Salut , ma numesc Mihai si sunt din Cluj .Pasiunea pentru barci o am de anul trecut , cand m-am apucat sa imi construiesc o canoe din lemn..nefiind strain de lucrul cu lemnul am zis sa incerc si dupa 4 luni de munca am reusit .Acum am zis sa trec la next level si sa construiesc ceva mai serios pt familie , si anume BO-JEST de la Glen-L...:D ..planurile au sosit deja , dar am niste mici intrebari la care nu mi-a raspuns nimeni concret (de pe forumul glen-l) ...Planurile sunt pt placarea cu placaj ,dar eu as dori sa fac strip planking cu abachi(materialul din care am contruit canoea) si fundul barcii din stejar ...ca si greutate specifica as ramane tot pe acolo cu cea a placajului pt ca abachi este extrem de usor si ar compensa cu greutatea stejarului . producatorul
Aici sunt detaliile legate de barca http://www.glen-l.com/designs/cruiser/bojest.html (http://www.glen-l.com/designs/cruiser/bojest.html)
Ca si motorizare am optat pt un inboard diesel Yanmar de 15 cai ( recomandat e intre 5 si 10 cp)
Aceasta este canoea care mi-a aprins flacara constructiei de ambarcatiuni : http://www.revistadinlemn.ro/2016/08/26/cum-sa-ti-faci-barca-din-lemn-mihai-stie/ (http://www.revistadinlemn.ro/2016/08/26/cum-sa-ti-faci-barca-din-lemn-mihai-stie/)
Bine ai venit printre noi!
Frumoasa canoe!Felicitari!
Am dorit numai sa te salut si sa-ti doresc succes in ceea ce vrei sa faci.Lucrul in strip planking ma depaseste ,si las pe cei priceputi sa-ti raspunda.
@ timberland0910
Salut și bine ai venit la bord!
Se pare că deja ai ceva vechime în "meserie" dar ar fi bine să primești ceva răspunsuri de la colegii de pe forum mai pricepuți în ale legislației.
Scriu asta deoarece, după câte știu eu, ambarcațiunile cu motoare inboard, indiferent de lungime sunt supuse înmatriculării și supravegherii ANR. După câte știu eu, în acest sens, construcția ar trebui supravegheată de către un inspector ANR. Este posibil să mă înșel, dar sunt convins că sunt colegi ce au cunoștințe despre acest domeniu și te pot ajuta, măcar cu menționarea bibliografiei.
Din fericire am văzut pe site-ul proiectantului că se poate construi și cu motorizare outboard.
Deci spor la treabă și așteptăm fotografii cu stadiul construcției.
Salut Mihai si bun venit pe capcompas.ro. Felicitari pentru canoea Wabnaki, despre care am citit pe barcaholic, insa acolo nu am comentat fiindca am o retinere in a posta pe acel site. Am vazut ca i-ai multumit si lui Marius din Constanta, care stim bine ca e foarte priceput la ambarcatiuni mici in strip.
Despre Bo Jest, desi pe site e denumita "pocket cruiser", e mai degraba o barca traditionala tip tugboat (denumirea de pocket cruiser de obicei e folosita la mini-veliere). Totusi, nu ne vom impiedica acum de denumiri, ci important e sa contribuim ca sa-ti iasa o barcuta cat mai calitativa.
Despre prima ta intrebare: cred ca ar trebui sa elimini folosirea stejarului la strip plank. E cunoscuta problema de (in)compatibilitate a stejarului cu rasina epoxidica: din cauza taninilor continuti de stejar, polimerizarea epoxy-ului la zona de contact cu lemnul e defectuoasa, rezultand delaminari ulterioare etc.
Stejarul se poate folosi cu rezultate foarte bune la bordaj, dar exclusiv in sistem "carvel plank" clasic, fara invelire in fibra si rasina. In acest caz, trebuie facut tot bordajul din stejar, si nu combinat cu alt lemn (abachi).
Pe de alta parte, daca intentionezi sa faci bordajul din sipci si nu din placaj, va trebui sa alegi tehnica numita "carvel plank", si nu "strip plank". Asta din cauza formelor drepte ale bordurilor.
La carvel se folosesc sipci late (scanduri), asezate exclusiv pe osatura transversala, pe cand la strip se folosesc sipci inguste, de obicei in sistem sandwich cu fibra si rasina (fara osatura).
Strip plank se foloseste de obicei la barci usoare cu sectiune rotunda, cum e canoea pe care ai facut-o, sau la veliere, barci de deplasament etc. Carvel plank pe de alta parte se foloseste si la barci cu forme drepte, si la barci cu forme rotunde, la care sunt importante soliditatea si robustetea maxima, asigurate de ansamblul osatura + bordaj. In plus, carvel plank sau placajul pe coaste sunt variantele cele mai potrivite pentru o ambarcatiune cu motor inboard.
