Punte lemn...

[beluga]

   Salut din nou!!!
  Se pare ca lumea merge inainte si noi trebuie sa ne tinem dupa ea... Increzator ca voi primi ceva indrumari indraznesc sa cer oricui are ceva sugestii, sau informatii de oferit, despre cum sa instalez o punte de lemn la un mic velier pe o structura deja existenta. Ca material, o recomandare mai veche se referea la tek dar imi place si stejarul ...Iata de ce  oarecare bibliografie nu ar strica ... Multumesc anticipat tuturor pentru bunavointa!!!

[Rumpi]

 ce ambracatiune, ce structura existenta (placaj, poliester cu gelcoat, tabla) si mai ales de ce doresti acest lucru. teoretic treaba e simpla (facand abstractie de munca propriu zisa) se ia lemnul dorit, se aranjeaza in optica dorita si se lipeste pe punte cu epoxi si poliuretan dupa care se sigileaza cu produse indicate sau se lasa natur. intrebarea e de ce ai vrea sa faci asta? ca sa ridici centrul de greutate al barcii? ca sa ai ce ingriji primavara? ca sa transformi cabina intr-un cuptor si sa nu mai poti umbla descult pe punte? ca sa iti faci de lucru? ca sa arate mai bine?
 lemn poti pune ce doresti de la clasicul tek la ultramoderna pluta trecand prin toate esentele de foioase si rasinoase locale sau exotice disponibile pe piata. chiar si parchet laminat de bambus daca vrei.
 o poza cu barca n-ar strica.

[Florio]

   Salut din nou!!!
  Se pare ca lumea merge inainte si noi trebuie sa ne tinem dupa ea... Increzator ca voi primi ceva indrumari indraznesc sa cer oricui are ceva sugestii, sau informatii de oferit, despre cum sa instalez o punte de lemn la un mic velier pe o structura deja existenta. Ca material, o recomandare mai veche se referea la tek dar imi place si stejarul ...Iata de ce  oarecare bibliografie nu ar strica ... Multumesc anticipat tuturor pentru bunavointa!!!

Scriu si eu doua vorbe, alaturi de Rumpi, ca daca tot suntem matinali....

Singurul inconvenient pe care il vad e dat de intretinerea unei punti de lemn, mult mai pretentioasa decat orice altceva .
Aspectul insa e deosebit de frumos .

Pentru lemnul exterior se foloseste teak-ul fiindca are o rezistenta buna la uzura si apa, un aspect frumos, nu "lucreaza" (sau lucreaza infim ),  si mai ales nu face aschii . Stejarul are iarasi o rezistenta buna, un aspect frumos, dar e un lemn care lucreaza si face aschii .
Pretul intre teak si stejar e covarsitor de partea stejarului .
Ramane intrebarea lui Rumpi: de ce se doreste imbracarea puntii in lemn si daca merita asa ceva.

Dar eu as dori sa se dezvolte subiectul, indiferent de oportunitatea lui la barca ta.
E un subiect interesant ca modalitate de lucru, materiale si mai ales ca detaliere a fineturilor unei asemenea operatiuni .

P.S.
  Lemnul puntii se lasa natur.
Daca se impregneaza cu rasini epoxidice sau lacuri, devine alunecos asa cum nu trebuie sa fie o punte. Si trebuie revopsit periodic atunci cand se exfoliaza stratul respectiv.
Lasat natur, in scurt timp nu mai arata asa spectaculos, ci capata o patina usor gri. Udata puntea, arata iarasi ca nou .
Pentru a arata permanent bine, se trateaza lemnul cu solutii speciale, niste solutii care invie culoarea si protejeaza la UV fiind si hidrofuge . La fel, dupa o perioada si solutiile astea dispar din fibra lemnului, dar niciodata uniform. Asa ca in timp apar pete de lemn intens colorat si zone decolorate. Asta obliga ca odata folosite aceste substante, sa fie folosite in permanenta...cam ca vopseaua de par, la doamne

