Chemari si raspunsuri pe capcompas

Creat de DoiNomazi, Iunie 29, 2016, 08:39:50 PM

« precedentul - următorul »

0 Membri şi 7 Vizitatori vizualizează acest subiect.

DoiNomazi

#180
Nomazii si "cadetele", din care una invata pentru prima data sa inoate la 79 de ani, se urca tot pentru prima data intr-un kayak... :) cand exista curiositate, se poate orice, la orice varsta.. :) in ciuda faptului ca transferul de pe barca in kayak si invers a fost aproape traumatic... :)























Si am avut ocazia sa testam si noile masti pentru snorkeling. Desi am fost extrem de sceptic, trebuie sa recunosc ca noile tipuri de masti sunt excelente pentru snorkeling (si doar atat)




Seasick & Grumpy va invita sa vizionati https://vimeo.com/showcase/2161320

Florio

Grumpy, stii ca am urmarit calatoria voastra si iti arat degetul mare ridicat apreciativ, pentru plan si realizare. De asemenea imi scot palaria cu respect si admiratie, pentru cele doua mame-cadet, care au fost la o inaltime nesperata si nebanuita! Incredibil ce energie si motivatie au! Mi-as fi dorit si eu sa imi pot lua parintii in escapade pe ape!
Foarte tare m-a motivat (ca sa nu spun excitat) harta maritima postata intr-una din poze. Ce frumos, sa fi aratat si litoralul romanesc asemenea profil si insulițe :) !
Bravo ! de doua ori !



DoiNomazi

Citat din: Florio din Ianuarie 12, 2017, 08:31:50 AM
Grumpy, stii ca am urmarit calatoria voastra si iti arat degetul mare ridicat apreciativ, pentru plan si realizare. De asemenea imi scot palaria cu respect si admiratie, pentru cele doua mame-cadet, care au fost la o inaltime nesperata si nebanuita! Incredibil ce energie si motivatie au! Mi-as fi dorit si eu sa imi pot lua parintii in escapade pe ape!
Foarte tare m-a motivat (ca sa nu spun excitat) harta maritima postata intr-una din poze. Ce frumos, sa fi aratat si litoralul romanesc asemenea profil si insulițe :) !
Bravo ! de doua ori !

Nu stim daca va mai exista vreo oportunitate s-o duc si pe mama sa vada apele din barca... :) Iarna asta s-au aliniat planetele si am reusit.

Harta este frumoasa, exacta, utila si chiar necesara, datorita numeroaselor bancuri de nisip, epavelor scufundate, pilonilor scufundati, vizibili doar cu elicea, zonelor de recif, zonelor interzise sau cu regim special, canalelor de acces dragate, etc. La cele mai multe insule si insulitze nu se poate ajunge cu barca cu motor datorita adancimilor mici din jurul insulelor. In apele din zona nu navig "cu ochii pe geam", ci stau cu ochii pe harta detaliata a GPS-ului si pe sonar in permanenta pentru a evita toate obstacolele acoperite de apa verzuie si inselatoare... :)

Anul asta, la iesirea din cartierul nostru l"lacustru" am vazut o barca inchiriata de turisti grabiti cum a incercat sa taie diagonal un cot in unghi drept al canalului de acces dragat, ca, deh, apa arata frumos si egal peste tot... Au infipt ambele elici in nisip si in molozul ramas de la constructia cartierului. Apa bolborosea, motoarele "mugeau" disperat ca niste animale private de libertate si aia priveau nedumeriti la luciul apei.

Daca urmareau harta, sau GPS-ul, sau macar sonar-ul, ar fi sesizat ca au luat-o prin apa mai mica de doua picioare la reflux in loc sa urmeze cele 6-8 picioare ale canalului dragat.

Cu pilonii scufundati am patit-o si eu in primul an. Uneori ma si mir cum inchiriaza aia barci asa mari cu motorizare puternica, practic oricui, fara sa fie nevoie de vreun permis sau calificare. In zona respectiva, daca ai permis de conducere auto, esti ok si pentru barca, si unii chiar par sa se creada in continuare pe sosea... :)

Si cu toate astea, chiar in ciuda celor care par sa nu aiba nici o idee despre reguli si prioritati, semne si proceduri, in ciuda traficului rapid si stufos, coliziunile se intampla rar.