Cred totusi ca poti folosi metoda "carvel plank" la Bo Jest, reversul fiind volumul mare al manoperei, plus consumul mai mare de epoxy decat la o barca imbracata in placaj. Daca doresti bordaj din sipci si nu din placaj din motive de estetica a barcii, nu uita ca munca de mentenanta a barcii va fi semnificativa, mult mai serioasa decat la o canoe. Gandeste-te numai ca suprafata exterioara in epoxy trebuie periodic slefuita si protejata cu un lac rezistent la UV, altfel epoxy-ul se degradeaza repede la actiunea soarelui.
Ma gandesc totusi daca abachi e potrivit pentru carvel plank imbracat in fibra si rasina. Nu cunosc acest lemn, dar daca are proprietati asemanatoare cu rasinoasele uzuale la noi - pin, brad, molid, larita -, cred ca se poate folosi fara probleme la barca ta.
Nu ar trebui cred sa elimini din start varianta bordajului din placaj. Cred ca s-ar potrivi foarte bine placajul de mesteacan de la Welde, care e foarte solid, si are si un raport calitate / pret excelent. Problema pe care trebuie totusi sa o studiezi bine la acoperirea cu acest placaj este raza de curbura longitudinala a bordajului in zona prova. Asta e valabil si la carvel sau strip plank, in sensul ca raza de curbura sa permita curbarea bordajului in siguranta, fara rupere.
Cam atat pentru moment, ramane sa povestim in continuare. Spune-ne te rugam ce materiale vrei sa folosesti la osatura - coaste, curenti, chila, etrava etc, ce rasina epoxidica, si ce fibra - woven roving, coada de randunica, unidirectionala, biaxiala etc.
Spor la treaba si pregateste soba, fiindca barcagiul gospodar isi face iarna barca si vara sania :).
P.S.: am sa revin si cu ceva despre partea legislativa, treaba nu e simpla, dar nici prea complicata.
@timberland
Foarte simpatica barca, o forma clasica de deplasament. I-ar sta foarte bine intr-adevar cu un motor inboard. Nu cred ca este necesar sa cresti puterea la 15 HP, 10 este suficient, oricum vei merge in regim de deplasament cu maxim 7 noduri.
Daca planurile sint concepute special pentru bordajul din placaj, nu vad de ce ai vrea sa treci la strip-planking. Poate doar din ratiuni estetice, daca vrei sa lasi lemnul la culoarea lui naturala. Daca barca are formele de asa natura, cred ca este mai usor sa faci bordajul din placaj, asa cum recomanda si proiectantul.
Pentru strip-planking in primul rind nu cred ca e recomandabil lemnul de stejar. Nu stiu ce e cu acel abachi. In al doilea rind cred ca trebuie regindita un pic structura interna. Si in al treilea rind trebuie modificata grosimea bordajului, mai ales daca vrei sa lasi lemnul natur, neacoperit cu fibra. In mod sigur vei avea un consum mai mare de rasina epoxidica.
@Nessy
Cred ca nu apare in nici un act normativ nici un fel de diferenta intre motorizarea outboard si inboard in ceea ce priveste inmatricularea.
L.E. Vad ca am raspuns cam in acelasi timp cu Vali, el ceva mai complet. :)
salutare si multumesc frumos tuturor pentru raspunsurile prompte..(dincolo am intrebari puse de 6 luni fara ca nimeni sa imi raspunda :()
barca va fi inmatriculata dar in Belgia sau Olanda in nici un caz in romania
nu exclud din start folosirea placajului doar ca nu am gasit in Ro placaj marin ( cel vandut de Holver ca si marin e de fapt okume de exterior, asta mi-a spus-o un prieten ce lucreaza acolo)
barca va fi trasa in fibra de sticla interior exterior...inca nu stiu de care si ce gramaj pt ca proiectantul nu specifica ,doar ceva legat de banda de 10 cm biaxiala pt legaturile interioare intre bordaj si coaste
legat de inmatriculare in romania legea spune ceva de peste 7 metri si/sau peste 20 cai putere nu? eu voi face barca la 6.4 m si 15 cai :)
Ms Vali pt ideea placajului de mesteacan ...gasesc toate grosimile?
Citat din: NessyRO din Noiembrie 06, 2016, 06:14:20 PM
@ timberland0910
Salut și bine ai venit la bord!
Se pare că deja ai ceva vechime în "meserie" dar ar fi bine să primești ceva răspunsuri de la colegii de pe forum mai pricepuți în ale legislației.
