Raid Romania

[PB]

Carma

[lipan]

Gata  parusul.

[navigator]

Pentru participantii la tabara ( cei care ajung primii) - va rog sa ma contactati cand ajungeti. Sunt de gasit la Punctul de Informare Turistica (in centru - la Caminul Cultural) sau la telefon 0722 354203 .

Pentru cei ce vin dinspre Galati/Braila trebuie sa o luati spre Constanta (la Horia se face dreapta) si atentie la Ciucurova de asemenea trebuie facut dreapta (este o intersectie o intersectie ciudata in Y) - valabil si pentru cei care vin dinspre Harsova.
Nu ezitati sa ma contactati pentru orice informatie.

Va astept!

Paul Condrat

[Vali]

@Paul navigatorul: am sa aduc eu niste piese de Veterok, platane si alte maruntisuri, eventual si scule, poate facem fiarele sa mearga .
@all: ma gandesc daca e nevoie sa iau de acasa circularul, abricul, alte scule, niste lemn, rasini, fibra, sau daca le las mai bine acasa, si doar daca e nevoie mai fac un drum sa le aduc.
Eu voi veni cu Marian Bunea din Braila, daca mai e cineva din zona care vrea sa mearga, dati-mi de stire. Vom ajunge la Jurilovca sambata sau duminica. Eu nu stiu daca pot sta pe toata durata taberei, fiindca am de treaba la barci pescaresti (se termina prohibitia). Oricum, mai discutam, si abia astept sa ne vedem la cuibaru' de la Golovita .

[bogdanbuciu]

fruntasi,
din Bucuresti cine pleaca sambata sau duminica?
m-as lipi si eu de cineva ca imi pare rau sa ratez bucatele legendare ale lui razvanul dunarii, iar daca nu pot merge rog pe cineva sa treaca pe la mine sa ii dau o padela de carbon - poate e nevoie ca model pentru laminare.

[x_petrolist]