Sunt si alte aspecte care continua sa-mi ramana greu de explicat. Am ramas impietrit cand am vazut vase comerciale de pescuit de 30 de metri intrand in cate o rada in viteza si efectuand o intoarcere de 180 de grade pastrand inertia cu care au intrat si stergand la mustata celelalte ambarcatiuni andocate pentru ca odata intorsi sa execute o impecabila garare cu spatele intre docuri amplasate de o parte si de alta la o distanta aproape egala cu latimea vasului. Si ala de la timona parea plictisit si neatent de parca mainile stiau singure ce e de facut fara sa mai fie nevoie de participarea lui constienta. Unora, nici pe asfalt nu le iese o garare cu spatele perfect rectilinie... :)

Ca in fiecare an, apar pe canalele de acces si kayace cu incepatori care par sa se incurce in padele in zonele cele mai inguste ale canalului... :) Si ca peste tot, exista utilizatori aroganti de jet ski care vor sa demonstreze ca "chestia" lor este mai rapida decat orice barca... :)

Din pacate exista si nerespectari a semnelor care deranjeaza chiar si cand nu exista un pericol. Peste tot in apropierea tarmului locuit si in toate canalele de acces exista "no wake" in care trebuie sa treci cu motorul la ralanti, sau uneori la un rpm foarte, foarte, aproape de ralanti. Bineinteles ca foarte multi par sa considere asta un moft si nu respecta semnul.... Am mai fluierat uneori, dar nici nu s-au sinchisit.

In larg noi la 4,600 rpm ne miscam relativ incet pe langa cei (majoritatea) care pareau ca se grabesc dracu stie unde la WOT.

DA, harta e foarte utila!... :)
Seasick & Grumpy va invita sa vizionati https://vimeo.com/showcase/2161320

DoiNomazi

#183
@Vali Postez si alte unghiuri ale barcii, unde se vede mai bine deep V-ul si platforma pe care au fost montate motoarele... Trebuie sa admit ca imi place sa am spatiu sa ma misc in barca si imi plac barcile cu consola centrala. Si la velier tot un cockpit central as prefera, nu stiu exact de ce, nu am o argumentatie sa justific preferinta, dar simt ca asa mi se potriveste mai bine.



































Si o secventa mai putzin placuta cand am iesit din cartier si am constatat ca s-a oprit jetul martor de racire la ambele motoare. Stop masina. Manevra inainte-inapoi de cateva ori... Motorul babord si-a dat drumul dar motorul tribord nimic... Sosise (iar) timpul sa arunc ancora, sa ridic motorul din apa si sa scot sarma...















Seasick & Grumpy va invita sa vizionati https://vimeo.com/showcase/2161320

DoiNomazi

#184
Nu stiu cum e pentru voi, dar noi, imbratisati de lapovita taioasa dintre doua calatorii succesive in metroul aglomerat, simtim ca trec greu si aproape dureros lungile luni dintre vacante.

Ce ti-e si cu omul asta. O aceeasi lapovitza rece care aduce mahnire in NYC ar induce senzatia de libertate si gustul incitant al nemarginirii in fjord-urile din nord...

Zile interminabile la servici, un permanent carusel de probleme de rezolvat zilnic, dureri de cap, griji, stress, toate alinate doar de putzinele clipe de visare cand aripile gandului ne poarta din amintirile ultimei calatorii catre zorii urmatoarei.