Scriu asta deoarece, după câte știu eu, ambarcațiunile cu motoare inboard, indiferent de lungime sunt supuse înmatriculării și supravegherii ANR. După câte știu eu, în acest sens, construcția ar trebui supravegheată de către un inspector ANR. Este posibil să mă înșel, dar sunt convins că sunt colegi ce au cunoștințe despre acest domeniu și te pot ajuta, măcar cu menționarea bibliografiei.
Din fericire am văzut pe site-ul proiectantului că se poate construi și cu motorizare outboard.
Deci spor la treabă și așteptăm fotografii cu stadiul construcției.
Pai si daca aleg sa o inmatriculez in alt stat al UE ce legatura am cu ANR si cu domnii inspectori? motorul poate fi outboard si apoi pun un inboard nu? ;)
@ Vali in toata lista de material lemnos din planuri specifica 3 tipuri de lemn la alegere : White Oak (stejarul de la noi e acceptabil la pret ,dar daca ai zis ca nu se impaca cu epoxy cade) Mahonul , care cade si el din considerente de pret si mai zice de Douglas Fir (care eu o specie de rasinoase , dar nu as apela la "brad")
cat despre rasina m-am gandit la west system
cu epiphen am lucrat la canoe ,dar pe toate forumurile am gasit informatia ca WS ar fi the best ...
zi-mi te rog legat de inmatriculare , ca am vazut aici la voi un topic cu inmatricularea in Belgia si mi s-a parut cam simplu :)
Scuze, dar chiar nu m-am gândit la momentul postării la posibilitatea înmatriculării în altă țară. Nemaivorbind de faptul că nu sunt sigur în ceea ce privește inboard-ul.
Proiectantul nu specifica o acoperire cu fibra pentru ca, in cazul constructiei din placaj aceasta nu are un rol structural ci mai mult de protectie in caz de lovituri, abraziune etc.
Inmatricularea in Belgia este intr-adevar simpla, dar se cere o dovada a proprietatii asupra barcii (factura sau contract de vinzare - cumparare). In cazul constructiei de la zero, ar trebui sa intrebi in Belgia ce act care sa dovedeasca proprietatea trebuie sa prezinti. Cred ca pastrarea tuturor facturilor de materiale si o declaratie notariala pe proprie raspundere ar rezolva problema. Insa e mai bine sa intrebi inainte.
Uite aici placajul de mesteacan de care spuneam: http://www.welderomania.ro/produse/placaj.html (http://www.welderomania.ro/produse/placaj.html)
Nu e marin, dar e foarte bun, eu am lucrat de multe ori cu el. E folosit pe scara larga de rusi si ucrainieni la constructia de amator de barci de toate tipurile, de la barcute de pescuit la iahturi maritime. Amanunte aici:
http://homeverf.yakutia.ru/ (http://homeverf.yakutia.ru/)
http://homeverf.yakutia.ru/project.html (http://homeverf.yakutia.ru/project.html)
http://amariner.net/ (http://amariner.net/)
http://amariner.net/design.html (http://amariner.net/design.html)
Sa stii ca bradul Douglas e un lemn incredibil de bun la barci. E usor ca bradul, dar extrem de solid. Problema e in schimb ca nu se prea gaseste la noi. Pe de alta parte, stejarul e bun pentru osatura, cu toate ca eu as face coastele din placaj si longitudinalele din rasinoase conventionale - pin, molid, dar stratificate. In felul asta, incluzand bordajul de placaj, as obtine o barca si destul de solida, dar si foarte usoara, deci economica si usor de transportat si manevrat.
Despre inmatriculare, in Romania esti obligat sa inmatriculezi sau sa inregistrezi exclusiv barcile cu lungimea de la 7 metri in sus, sau cu motorizare peste 15 kw (20,38 CP). Nu exista diferentieri vizavi de inboard sau outboard. Daca nu depasesti aceste valori, poti circula in tara cu barca neinmatriculata. Daca vrei sa pleci pe ape din tara, va trebui s-o inmatriculezi.
Pe de alta parte, un pavilion de complezenta tip Belgia sau Olanda se justifica doar atunci cand vrei sa depasesti valorile de 7 metri sau 20 de cai, ceea ce nu e cazul tau. Poate vrei totusi sa te dai si in alte tari, si atunci iti va trebui un pavilion. Oricum, cea mai mare bataie de cap e cu inmatricularea in regie proprie in Romania, asa ca evita cat poti aceasta varianta.
uite ce am gasit pe siteul indicat de tine :)
@ Pelicanul ...pe topicul cu inmatriculari in Belgia sunt cativa care au inmatriculat barci cu declaratie notariala pe proprie raspundere ...pana acolo mai am ...mai intai fac barca o dau la apa la noi si apoi vad eu cum si unde o inmatriculez...ori cu declaratie la notar , ori mi-o vinde un prieten cu contract de vanzare cumparare facut tot la notar ...variante sunt...pana una alta nu stiu inca din ce sa o fac :(
Citat din: timberland0910 din Noiembrie 06, 2016, 08:21:15 PM
uite ce am gasit pe siteul indicat de tine :)
Uite aici maiestrie: http://amariner.net/yacht_building.html (http://amariner.net/yacht_building.html) . Culmea e ca designerul Sergei Svistula e membru (si) pe forumul nostru.