[Rumpi]

 optica gri a lemnului lasat natur poate fi considerata ultranautica si dezirabila sau stanjenitoare ca un gard lasat in paragina. fiecare cu optiunea lui. cresterea temperaturii in cabina e in schimb asigurata.
 traditional la veliere puntea se punea urmand curbura copastiei, deci cu bradulet pe centru si paralel cu copastia. puntea pusa paralel care se termina in copastie era rezervata barcilor cu motor. astazi lucrurile se mai amesteca.
 optiunile tehnice sunt multiple:
 1. ultra traditional: puntea se calafatuieste nu exista nimic sub ea. practic va ploua in barca si faceti ca Moitessier in fiecare dimineata o galeata cu apa pe punte ca sa pastrati lemnul umflat. mai bine ar fi de 5 ori pe zi ca rugaciunea la musulmani.
 2. modern traditional: peste puntea efectiva (placaj, fibra, metal) care garanteaza etanseitatea se trage o punte de lemn. pentru asta se folosesc sipci de 12mm grosime lipite cu sikaflex 221 (sau echivalent) de punte cu rosturi intre ele. rosturile se umplu cu sikaflex 290DC (sau echivalent). dupa actiunea asta se slefuieste toata puntea (injurand marunt si pana la al saptelea neam inventatorii sika) pentru ca totul sa fie la acelasi nivel. actiunea e la fel cu pusul gresiei in casa. rosturile sunt acolo pentru a garanta loc de expansiune pentru lemn (compusul din rosturi ramane elastic dupa intarire si asigura injuraturile la slefuit). daca se foloseste lemn de rasinoase se poate lipi puntea cu epoxi si umple rosturile cu epoxi colorat pentru ca rasinoasele nu prea lucreaza mai ales incapsulate in epoxi. in schimb trebuie lacuita puntea ca epoxi nu rezista la UV. exista si varianta lipire cu epoxi si rosturi cu sika.
 3. modern modern: se ia o foaie de placaj de 4-6mm si se furniruieste cu esenta dorita (eventual direct placaj furniruit). se lipeste de punte cu epoxi. se deseneaza optica dorita si se decupeaza rosturile cu freza (oberfrase) cu adancimea de 2-3mm. se umplu rosturile cu epoxi colorat sau sika. asta e echivalentul nautic al parchetului laminat.
 
 Lemne folosite:
 1. toate foioasele dure care rezista la umezeala. clasic tek dar astazi practic orice esenta care e recomandata pentru constructia de terase. bubinga, iroko, etc, e plina piata de lemne exotice pentru "deck". toate sunt grele ca naiba, sunt unele cu densitati peste 1000kg/m3. din gama autohtona cel mai bun e salcamul urmat de stejar.
 2. rasinoase cu rezistenta medie: larice, oregon pine, western red cedar (denumit cedru canadian in romania), etc. densitati in jurul a 5-600kg/m3 cu excepta wrc care e foarte usor si are culoare placuta dar e scump ca naiba la noi. toate trebuie protejate, ori lacuite ori date regulat cu un ulei (in, tung, alte amestecuri)
 3. pluta. noul hit pe piata e clasica pluta. se gaseste in trei calitati diferite: direct pentru yachturi impregnat cu solutia speciala a producatorului. extrem de scump. pentru pardoseli interioare in patrate sau fasii. pentru pereti la rola. cea pentru pardoseli e un laminat din doua trei calitati de pluta si e destul de rigida. atentie modelul pluta laminata peste mdf nu e recomandat. trebuie sa fie pluta 100%. pluta pentru pereti se gaseste la rola si e mai flexibila. recomandata mai ales pentru curburi mari si zone cu trafic mai mic. pluta se gaseste la magazinele care vand parchet et co. inclusiv la unele supermarketuri de constructii, grosime in jur de 4-6mm. se monteaza cu sika si se impregneaza cu ulei. rezista bine la trafic, are aderenta mare si uda, si se da cu ulei odata la 2-3 ani in functie de uzura. 
 am facut ceva ce nu fac de obicei, am smanglit poze cu un cockpit facut in pluta. zice omul asa dupa 3 ani de folosire: "pluta rezista foarte bine barca nu are husa si sta pe apa tot sezonul. e extrem de ne-alunecoasa cand e uda si se sta foarte comod pe ea. singura problema sunt marginile neprotejate care se rup destul de usor daca calci pe ele. sunt foarte multumit". eventual protejate marginile expuse cu o sipca de lemn.
 asta e asa ca sa va dea idei, pluta e ieftina (relativ) si usor de prelucrat (se tai cu cutterul, inclusiv in modele).
 