Ne hranim cu luni inainte din imaginatie, mangaind pe Google Earth fiecare cotitura a drumului... :)

Indrazneala de a visa la drumul fara sfarsit, raspunzand eternei chemari, este singura scapare... :)

De data asta pe uscat. pentru ca au ramas si foarte multe petece de uscat pe care nu am reusit sa le vedem inca.
Seasick & Grumpy va invita sa vizionati https://vimeo.com/showcase/2161320

gvincentiu

E clar, iarna nu-i ca vara: doar am condus 1.8k km dus (in 36h) si 1.8k intors, pe drumuri civilizate, astepand sa treaca geroaica. Fie mă târam cu 40km/h în trafic, fie alergam cu 100 tot mă gândeam la vară. Sau la ce va urma după vară...  ;D, la noi proiecte, noi vise. În schimb am înțeles ce înseamnă o călătorie: să fii pe drum și să ai familia cu tine, oricare ți-ar fi direcția. Mergem înainte, altfel nu avem cum. Succes în noua călătorie....
Ganduri bune !

iris

#186
Citat din: DoiNomazi din Ianuarie 25, 2017, 11:16:38 PM
Nu stiu cum e pentru voi, dar noi, imbratisati de lapovita taioasa dintre doua calatorii succesive in metroul aglomerat, simtim ca trec greu si aproape dureros lungile luni dintre vacante.

Ce ti-e si cu omul asta. O aceeasi lapovitza rece care aduce mahnire in NYC ar induce senzatia de libertate si gustul incitant al nemarginirii in fjord-urile din nord...

Zile interminabile la servici, un permanent carusel de probleme de rezolvat zilnic, dureri de cap, griji, stress, toate alinate doar de putzinele clipe de visare cand aripile gandului ne poarta din amintirile ultimei calatorii catre zorii urmatoarei.

   

Ne hranim cu luni inainte din imaginatie, mangaind pe Google Earth fiecare cotitura a drumului... :)

Indrazneala de a visa la drumul fara sfarsit, raspunzand eternei chemari, este singura scapare... :)

De data asta pe uscat. pentru ca au ramas si foarte multe petece de uscat pe care nu am reusit sa le vedem inca.

    Urmaresc cu mult interes postarile tale,abia astept sa vad aventurile voastre si pe uscat(desi ati mai fost).
    Cred ca iti iese toate pentru ca planifici totul din timp,si in amanunt,te gandesti la toate.
       Spor la treburi.

DoiNomazi

#187
Citat din: iris din Ianuarie 28, 2017, 02:13:57 PM
    Urmaresc cu mult interes postarile tale,abea astept sa vad aventurile voastre si pe uscat(desi ati mai fost).
    Cred ca iti iese toate pentru ca planifici totul din timp,si in amanunt,te gandesti la toate.
       Spor la treburi.

Multumesc mult!

In mod fericit, planificarea din timp ajuta in mod concret in teren pe timpul plimbarii dar hraneste si spiritul in lungile pauze dintre calatorii, creand senzatia ca o aceeasi calatorie continua fara oprire... :)

Incercand sa nu alung prematur farmecul inegalabil al misterelor descoperite in teren, ma bucura si faptul ca deja cunosc unele detalii si pot recunoaste repere pe care le-am studiat cu saptamani si luni inainte pe harta si prin orice mijloace de informare disponibile. Asa se combina armonios bucuria descoperirii cu senzatia de confort cand te simti acasa oriunde ai ateriza peste noapte... :)

Ar fi multe de discutat pe tema asta. De exemplu, in timp ce citesc sau privesc cu atentie orice tip de material gasesc despre calatoria cuiva in aceeasi zona, sunt foarte putzin interesat de ghiduri de calatorie, liste de echipament, liste de obiective ce "trebuie" vizitate, ce a hrana si-a adus cu el sau impresii subiective despre locul respectiv... :) In acelasi timp imi notez in detaliu orice sursa de apa potabila sau motorina, potential loc de acostare sau popas, pericol, etc.

Fac sapaturi in prealabil pentru date concrete si utile calatoriei noastre si sunt mult mai putzin interesat despre "ce a vrut autorul sa zica" si despre cum i-a "vorbit" lui locul respectiv... In ceea ce ma priveste, aia este si ramane interpretarea lui subiectiva condimentata cu plaja lui de rezonantze emotionale si intelectuale si un acelasi loc, din fericire, mie imi poate "vorbi" cu totul altfel. Mai mult, mai tare, mai putzin, sau deloc.