Citeva note si reflectii asupra proiectului lotca si stadiul lui in momentul actual.
1-   Barca
a.   Planificarea constructiei
i.   Planul de Lotca
Desi au fost masurate si fotografiate citeva lotci, ramasitele uneia aduse la locul constructiei (deformarea dupa taiere a facut imposibila utilizarea ca sablon) iar Legenda Dunarii a fost deasemenea adusa la Slobozia pentru a fi folosita ca model, au aparut ceva deviatii de la planul initial atit la forma, lungime cit si greutate. Aceste deviatii au aparut din cauze obiective si subiective.
ii.   Locatia constructiei
Alegerea locului de constructie a fost determinata de implicarea lui Nicu in aceast proiect. Optind pentru experienta lui, neegalata inca dupa parerea mea, am redus probabil posibilitatea ca mai multi oameni sa se implice direct in constructie datorita lipsei de timp si a distantelor mari. Deasemenea am fost fortati sa folosim locatia unde Nicu tocmai termina constructia altei barci, spatiu relative restrins  si care a fortat cumva schimbarea lungimii totale a barcii.
iii.   Durata constructiei
S-a dorit completarea lucrarii inainte de 20 Mai, 2011 pentru ca barca sa poata fi testata la tabara din Jurilovca. Aceasta constringere a avut un impact negativ mai ales asupra achizitiei materialului folosit la filele de bordaj.
b.   Constructia (partiala) a barcii
i.   Materiale
Stejarul pentru chila si crevace donat de Peter a ajuns la destinatie la timp. Era uscat si de calitate foarte buna. Lemnul pentru filele de bordaj a fost gasit mai greu si nu a fost laricele sau pinul siberian de care se vorbise in etapa de planificare ci banalul pin Romanesc. Sint de parere ca nu a fost alegerea cea mai buna si probabil in acest moment ar fi trebuit revizuit planul pentru a determina daca merita continuat ori aminat pina la procurarea materialului dorit. Peter l-a definit ulterior ca fiind lemn de tip Ikea, un adevarat burete care pe deasupra este si foarte usor. Acum rid amintindu-mi ca lemnul ramas dupa terminarea barcii il tinjeste un tip care confectioneaza sicrie. In mod cert, folosind cunostiintele acumulate pe parcursul acestui proiect, nu as mai opta pentru folosirea cuielor de cupru ci mai degraba a suruburilor inox pentru fixarea filelor de bordaj.
ii.   Executia lucrarii - Slobozia
Cu mici exceptii, Nicu a construit de unul singur barca. Ajutorul cel mai constant l-a primit din partea Prof. Nistorescu si a unui localnic angajat pentru ultimele 2 saptamini de lucru. In afara de acestia, au participat citeva zile Vali M. si cei doi Razvani – Legendaru' si Capitanu'. Costin si cu mine am facut doar act de prezenta o data sau de doua ori. Daca am uitat pe cineva imi cer scuze anticipat. Inainte de 20 Mai, ultimele file de bordaj au fost atasate. Curentii de copastie, copastia, sidelcile (banchetele) precum si imbracarea in epoxy si fibra au fost lastate pentru executie in perioada taberei de la Jurilovca.
iii.   Continuarea lucrarii - Jurilovca
La Jurilovca s-au continuat lucrarile de finisare a barcii. Vali s-a ocupat de retezarea cuielor din interior (ma gindesc acum ca ar fi fost mai bine sa le batem sub forma de nituri). Sorin si Nicu au slefuit exteriorul iar Nicu, Costin si Marian Bunea au chituit cu rumegus + epoxy si au aplicat epoxy pe exterior. Placa metalica galvanizata adusa de Vali M. nu a fost folosita deoarece era prea subtire (1,5mm in loc de 5-6mm). 
Doua zile mai tirziu cind filele chituite s-au departat din nou s-au mai aplicat un strat de epoxy pe interior si al doilea pe exterior. Acesta era momentul cind se planuia aplicarea de fibra pe exterior. La recomandarile lui Vasile din Jurilovca, Nicu a mai inaltat prova si pupa dar din pacate a fost nevoit sa inadeasca crevacele care fusesera croite doar pina la nivelul ultimei file de bordaj.
Pina acum s-au folosit aproape 20l de epoxy. Acesta nu este rezistent la UV asa ca va fi nevoie de inca un strat de lac sau vopsea pentru protectie.
c.   Privire de ansamblu
i.   Este barca o lotca sau nu?
Luind in consideratie cele expuse mai sus si cu precadere faptul ca lemnul inca lucra, parerile erau impartite daca sa se aplice fibra sau nu si in mod cert faptul ca barca nu putea fi lansata in timpul scurt aflat la dispozitia noastra, am hotarit sa incetam lucrarile si sa cugetam putin unde sintem si unde vrem sa ajungem. In mod cert formele barcii sint frumoase dar intrebarea pe care o pun tuturor este cea din subtitlu. Pe desupra trebuie sa mentionez si alte diferentele dintre plan si realitate:
•   Lungimea dorita 7m – actuala 6,2m (detaliu nesemnificativ)
•   Deplasament 400kg – actual 130kg (problema serioasa dupa parerea mea)
La acestea se adauga si chila care intentionat s-a dorit a fi supradimensionata conform recomandarilor facute de Paul Condrat.
•   Chila de 100mm (lotcile au chila de 40-50mm)
ii.   S-acum incotro?
Deoarece Peter se va intoarce in citeva zile in Austria, Nicu va fi preocupat cu planuri de la 12m si 8,5tone in sus, si acceptind oferta generoasa a Capitanului de a adapost barca in atelierul sau, s-a hotarit ca aceasta sa fie adusa in Bucuresti pentru a fi terminata si testata pe Lacul Morii. Astfel vom evita greseala de capatii facuta in decursul acestui proiect, graba de a termina la o data fixa.

2-   Vela (Parus)
a.   Confectionarea parusului a decurs fara incidente majore. Materialul de parasuta primit de la GheOn si modelul trimis de Paul i-au fost de-ajuns maestrului Nicolae. Vela a ajuns la timp si a fost testata pe barca unui pescar din localitate, o lotca cu 16 crevace foarte apropiata la dimensiuni cu barca aflata inca in constructie.
b.    Dupa incercare s-a comentat ca un parus putin mai plat ar ajuta lotca sa urce in vint mai bine. Forma actuala insa pare a fi dictata de curbura materialului de parasuta. S-a comportat bine si poate doar latura superioara ar trebui micsorata putin la velele urmatoare pentru ca la vinturi portante coltul de scota intra in apa cind barca bandeaza. Sa nu uitam insa ca a fost croita dupa modelul unei lotci de 7m si doar probe pe o barca asemanatoare pot confirma aceasta  observatie.