[Capitanul Nemo]

Puntea de teak sau similar la o ambarcatiune mica este un moft costisitor si periculos intrucat acestea bandeaza permanent si la unghiuri mai critice decat pe o barca mai mare, iar orice lemn lacuit si ud este lunecos. In plus, la barcile mai recente, copastiile sunt mai mult decorative.

La o barca maricica sau mare, teakul arata extrem de bine, dar necesita ingrijire permanenta (in sensul cel mai propriu al cuvantului) si este extrem de costisitor.

Daca puntea de teak sau similar este aplicata artizanal, trebuie avuta grija mare intrucat umezeala care patrunde intre aceasta si puntea p-zisa are efecte urate daca aceasta este din placaj (si chiar GRP).

Cea mai buna solutie si destul de atractiva estetic poate fi o suprafata antislip (nu vopsea non-skid fie ea si cu cu granule).

Pluta pe o punte sau intr-un cockpit este un moft, chiar daca este placuta pentru picioarele goale si izoleaza bine. Voi nu purtati incaltaminte in cockpit, nu lucrati cu tangoane si scule taioase sau contondente la bord?

[beluga]

In cazul meu este vorba doar de aspectul estetic.  Exista deja o punte din fibra de sticla care imbraca lemnul suprastructurii. Asi merge doar pe modelul modern traditional, adica sa urmaresc curbura copastiei, dar este ceva mai dificil deoarece zona este ingusta si se intinde pe o lungime mare. In ceea ce priveste centrul de greutate nu este cazul deoarece ambarcatiunea are in jur de 9m iar puntea pe care vreau sa o fac are o latime de maxim 30 cm in borduri, exceptie prova si cockpit. Momentan sunt in perioada de refacere si studiu, o alta varianta ar fi tekflex-ul dar se pare ca arata asemeni parchetului laminat ... frumos dar nu prea real... In ceea ce priveste intretinerea cit si evitarea eventualelor accidentari trebuie sa existe un compromis

[Rumpi]

 eu te sfatuiesc urmatoarele:
 masoara suprafata necesara si mergi la un magazin care vinde lemn pentru terase. acolo poti sa admiri pe viu toate esentele oferite si sa primesti un pret clar. denumiri comerciale curente sunt amargroso, bangkirai, massaranduba, ipe, iroko, cumaru, etc. oricare dintre ele sunt potrivite si la jumate pretul tek-ului. oricum tek-ul de plantatie oferit nu merita banii ceruti. te decizi in functie de preferintele personale. daca iti place stejarul pune stejar. daca vrei pin termotratat poti pune si din ala. la aceleasi magazine se comercializeaza uleiuri si lasuri pentru lemnele oferite daca nu vrei sa lasi natur si sa devina gri.
 pe sika.ro gasesti distribuitorul cel mai apropiat de tine pentru sikaflex. ceri pretul, calculezi cat trebuie dupa fisa tehnica disponibila la download pe site.
 va trebui sa stabilesti la fata locului pe barca cat de late sa fie sipcile pana iti convine optica. poti sa faci asta cu banda adeziva pe barca (braduletul il faci cu carton sa ramana de model) sau in photoshop pe calculator. daca ai curburi prea mari va trebui eventual sa indoi sipcile la abur dar nu cred ca va fi cazul la 9m mai ales ca o sa pui sipci inguste. ca sa mai scutesti din munca ar fi bine sa lipesti toate sipcile cu banda adeziva inaite de rostuire, o sa injuri mai putin.
 daca nu te deranjeaza optica ia serios in considerare pluta e cel mai usor de lucrat si intretinut si vei avea cea mai sigura suprafata. ca sa feliezi lemnele astea in sipci trebuie scule serioase, pluta se taie cu cutterul.

 si bineinteles ca este un moft, dar asa e si tekul si de fapt si tot yachtul. eu sunt adeptul la vopsea amestecata cu quarz pe punte si perne in cockpit da daca omul vrea eu ii spun cum se face doar nu e barca mea. cu orice ar acoperi puntea in afara de vopsea alba o sa fie numa dezavantaje dar nu-i treaba mea, nu traiesc eu cu ele. si cunosc barci unde e lege descaltatul sau purtatul de incaltaminte speciala de barca. capitanul face legea si plateste factura. 
 