De ce sa ma incarc la drum cu subiectivismul unui alt calator, riscand sa-mi distorsionez "vederea" cu scamele ideilor preconcepute?

Si asta nu ma impiedica sa ma pregatesc minutzios pentru o destinatie culegand in prealabil datele utile concrete din hartzi sau din descrierile si imaginile altora...:)

Seasick & Grumpy va invita sa vizionati https://vimeo.com/showcase/2161320

Vali

Citat din: DoiNomaziDe ce sa ma incarc la drum cu subiectivismul unui alt calator, riscand sa-mi distorsionez "vederea" cu scamele ideilor preconcepute?

Excelenta metafora, imi aminteste de un cuplu de francezi de varsta a 2-a cu care ne-am cunoscut si imprietenit in vara lui 2008 pe la una din cetatile fortificate din Ardeal. Din pacate, desi erau oameni instruiti (amandoi profesori), erau tipul acela de turist cu ghidul de calatorie intr-o mana si pixul de bifat obiective in cealalta :).

Aveau in traseu Brasovul si ulterior Bucurestiul. Ne-au spus ca trebuie sa manance la nu stiu ce taverna din ghidul lor, si i-am dus noi intr-un loc din Brasov unde stiam ca se mananca bine si ieftin. Le-am aratat Brasovul de care habar n-ar fi avut daca se luau dupa ghid, dupa care i-am convins sa renunte la Bucuresti si sa faca alaturi de noi un traseu intortocheat prin munti, cu oprire la Galati si continuare in Delta Dunarii.

Le-am facut oamenilor aia o vacanta cum nu cred ca si-au imaginat vreodata, scotandu-i din meticulozitatea cu care bifau obiectivele din carte. I-am dat pana si cu velierul, dupa cum am povestit acum  9 ani aici: https://forum.softpedia.com/topic/328983-la-plimbare-cu-yachtul/page__st__252#entry4989038 .
E adevarat ca de cele mai multe ori noi mergem "la plesneala", fiind invatati asa din vremea cand ne urcam pe motor si ne opream unde ne placea mai mult, fara vreo destinatie fixata.

Bineinteles ca nu fac vreo analogie cu modul de pregatire a expeditiilor colegilor Nomazi, fiindca noi mergem la golaneala, pe cand ei fac expeditii serioase in salbaticie, unde totul depinde de buna pregatire a calatoriei. Insa ideea foarte bine subliniata de Adrian este de a incerca sa cunosti locurile fara a le trece prin filtrul distorsionat al altora.
"Poate ca esenta vietii sta in dorinta de a atinge altceva decat ceea ce ti-a fost prescris" - Christian Tirtirau

iris

Citat din: mariusm piesenoi111 din Ianuarie 03, 2017, 02:16:56 PM
Ca raspuns aici am vorba unui prieten : " Incet si cu rabdare un om a bagat pumnul in cur la o vrabie "
Deci cam asa cred ca se manevreaza :)
;D ;D ;D ;D

DoiNomazi

#190
Citat din: gvincentiu din Ianuarie 28, 2017, 10:40:47 AM
E clar, iarna nu-i ca vara: doar am condus 1.8k km dus (in 36h) si 1.8k intors, pe drumuri civilizate, astepand sa treaca geroaica. Fie mă târam cu 40km/h în trafic, fie alergam cu 100 tot mă gândeam la vară. Sau la ce va urma după vară...  ;D, la noi proiecte, noi vise. În schimb am înțeles ce înseamnă o călătorie: să fii pe drum și să ai familia cu tine, oricare ți-ar fi direcția. Mergem înainte, altfel nu avem cum. Succes în noua călătorie....

Absolut! Drumul fara sfarsit alaturi de persoana (sau persoanele) draga este, din punctul nostru de vedere, cel mai frumos dar pe care viata ti-l poate oferi.

