau in acele momente. Si intr-adevar, dintre toate elementele ulterioare, copertina de la Hornbach pe care o avea Florio si care ne-a adapostit asa de bine, a devenit Must have-ul viitoarelor dotari ale Mac-ului nostru (Decret dat de nevasta-mea, eu am multe completari ...).
Odihna si micile placeri pe care ni le-am oferit, plaja si scaldatul, masa cu companionii si apoi un cantec la chitara, ne anuntau vacanta asa cum o speram (celor mai in tineri) si ooate aprindeau imaginatia (celor si mai tineri).
Plecarea spre Mangalia mi-a dat ceva emotii. In primul rand desprinderea de la cheu a fost putin dificila pentru mine atat din cauza vantului care ma impinge la loc (aveam babordul la cheu), pentru ca era cam inghesuit locul, dar si pentru ca sunt inca incepator, la dracu'.
Peste astea, cand a trebuit sa ridic randa, aceasta s-a blocat in doua randuri. Prima data cand coltul de funga s-a strecurat pe sub sforile Lazybag-ului si a doua oara cand funga randei a trecut peste un surub prea lung (cel care tine straiul prova) si de asemenea s-a blocat. De fiecare data a trebuit sa strang partial randa, sa descurc situatia si sa mai ridic odata. Pe la 12 nd ai cam vrea sa ridici din prima.
Operatiunea a reusit intr-un final, prind viteza si plec in urma lui Nemo care se zbenguia la o distanta frumoasa inaintea noastra.
Vantul era foarte bun si navigam cu 5 nd si peste, doar cu randa. Mi-as fi dorit sa deschid si focul, dar Forio era in recuperare. Cand l-am vazut ca se apropie si apoi cat timp am mers in paralel, am avut un sentiment placut, aparte. Este asa de frumos sa mergi in tandem, mai schimbi o vorba, poti admira o alta barca in mars, tu ii faci fotografii lui, el tie ....
Oricum, inainte de Mangalia vantul a inceput sa cada si Florio a luat avans.
Am ajuns la intrarea in port cand soarele incepea sa se lase. Moment perfect.
Portul il cunostem doar din Google Earth, dar am urmat balizele, i-am mai dat un telefon lui Florio si am ajuns.
Momentul acostarii .... A fost frumos, chiar daca ma simt usor rusinat. Ar fi trebuit sa fiu mai decis in manevra, in concordanta cu momentul; eu incercam sa fiu mai delicat. Felul cum a cazut Florio in apa cand incerca sa ma ajute .... l-am vazut cu incetinitorul si in fiecare milisecunda nu imi venea sa cred ca o sa se intample. Dar s-a intamplat. Si asta mi-a adus aminte de o intamplare din liceu, prin 1984, cand am spart noua dotare a scolii, tabla de sticla, in clasa unde cativa ne-am gasit sa jucam minifotbal cu o bila din plastic plin. Am tras si a inceput sa urce, sa urce mai sus, si mai sus. Si eu ma rugam sa loveasca macar rama din lemn. Nu. A lovit cu 20 cm in interior. Si am spart-o.
Am acostat in sunetul muzicii chiliene (peruane sau ce-o fi fost) care mi-a rasunat in creier mult timp dupa ce am plecat de acolo.
Dar a fost frumos, am dansat si am facut-o pe Maria sa-mi dea un zambet. Am avut un mic fan in acea seara, care a cerut un bis.
Ajunsesem cu bine, echipajul era teafar, nimeni nu suferea si petrecusem o zi frumoasa pe mare. Totul era promitator.

[Rumpi]

Adica Florio era cu randa si genovezul si voi l-ati prins din urma doar cu randa? Misto.
Asteptam continuarea.

[Florio]

Adica Florio era cu randa si genovezul si voi l-ati prins din urma doar cu randa? Misto.
Asteptam continuarea.

Nu chiar, era invers se poate vedea in filmul din postul #19 . Noi luasem avans in larg, ne-am intors din drum in marina si am mai parcurs odata drumul . Cand ne-am intors, Cristi a strans focul, sa ii ajungem mai usor. Chiar m-a mirat viteza cu care mergea barca mea (model vechi) ma asteptam sa fie mult depasita de modelul M, al lui Cristi. Aveam un foc mai mare, e adevarat, insa pe o portiune l-am rulat cat sa fie pana la catarg, ca sa mergem cat mai aproape unii de altii si tot am luat un avans cosiderabil.

Chiar asa, acum cand sunt destul de multe asemenea barci, ar merita facuta o regata amicala "one class design" . Ca sa avem motive de inca o petrecere

[Florio]

Reiau povestea, ca am ramas in urma.
In planuri, totul se lega frumos. Pe 28 cand programasem lansarea la Mangalia, mai era o lansare: Croco_dealer-ul de carti despre ispravi nautice, lansa exact la Mangalia "O cafa la Stambul" . Excelent ! Am vorbit impreuna, am planuit ....
   Doar ca providenta ne-a dejucat planurile, cu un decalaj de cateva ore, cauzat de o mare furtuna pe care am prins-o in ziua anterioara. Astfel n-am mai putut pleca la timp catre litoral, n-am mai capatat autograful Crocodilului pe carte, iar lista lui "n-am" s-a mai imbogatit in cascada cu cateva lucruri, pana la iesirea noastra din tara.
    Va spun toate astea mai mult in scop informativ, pentru a va fi de ajutor. Eu n-am avut acest avantaj. De pilda am intrebat daca exista un plan inclinat betonat in Mangalia, un loc in care sa las masina/peridoc. Raspunsurile pe care le-am primit au fost destul de evazive, asa ca am preferat sa lansez in Eforie, o marina serioasa unde poti lasa in bune conditii si barca si alte angarale. La intoarcere in tara, cand am avut bucuria sa fiu asteptat de nea Nicu Home-made, mi-a spus si am vazut cu ochii proprii ca Mangalia are si plan inclinat betonat si parcare pentru trailer sau peridoc, asa ca as fi putut prinde scriitorul in plin exercitiu printre fani si as fi castigat o zi de croaziera in locul unei zile de lansare la apa.
   Nu, lansarea la apa nu dureaza mult, insa lansarea la Eforie in plin sezon e o aventura. Trebuie sa ajungi acolo la ore matinale inumane, altfel drumuletul de acces lung si alambicat se umple de masini, comercianti care aprovizioneaza, turisti nebuni si insomniaci, intr-atat de mult de nu-i chip sa treci cu un ansamblu masina-barca.
Ca tortul sa aiba motz, in circul asta s-a plantat si un ...circ adevarat, cu cort, tarcuri de animale, masini incalecate de jur imprejur, etc...   Va dati seama cata determinare trebuie sa aiba unul ca noi, sa strabata toate oprelistile pentru a-si vedea barca pe apa .
   Greu-greu dar nimic nu ne tine in loc. Am vorbit cu Crocodilul, ne-am amanat pentru a doua zi intalnirea, urmand sa vin eu in Constanta. Aici pun privirea pe bombeuri, trist si vinovat. Agitatia cu baietii de la macaraua marinei, lansarea propriu-zisa asteptandu-mi randul, controlul documentelor barcii de catre un domn capitan, au durat peste ora 12 cat avea termen limita prietenul nostru, asa ca .... a ramas asa. Scuze, Dorin, noi suntem baieti buni, dar nu e mereu sa se intample .