[beluga]

Multumesc mult ! Destul de explicit, tek-ul l-am ales datorita calitatilor sale de a nu lucra prea mult la umezeala. Ce parere aveti despre flexiteek?  www.flexiteek.com/wp-content/uploads/Flexiteek-Flyer-RO.pdf

[beluga]

www.flexiteek.com

[Rumpi]

 flexiteek este un pvc amestecat cu elemente minerale (creta) cel putin asa sustin ei pe site. nu stiu cat de bun sau prost este si cum rezista in timp. in orice caz fiind pvc nu are nevoie de nici o ingrijire speciala, asta pot sa garantez. echivalentul linoleului imprimat cu model de lemn.
 haideti sa lamurim cateva chestii despre tek. contrar parerii generale tekul lucreaza si el ca orice lemn, altfel nu s-ar monta cu rosturi. traditia de a pune tek pe punte vine din marina engleza si olandeza de pe vremea marilor veliere. odata cu patrunderea europenilor in apele calde acestia au descoperit ca lemnul corabiilor lor nu rezista mai mult de 2 ani inainte ca teredo sa il transforme intr-un burete. asa ca s-au uitat disperati la navele locale si au descoperit tek-ul, care e rezistent la teredo si la umezeala. asa ca i-au imitat pe localnici si au inceput sa faca nave din tek. au facut asta asa de bine ca astazi singura tara unde mai exista tek de calitate este burma. asta deoarece ca sa aiba calitatile atat de laudate tekul trebuie sa fie batran tare si sa creasca in conditii mai vitrege in jungla pe anumite soluri. copacul aduna in el minerale din sol si asta face lemnul atat de dur si rezistent si de aceea lemnul misca asa putin la umezeala. tekul comercializat astazi provine majoritar din plantatii si are aprox 25 max 50ani. lemnul acestor copaci nu are proprietatile cunoscute din literatura nautica, nici macar densitatea nu se mai potriveste. chestiile astea vi le poate confirma orice comerciant cinstit de lemne exotice din lume inclusiv cei romani. singurul tek care se mai potriveste cu datele cunoscute e cel din burma dar din acela nu prea aveti sanse sa vedeti la fata deoarece este lemn de contrabanda, foarte cautat, iar pretul e minim dublu. asta inseamna ca daca in europa m3 de tek normal e in jur de 4000 euro tekul de burma adevarat  si declarat e in jur de 8-10000 euro m3.
 de ce au descoperit europenii tek-ul si nu alt lemn cu proprietati similare e simplu. singurele natiuni care construiau veliere mari din apele calde erau india si china plus zonele lor de influenta (arabii construiau barci in principal cu lemn indian ca la ei nu prea cresc destui pomi sa faci o intreaga marina) si natiunile astea foloseau tek la velierele mari din varii motive, printre altele deoarece e cam singura specie rezistenta la teredo din zona care tine bine cuiele. daca construiesti cusut ca indienii exista si alte specii cu proprietati similare dar navele cusute nu rezista la reculul tunurilor asa ca esentele respective nu au ajuns pe cale de disparitie. astfel tekul ajunge sa fie cunoscut ca fiind cel mai bun lemn pentru nave mari si ce este bun pentru royal navy e abia de ajuns pentru yachtul lordului. si uite asa ia nastere traditia si yachtsmenii moderni platesc preturi supraumflate pe un lemn de calitate inferioara. o sa ma hazardez chiar sa spun ca tekul normal din magazin nu depaseste ca si proprietati tehnice salcamul romanesc. sau nu cu mult, asa cum ar trebui. doar arata altfel. si dupa 2-3 ani la soare ambele esente arata la fel de gri.
 pana cand europenii au descoperit si restul esentelor similare tekului din junglele africane si sud-americane deja trecuse vremea velierelor mari de lemn, astfel ca aceste esente nu au traditie nautica in europa si din ele se face orice altceva numa nu barci. cum dracu sa faci barca din afzelia, massaranduba sau alte esente de care nu a auzit nimeni. in romania parerea absoluta este ca barca cea mai buna se face din stejar. turcii fac barci gramada din castan comestibil si sunt la fel de bune. chinezii pun camfor la coaste si abanos la chila iar noi credem ca abanosul e pentru cuie si tastiere de vioara iar camforul se gaseste la farmacie.
  dumneavoastra doriti o punte de lemn pentru optica. nu-i nici o problema puteti pune si tek si orice altceva. pentru tek o sa platiti in plus si platiti doar numele nu si calitatea.
 daca nu vreti sa tratati lemnul de nici un fel si va place optica gri puteti pune orice lemn sud-american sau african recomandat pentru terase, in 2-3 ani doar dumneavoastra o sa mai stiti ca nu e tek.
 si daca vreti cele mai putine batai de cap la prelucrare si cea mai buna suprafata cand e ud puneti pluta.
intr-un asemenea caz eu personal as pune larice cu epoxi si l-as slefui si da in fiecare primavara cu ulei. munca de o zi si daca m-ar intreba careva de sanatate i-as explica cat de ultratraditional sunt eu sa am punte de rasinoase asa cum scrie la legea din strabuni  la marea neagra si pe tot continentul european si cat de ecologist sunt ca nu folosesc lemne exotice sa distrug jungla atat de importanta a planetei si cum o tratez cu ulei vegetal de in biologic romanesc nu cu porcarii petrochimice si o slefuiesc la mana sa nu consum curent atomic de la cernavoda. si daca mai deschide ala gura ii mai explic si cum contribui eu la mentinerea economiei locale si reducerea amprentei de carbon a planetei si cum imi echilibreaza puntea distributia greutatii in barca. asta indiferent de faptul ca probabil as alege larice siberian ca e mai frumos (desi vali zicea in alt tpoic ca a vazut acum ceva larice romanesc bun, eu tot numa din ala cu noduri am prins) si l-as slefui cu masina si l-as da cu ulei de in fiert plin cu metale grele.   
 