De data asta nu vom face mai mult de vreo 4,800 Km, dintre care vreo 800 Km departe de asfalt. Cu un 4x4 veritabil ca Landcruiser seria 78 cu motor de 4.8 litri diesel, punti rigide, alea, alea, va fi foarte usor si placut. Vom cumpara o canistra doua la fatza locului sa putem cara vreo 220 de litri de motorina, apa potabila, bere cat incape in frigider, cort, hrana pentru vreo 2 saptamani si la drum, ca pe vremuri... :)

In mod sigur ne va lipsi leaganul apei, dar vrem sa stam pe uscat in vara asta.

Multumim, Vincentiu!

Trebuie totusi sa recunosc ca m-am molipsit iremediabil de chemarea nordului. Exista o chemare extrem de puternica spre gheturi si fjord-uri si nici macar nu-mi pot explica de ce.

LE: corectie, in loc de 4.8 trebuia scris 4.5 (multumiri lui AdrianZUZ pentru avertizare)
Seasick & Grumpy va invita sa vizionati https://vimeo.com/showcase/2161320

AdrianZUZ


DoiNomazi

Citat din: Vali din Ianuarie 28, 2017, 08:02:19 PM
...meticulozitatea cu care bifau obiectivele din carte.

Vali, mi-a luat ceva timp sa raspund postului tau pentru ca ai deschis indirect una din dilemele mai vechi peste care s-a asezat de curand un nou strat.

In timp ce respect, salut si apreciez efortul tau de a-i ajuta pe francezi, ma intreb cum am fi reactionat noi in locul lor.

Nu este un raspuns usor de gasit, pentru ca pe de-o parte este extrem de greu de refuzat gestul frumos al celui ce se ofera sa ajute si pe de alta parte este si mai greu de renuntat la independenta "personala".

Fara vreo legatura cu situatia descrisa de tine, cred ca aparitia si dezvoltarea mentalitatii turistului ghidat si asistat la fiecare pas a condus, in cazurile extreme, la turistul "natang" si localnicul "avar".

Turistul invata cum se poate simti bine si confortabil la destinatii prezentate ca "exotice" hranindu-si ochiul cu apusuri magice, meniuri si dansuri locale "unice", si o serie de suveniruri pe care ajungi sa ti le doresti inca inainte de a ajunge in locul respectiv.

Bucuria calatoriei ti se ofera "la pachet", in "regim industrial" cu un "flux de productie" bine sincronizat. Ti se spune ce sa vezi, cand sa vezi, la ce ora se face fotografia cea mai buna din punctul "x", ti se recomanda cele 5, sau 10, activitati fara de care calatoria ta nu poate fi incununata de succes, etc. Nu trebuie sa mai cauti nimic, ca doar exista "indicatoare" si etichete pentru tot ce te inconjoara, nu trebuie decat sa faci un milion de poze imbibat de o fericire perpetua... :)

Turistul fericit si fara griji, daca are bugetul necesar, este ambalat, transportat, plimbat, hranit, condus de lesa la program cultural, program sportiv si program de cumparaturi.  In functie de buget, esti leganat si mangaiat in aer conditionat, suspensii plushate, geamuri fumurii, bauturi la gheata, fructe proaspete, ghizi care iti vorbesc limba zambind, tururi "istorice" cu asistare audio sau pe vreun app, masaj, bai de namol, terapie... :)

Ce altceva iti ramane decat sa faci poze pentru Facebook si sa bifezi cu satisfactie pe lista ce ti-a fost oferita. Esti mandru ca porti aceleasi etichete de firma ca cei din jurul tau, aceleasi culori vesele de vacanta, si esti gata sa schimbi impresii cu colegii de turma enumerand destinatiile prin care deja ai trecut. Evident ca ti se pare firesc sa te miri in gura mare ca hotelul in care interlocuitorii au stat nu a avut jacuzzi, ca cel in care ai stat tu...