[Vali]

Salutare, parerea mea e ca a iesit o barca foarte buna, care mai are nevoie doar de cateva mici modificari pentru a putea fi considerata optima.
Nu cunosc in detaliu regulamentele asociatiilor de tip raid, si nu stiu daca exista conditia ca barca sa fie o copie identica a unei ambarcatiuni traditionale a natiunii respective. Imi amintesc clar mailul in care Peter ne propusese 2 variante ale planului de forme, una mai traditionala, cu forme in U si stabilitate de forma mai buna, si una putin mai rotunjita, cu stabilitate initiala mai redusa, dar optimizata pentru navigatia cu vela.
Daca nu exista conditia ca barca sa fie identica celei traditionale, se poate considera ca s-a construit o ambarcatiune inspirata dintr-una traditionala, folosindu-se un design mai modern si materiale si tehnici noi, al carei scop este tocmai bucuria navigatiei cu vele intr-o ambarcatiune care vine din istorie. Iata cateva din avantajele tipului de constructie ales, care in opinia mea fac barca foarte buna:
1. Tipul de constructie - carvel plank, plank on frame - mai pe romaneste scandura pe crivace, este identic cu stilul traditional de constructie, deci tehnica de baza e aceeasi, si nu se poate contesta respectarea traditiei. Crivacele sunt facute identic, din segmente de stejar suprapuse, bordajul e din scandura de rasinoase prinsa in cuie (nu conteaza ca acestea sunt din cupru ), chila e facuta sanatos din stejar, deci ca si traditie s-a respectat intocmai tehnologia de marangozerie, mai putin folosirea de epoxy.
2. Faptul ca s-a folosit pin la bordaj nu e nicidecum un dezavantaj, avand in vedere ca bordajul oricum e protejat prin impregnare cu epoxy. Orice lemn rasinos e un lemn foarte poros si permeabil pentru epoxy, iar structura sa de polimer natural reprezinta de fapt matricea care suporta rasina epoxidica, obtinandu-se un compozit de cea mai buna calitate. Lemnul oricum nu-si trage mai multa rasina decat are nevoie, iar dupa intarirea rasinii, proprietatile mecanice si hidrofuge ale bordajului sunt superlative, mai ales daca se opteaza si pentru o acoperire exterioara cu fibra de sticla.
3. Forma putin rotunjita a fundului barcii, alaturi de chila mai adanca si greutatea mica a barcii sunt avantaje majore la navigatia cu vela, mai ales pe valurile Razelmului sau marii. Cu atat mai mult, diferenta de greutate permite (in cazul cand marinarii nu sunt ultra-conservatori ) folosirea unui derivor mobil lestat, care imbunatateste mult comportamentul sub vela (deriva mica, stabilitate si performanta imbunatatite, confort si siguranta). Singura problema a fundului mai rotunjit ar fi stabilitatea ceva mai redusa la propulsia cu vasle, dar si aceasta se poate imbunatati daca se foloseste derivorul mobil lestat (chiar si daca e ridicat tot jos va fi lestul).
Parerea mea e ca scopul acestei lotci trebuie sa fie tocmai distractia, adaugand toate avantajele tehnologiei actuale pentru imbunatatirea comportamentului nautic, pastrand in acelasi timp elementele de baza care vin din istorie. Altfel, ori am fi fost istorici navali si am fi reconstituit identic o lotca, ori am fi luat una degradata si am fi reparat-o ca sa ne dam cu ea .
4. Ca si concluzie, in opinia mea strict personala, lotca ar trebui considerata o barca de sorginte traditionala, dar cu avantajele si performantele unei barci mai moderne. Astfel, imbunatatirile care ar mai trebui facute sunt: minim un strat de tesatura din fibra de sticla, pentru rezistenta mecanica si la abraziune la trasul barcii la mal, un derivor ghilotina lestat cu cateva zeci de kg, cutia derivorului fiind ascunsa in dreptul unei banchete (trebuie oricum calculati bine centrii de deriva si velic), o carma la pupa articulata direct pe etambou, 2 perechi de vasle, compartimente etanse de flotabilitate pentru cazuri extreme, care fac barca nescufundabila, plus un suport pliant de outboard, pentru cazul neprevazut dar probabil de urgenta la bord. Oricum, vara nici n-a inceput, deci timp este berechet sa modificam in sensul dorit barca.
Daca nu am fost prea "modernist" in aprecieri, va supun discutiei ideile mele, si va rog sa folositi gloante de cauciuc . Braconieru' va saluta .