 si asa arata o punte ultratraditionala de rasinoase (cel mai probabil molid dar ar putea fi larice, nici proprietarul nu stie) din 1947. mai multe poze si informatii pe http://www.zaca.ch/index.html  (dragi iubitori de barci clasice va rugam nu baliti pe tastatura) 
 imi rezerv de asemenea optiunea de a spune ca singurele yachturi care merita o punte in lemn natur si intretinera aferenta se regasesc la adresa http://www.schaerenkreuzer.info./  si arata asa (tot cu punte de rasinoase, ignorati motorul, acolo ar trebui sa fie o dameza in tinuta obligatorie de yachting adica fara bikini, promit ca dupa ce cumpar asa ceva fac si poza corecta. pana atunci admirati sistemul de sine pentru bascularea motorului, la mine nu va exista, eu sper ca dameza se va bascula singura in pozitie fara ajutorul unui cadru de inox iar perna va fi folosita pentru a proteja puntea de capul demoazelei):

[beluga]

Interesant subiect ... iar atunci cind exista si argumente...

[Ciby]

Da, interesant subiectul ca si postarile lui Rumpi.

Se spunea undeva mai sus despre faptul ca epoxi este alunecos. Am vazut pe un site, dar nu mai stiu unde, cum un constructor de barci aplica un ultim strat de finisaj de rasina epoxidica pe care presara zahar cat rasina era fluida. Dupa intarirea acesteia, freca suprafata cu o carpa si apoi o spala cu apa din abundenta. Prin topirea cristalelor de zahar ramanea o suprafata rugoasa, nealunecoasa dar si estetica, putand combina diferite zone tratate astfel cu zone lucioase.
Mi-am adus aminte de acest amanunt citind topicul si m-am gandit ca este bine de stiut.

[Capitanul Nemo]

Am si eu ceva teak la bordul lui Sirius, majoritatea in cabina, ca paiol (cabin sole). Are peste 30 de ani, nu stiu de unde provine si nici nu-mi foloseste sa stiu. Stiu doar ca teakul arata foarte bine, iar daca nu-i acorzi atentie zeci de ani, e suficienta apoi o jumatate de ora de munca pentru a arata ca la montare.