Unii se trezesc din "tampenia turistului industrializat" si hotarasc ca o experienta veritabila este cea in care interactionezi cu localnicii, dormi acasa la ei, mananci la restaurantul din cartier unde mananca si localnicii si pornesti sa "descoperi" locul alaturi de un localnic care, in mod sigur, stie "chestii secrete" pe care ghidul turistic din valiza nu le cunoaste si nu le-a inclus... :)

Problema este ca si zambaretzul localnic a fost afectat de reverberatiile turismului industrializat si a invatat ca "mai iese un ban" de la "tampitzeii aia cu ochelari de soare si camere foto".  Si multi oameni care nu au vreo inclinatie pentru "munca cu publicul" si-au deschis tonete si chioscuri pentru turisti, pensiuni, plimbari cu calul, cu barca, cu bocancul, ba chiar si cu masina... :)

Sigur ca asta se poate transforma intr-o experienta unica, valoroasa si benefica pentru turistul calator care se bucura de privilegiul apropierii de "realitatea locului", ceva mai departe de mirajul artificial al resortului all inclusive, dar multi localnici, din pacate s-au "industrializat", sau sunt pe cale s-o faca si ei, straduindu-se sa integreze unicitatea unei experiente de viata intr-un flux de productie optimizat. Ca altfel nu se poate mari profitul financiar... :)

Cand am tocmit masina pentru vara interlocutorul m-a intrebat de cateva ori daca nu vreau sa inchiriez o masina cu sofer care cunoaste locurile. Pai, si eu ce mai fac, stau colet cu berea in mana? A, nu, daca iti place sa conduci avem caravane de turisti care isi conduc fiecare masina lui, asistati de o masina ghid care poate oferi si asistenta tehnica pe parcurs. Ghidul stie traseele ca in palma, cunoaste localnicii in locuri unde se poate poposi, este mecanic profesionist si cara in masina scule si piese de schimb care nu sunt disponibile pe o raza de cateva sute de km. Whoa!

Trebuie sa recunosc ca m-a incercat o inevitabila senzatie de vina gandindu-ma ca nu contribui si eu la modul in care ghidul ala auto incearca si el sa castige o paine cinstita. Poate este un tanar pornit in viata la inceput de drum, poate este un cap de familie cu cateva guri de hranit, poate este un veteran intors din zapaceala vreunui teatru de operatii si are nevoie de un venit pentru a se reintegra in societate, poate aia, poate cealalta, de ce sa nu ajut si eu cum pot? Ce as avea de pierdut daca m-as alatura unui convoi asistat? Griji mai putzine si in caz de belea o plasa de protectie... Ce fac la dracu'n praznic in balarii de unul singur daca se rupe o curea, sau patzesc cum am patzit acum o luna cu "invicibila Toyota" careia dupa 17 ani i-a pleznit in sfarsit garnitura cilindrului de ambreiaj? Cine si cand vine acolo sa repare sau sa tracteze? Imi petrec restul vacantei facand semnale cu oglinda la avioane in trecere?... :) Adevarul este ca exista trafic 4x4 si poate trec tocmai aia cu caravana la care ma codesc sa ma alatur... :)

Si cu toata vinovatia si cu toata teama de riscuri si necunoscut, am hotarat impreuna cu M. ca independenta noastra este cea mai pretioasa si ca, bun sau rau, nu poate fi altceva decat ceea ce e menit sa fie...

Asumandu-ne riscul ca vom rata multe detalii cunoscute doar de cei din zona, vom continua sa ne pastram cat se poate de independenti, acolo unde se poate, evitand tururi organizate, ghizi profesionisti sau localnici, sau orice situatie care ne-ar altera deliciosul gust al independentei.
Seasick & Grumpy va invita sa vizionati https://vimeo.com/showcase/2161320

Thor

Citat din: DoiNomazi din Ianuarie 29, 2017, 03:39:34 PM
...dintre care vreo 800 Km departe de asfalt.

Este clar, veniți, din nou, in România dar pe uscat.

DoiNomazi

#194
Citat din: AdrianZUZ din Ianuarie 29, 2017, 05:22:12 PM
4,8 ?

4.5 litri V 8 am vrut sa spun si 4.8 am scris. Mea culpa.

Am corectat. Multumesc.
Seasick & Grumpy va invita sa vizionati https://vimeo.com/showcase/2161320