[x_petrolist]

Vali, nu am vazut nicaieri cerinta expresa ca ambarcatiunille sa fie clasice sau replici. La ultimul Raid din Finlanda au participat si niste Rusi cu un velier din fibra. Referitor la barca, deplasamentul mic implica si o suprafata velica redusa. Deoarece este modalitatea principala de propulsie vom fi nevoiti sa cautam solutii pentru lestare dupa testele pe apa unde vom incerca diverse greemente si eventual si o cirma. Derivorul lestat nu a fost luat in consideratie inca dar nici nu l-as exclude cu desavirsire.
Care este fibra cea mai recomandata? Initial noi cautam una de 220gr/mp. Cea adusa de tine era de 320 daca nu ma insel. Ce este mai indicat, un epoxy rezistent la UV sau lac/vopsea aplicate ulterior?

[bogdanbuciu]

frumoasa mai este

[Vali]

Vine si braconieru' cu raspunsu' imediat, da' trebuie intai sa se spele de prafu' de fibra . Plus raspunsu' la topicul cu vaslele alea articulate, o chestie foarte misto. Si cand ma gandesc ca voiam sa o aplicam la un barcaz pentru Guzi  , ca tot timpul se plangea ca la vasle merge doar cu spatele  .

[x_petrolist]

frumoasa mai este

Da. Vorba unui anonim:
"adevar va spun voua .... sa nu va fie rusine .... cu mine ..."

[Vali]

Vali, nu am vazut nicaieri cerinta expresa ca ambarcatiunille sa fie clasice sau replici. La ultimul Raid din Finlanda au participat si niste Rusi cu un velier din fibra. Referitor la barca, deplasamentul mic implica si o suprafata velica redusa. Deoarece este modalitatea principala de propulsie vom fi nevoiti sa cautam solutii pentru lestare dupa testele pe apa unde vom incerca diverse greemente si eventual si o cirma. Derivorul lestat nu a fost luat in consideratie inca dar nici nu l-as exclude cu desavirsire.
Care este fibra cea mai recomandata? Initial noi cautam una de 220gr/mp. Cea adusa de tine era de 320 daca nu ma insel. Ce este mai indicat, un epoxy rezistent la UV sau lac/vopsea aplicate ulterior?

Salutare Aurelian, ma bucur ca regulamentele raid nu sunt stricte, fiindca ma bate un gand tot spre ceva mai traditional, sa vedem acum si cum imi gasesc timpul .
Deplasamentul mic in opinia mea inseamna avantajul unei barci rapide si usor de propulsat la vasle. Cred ca in echipaj de 3-4 oameni, sau chiar numai 2, barca se misca foarte bine la vasle. Am sa va povestesc scurt ce mi s-a intamplat acum vreo 2 saptamani:
De cativa ani buni, singurele mele contacte cu ambarcatiunile propulsate manual au fost caiacele si canoele. Chiar daca fiecare din acestea are particularitatile si avantajele sale, in opinia mea ceva le lipseste (sau poate asa simt doar eu): senzatia de siguranta absoluta pe apa, legatura dintre om si creatia sa nautica, plus senzatia de echilibru perfect cu mediul acvatic.
In urma cu cateva saptamani, au venit la mine niste baieti sa le repar o duba pescareasca din fibra, care arata jalnic. Le-am spus ca nu am timp, dar am sa le arat ce au de facut, in asa fel incat s-o faca navigabila. Ei au facut-o, au dat-o la apa, si intr-o zi cand eram cu fii-mea pe malul baltii, i-am vazut si le-am cerut si eu putin barca sa-mi plimb cocuta.
Pur si simplu in cele cateva zeci de minute de tras lopata am simtit ca am renascut  . M-am simtit din nou ca la 18 ani, cand eram un vulcan de energie si fugeam cu sacu' de peste in spate  , ma incordam din tot corpul si ma lasam cu toata greutatea mea de 90 de kile pe lopeti. Pur si simplu barca era cea care ma stimula sa depun un efort intens, care in acelasi timp era foarte placut, si cred ca se refacusera niste legaturi in mecanismele mele atavice de animal acvatic . Intr-un cuvant, o banala lotca de fibra mi-a redesteptat in cateva zeci de minute toate simturile primare atrofiate de viata moderna, ceea ce pot spune (cu toate consecintele ) ca nu mi s-a intamplat cu caiacul sau canoea.
Cu atat mai mult, o lotca din lemn cu lemnul la vedere, propulsata de 2 vaslasi si guvernata de un carmaci, si in caz de vanturi favorabile cu parusul pe speteaza, expusa elementelor pe marile lacuri din complexul Razelm-Sinoe sau chiar pe mare, cred ca ar fi exact scula care ar scoate untul din barcagiii doritori de senzatii nautice arhaice . Dupa fiecare zi de efort si expunere la elementele naturii atotputernice, marinarii se vor regasi in carapacea primordiala, stand in jurul unui foc pe care se frige pestele, asa ca senzatia de vikingi va fi maxima .