Este insa adevarat ce se spune ca si el "lucreaza" chiar daca mai lent decat alte esente. Am cepuri de la suruburile ingropate sarite si chiar cateva locuri in care suruburile (de inox) au ruginit si lemnul a fost patat cu rugina, dar toate sunt aspecte minore, care pot fi trecute cu vederea si reparate cu usurinta. Totusi, trebuie retinut aspectul ca teakul s-a dovedit mai durabil decat inoxul...

Teakul insa de pe punte a trecut insa diferit peste testul anilor. Echea cea veche era laminata tot din teak, insa lesne de inteles ca s-a delaminat. Am una noua, tot din teak, originara si mesterita dintr-un dulap de teak provenit (si mesterit) din Filipine. Am de gand insa sa o repar si pe cea veche, folosind de data asta epoxi.

De retinut ca mainile curente nu au rezistat, spre deosebire de copastiile din mahon.

Cu putina grija insa, orice lemn rezista si este o incantare la bordul oricarei barci. Nu pot sa uit senzatia de placere pe care am simtit-o  in cabina barcii lui Stefan M, pe Siughiol, aroma de lemn incalzit tratat cu ulei.

Nu trebuie sa uitam insa ca toate componentele de la bordul unui velier au in primul rand o functie utilitara si apoi una estetica. Daca picam in capcana transformarii velierului intr-un templu al frumusetii lacului-lemnului-bronzului-inoxului, riscam sa uitam sa mai navigam. Ori, pentru asta au fost construite ele, in primul rand. Acesta nu este un indemn la delasare, o barca ingrijita este oglinda proprietarului si cartea sa de vizita, ca sa nu mai vorbim de siguranta in exploatare.

La mine pe barca nu sunt obligatorii papucii speciali, gecile speciale, pantalonii speciali si ifosele de iahtmanie. Clima, de asemenea nu-mi permite sa stau in picioarele goale. Dintre cei din marina, probabil eu sunt cel mai sarac, insa cand m-am uitat la vecini, am vazut oameni pasionati care munceau cu migala la barcile lor, si mai ales, ieseau zilnic sau macar in week-end pe mare, nu doar cateva ore, ci barem 20-30 de mile. Cu sau fara teak, cu sau fara standing-room, insa neaparat cu o sclipire in priviri pe care nu am vazut-o decat rareori la iahtmenii romani.

In concluzie, daca vrei sa-ti modifici puntea, da-i bataie, o sa vezi ca o sa merite efortul si investitia! Insa nu lasa ca teakul sau orice altceva sa stea in calea iesirilor tale pe mare cu barca. Esti fericit ca ai un velier si pasiunea iti face onoare. Nu uita ca sunt sute sau mii care s-ar multumi si cu mai putin, care au fost convinsi ca nu pot naviga, nu isi vor putea permite, au nevoie de nenumarate hartii si certificate si cursuri de training la mii de euro, au nevoie de n+1 gadgeturi la bord si de n+1 watti de energie electrica, s.a. Mai ca imi vine sa ma indoiesc ca n+1 pasionati au nimerit Tahiti cu un sextant de plastic, o duzina de harti de hartie si un loch mecanic.

[Vali]

Din ce stiu totusi, teak-ul nu se impaca bine cu epoxy, din cauza naturii sale de lemn uleios. Stiu ca se lipeste bine cu resorcinol, poate merge si cu poliuretan, si ma gandesc ca daca e destul de "trecut prin viata", lemnul echei s-ar putea lipi si cu epoxy.
Important e sa nu aiba totusi tensiuni mari, ca sa nu se delamineze din nou. Asa se mai intampla la stejar, fiind dur si laminarea tensionata, in timp se delamineaza, fiindca epoxy la fel nu se impaca bine cu taninii stejarului.

[Capitanul Nemo]

Daca se curata bine suprafetele de contact, epoxi isi va face treaba bine. Stiu ca cei de la West System vand un epoxi care ei sustin ca lipeste perfect esentele uleioase. Echea aia a suferit 40 de ani in soare si apa, iar laminarea initiala ( probabil cu resorcinol) nu a rezistat. E pacat totusi de ea sa o arunc, totdeauna e bine sa ai o eche de rezerva la bord.