Acum trecand de la poezie la proza, prezenta chilei pe fundul barcii face destul de dificila montarea unui derivor mobil lestat exact in planul diametral. Daca s-ar opta eventual pentru 2 derivoare paralele mai mici, cred ca s-ar diminua si ruliul, nu numai deriva, iar chila (coloana vertebrala a barcii) ar ramane neatinsa.
Despre greement si carma discutiile raman deschise, iar parerea mea e ca vela traditionala pe speteaza ar fi o alegere buna. Nu e chiar cea mai eficienta, dar vine din istorie, se incadreaza in designul arhaic traditional, si e usor de manevrat si montat-demontat. Ca si carma, guvernarea se facea traditional tot cu o vasla, care la fel nu e la fel de eficienta ca o carma articulata. Ar fi o idee buna sa se guverneze cu o vasla la inceput (asa se pune si carmaciul la treaba ), iar in timp eventual sa se treaca la o carma articulata pe etambou.
Fibra de sticla pe care o adusesem eu la Jurilovca era woven roving de 300 g/m2, o fibra folosita la ranforsarea laminarilor de mat cu poliester la barcile din fibra. E o fibra cu o mare rezistenta la abraziune, care se foloseste la imbracat suplimentar carena lotcilor de fibra, care permanent sunt trase pe uscat la scosul toanei. In acelasi timp, e o fibra ieftina, usor de aplicat, singurul inconvenient fiind ca ramane putin denivelata suprafata exterioara, dar si acest lucru se poate imbunatati prin slefuire si pensulare de rasina.
Mai exista varianta fibrei de tip "cloth", in variantele de 220 sau 280 g/m2, o fibra cu rol mai mult decorativ, care are si ceva proprietati antiabrazive. Avantajul ar fi ca, fiind tesuta in coada de randunica, suprafata exterioara ramane destul de neteda, iar dezavantajul e pretul ceva mai piperat - 2,50 euro/m2, plus TVA, dar la vreo 15-18 m2 cat trebuie la lotca nu cred sa fie asa mare cheltuiala.
Eu adusesem fibra de tip woven roving fiindca aveam la discretie, insa daca ar fi sa aleg, as alege fibra de tip cloth de 280 g/m2, fiindca si consumul de rasina e ceva mai mic, iar aspectul final e excelent. Trebuie insa atentie la aplicarea fibrei, suprafata barcii trebuie bine matuita prin slefuire pentru ca rasina sa adere cat mai bine.
Iar despre epoxy cu protectie UV, la noi in Ro (inca) n-am vazut asa ceva, iar afara e posibil sa fie destul de scump. In acelasi timp, chiar si epoxy UV si tot se va degrada in timp la actiunea soarelui, fiindca radiatiile UV sunt cel mai mare dusman al tuturor materialelor plastice. Ar trebui facute ceva incercari, nici eu nu stiu care ar fi cel mai bun lac de protectie care sa acopere rasina, dar asta o vom rezolva in timp. Asa ca, pentru membrii Asociatiei Raid, haideti sa facem in spirit patriotic programul de activitati la pregatirea lotcii pentru lansare  .

[x_petrolist]

Salut Vali. Am indoieli ca deplasamentul mic va face barca usor de propulsat la rame indiferent de numarul de vislasi. L-am admirat pe Razvan care si-a incercat vislele pe Ada Kaleh pe un vint de 4-5 noduri si valuri aproape inexistente. Efectiv statea pe loc. Sint de parere ca o lotca, mai grea fiind, este mai greu de pus in miscare dar ulterior deplasamentul mai mare si forma o ajuta sa folosesca inertia pentru a sparge valurile si a-si mentine cursul.
In consecinta, cred ca va fi nevoie sa lestam barca cu plumb. Propun ca acesta sa fie turnat sub forma de lingouri si prins pe interior cu epoxy pe axa longitudinala a baarcii cit mai jos si mai aproape de chila. Astfel vom muta si centrul de greutate mai jos si putem spera sa ducem un parus de 8-10mp.

Referitor la folosirea parus-ului, am constatat urmatoarele:
-   Deriva este semnificativa, cu vint de travers de 10-12 noduri din aceasi directie, nu ne-am putut intoarce la punctul de plecare
-   Lotca nu are destula inertie ca sa treca prin vint si greementul trebuie dezasamblat (partial sau total) si volta facuta la rame
-   Volta sub vint este imposibila daca ghionderu nu este fixat cumva la baza dreucii (se pare ca ghionderul traditional are si o furca metalica in "V").    

Atasez un link la filmul facut de Capitan cu ocazia incercarii parusului.
http://www.youtube.com/watch?v=soCAzxPu_k0

Cine este disponibil weekendul viitor pentru citeva ore de lucru la barca sa-mi dea de veste. Intentionez sa o aduc in Bucuresti pe data de 18 si sa facem o claca pe 19 (cu aceasta ocazie vom putea participa si la ultimile pregatiri ale Legendarului si-i vom ura drum bun spre Ingolstadt). Celor care nu locuiesc in zona le propun sa se adaposteasca sub acelasi acoperis cu mine.

Etapele urmatoare conform discutiilor cu Peter ar fi:

a) aducerea barcii in Bucuresti
b) montat copastia, bancile, curentii, terminarea compartimentelor etanse prova/pupa
c) Slefuit si aplicat 2 straturi de matase (80-100g/m2). Nu este suficient pentru viitor, dar etanseaza perfect (exemplu fuselaje de aeromodel si elicoptere, la 0,6mm grosime "coaja" practic nu au defecte)
d) lansat si determinat cit lest este necesar, suprafata velica, forma chilei, etc.

[x_petrolist]

"Lotca" sau "Calotca" a carei traducere v-o pot oferi Vali M. sau  Paul C. a ajuns in Bucuresti acum doua saptamini. Dupa ce a strabatut lanurile Dobrogei inrosite de maci, a razbit prin miinile hulpave ale politistilor corupti, a fost admirata in Herastrau de ochi dornici de iesiri pe apa si a dormit o noapte sub pomii unui bulevard Bucurestean, a sarit santul din fata atelierului unde se odihneste Legenda Dunarii si asteapta sa devina ambarcatiune. Am enumerat in postari anterioare ciiteva greseli de design iar acum as dori sa va arat poze si sa astept recomandarile voastre.
Precum se vede, ultimele file de bordaj adaugate ad-hoc (prova-pupa, babord-tribord) nu au suportul crevacelor care sint prea scurte. Deasemenea, toate crevacele sint la nivelul ultimei file de bordaj facind grea proiectarea si atasarea copastiei si a suportilor cuielor de strapazan. Bineinteles ca urmeaza imbracarea in fibra pentru a astupa gaurile care au aparut intre filele de bordaj chiar si dupa impregnarea cu epoxi pe interior si exterior.
Am si vesti bune. Am dormit in barca si poate acomoda lejer doi oameni. Si sa nu uitam, o construim pentru copii mici si mari care asteapta nerabdatori prima iesire pe apa. Asadar astept cu nerabdare sugestiile voastre.

[gvincentiu]

Eu as merge pe dibluri (cepuri) de lemn pentru montarea capetelor de coaste. Cu putina atentie nici nu se vor observa, iar rezistenta mecanica a imbinarii o vor lua si de la filele suplimentare dar si de la fila de copastie in care vor veni stapazanele (furchetii).
Adaugirile cu suruburi mi se par si inestetice si neavenite.
Si inca o sugestie (daca mi se permite): bordajul este inalt, de ce sa folositi strapazane/furcheti cand se pot folosi foarte bine si dame? Astfel tragatorul va avea o pozitie mai joasa, mai comoda pentru distante lungi iar centrul de greutate va fi coborat. Chiar si privind din punct de vedere istoric, traditional si conformist, pentru iesirile in ape deschise s-au folosit in primul rand damele si nu strapazanele sau furchetii. Pe valuri, adaugand si alte miscari proprii ale ramei/vaslei infipte mai mult sau mai putin in apa, plus pozitia inalta a tragatorului vasla sare si din furchet, darmite din strapazan.
Si sa nu uitam de look: cu dame si aparatori din piele, ar arata originea vikinga.