Citat din: Vali din Noiembrie 06, 2016, 08:34:42 PM
Uite aici maiestrie: http://amariner.net/yacht_building.html (http://amariner.net/yacht_building.html) . Culmea e ca designerul Sergei Svistula e membru (si) pe forumul nostru.
Superb....tot respectul pt asa meseriasi
Sent from my SM-N9005 using Tapatalk
(http://uploads.tapatalk-cdn.com/20161106/8dcf2149f1ccc6ee2fe34c6df6a95186.jpg)
Cum in atelier nu aveam spatiu suficient pt vaporas am turnat in curte o placa de beton si am cumparat un cort de 8x4 m cu 3.10 m la coama
Sent from my SM-N9005 using Tapatalk
Citat din: timberland0910 din Noiembrie 06, 2016, 07:18:37 PM
salutare si multumesc frumos tuturor pentru raspunsurile prompte..(dincolo am intrebari puse de 6 luni fara ca nimeni sa imi raspunda :()
Inseamna ca ai ajuns in sfarsit pe forumul potrivit :).
Citat din: timberland0910 din Noiembrie 06, 2016, 07:18:37 PM
barca va fi trasa in fibra de sticla interior exterior...inca nu stiu de care si ce gramaj pt ca proiectantul nu specifica ,doar ceva legat de banda de 10 cm biaxiala pt legaturile interioare intre bordaj si coaste
Atentie mare la treaba asta. De obicei, la constructia pe osatura nu se acopera bordajul cu fibra
si la interior, ci
doar la exterior. Motivul e ca sunt foarte greu de protejat zonele de contact dintre bordaj si osatura, astfel ca pe viitor sa nu se transforme in focare de putregai.
Aceasta problema a fost foarte distrugatoare pe vremuri la barcile din lemn imbracate in fibra si
poliester. Din cauza fibrei de la interior, in cel mult 3-4 ani barcile erau complet putrezite. Asta deoarece umezeala trecea prin poliester in lemn, dar nu mai iesea din lemn, atacandu-l ireversibil. Epoxy e mai bun, dar tot ramane riscul de a nu proteja suficient zonele ascunse, drept pentru care la interiorul barcilor cu osatura se da doar rasina, fara fibra.
Ca sa eviti asemenea probleme, cel mai bine e sa respecti exact ce scrie in planuri. Atentie insa, ca planurile de la glen-l sunt destul de vechi, din vremea cand inca se mai imbracau barcile din lemn in rasina poliesterica. Daca ai cea mai mica nelamurire, scrie-ne si o rezolvam noi intr-un fel.
Daca vei folosi placaj la bordaj, cea mai buna fibra pentru exterior este "coada de randunica" de la Polydis, gramaj mai mare (280 de exemplu). Asta deoarece suprafata ramane aproape neteda, fiind nevoie doar de inca o mana de rasina pentru a obtine o suprafata cvasi-plana. Se poate folosi si woven roving de 300 de exemplu, dar in acest caz fibra va trebui chituita si slefuita ca sa se obtina o suprafata neteda.
Daca vei folosi sipci late (carvel plank), poti folosi woven roving sau biaxiala. Insa, din ce stiu, biaxiala se vinde doar la sul, si se importa doar la palet. Eu de fiecare data cand am vrut sa iau biaxiala de la Polydis, nu au avut pe stoc, si mi-au spus ca aduc foarte rar, doar cand au comenzi pentru un palet intreg.
@ Vali si aici am sa si raman ;)
pana la urma voi merge pe placaj , dar din cate am citit despre barca pe care vreau sa o construiesc placajul de 10 mm da batai mari de cap in zona prova , iar multi care au construit modelul au stratificat 2 coli de 6 mm si treaba a mers struna .Intrebarea mea este : stratificarea intre cele 2 coli suprapuse se face cu epoxy? daca da , cum pot fi sigur ca cele 2 coli se lipesc perfect si nu raman goluri in anumite locuri ? sau structural nu prea conteaza? deci am inteles bine : la interior nu aplic fibra doar epoxy grund si vopsea poliuretanica
Da, asta e ideea, sa stratifici cu epoxy 2 foi de placaj mai subtire (de 6 mm in cazul nostru) in loc de o singura foaie mai groasa. Mai ales la barca ta, cu prova aia curbata din scurt, e cam singura solutie. Nu-ti face probleme, fiindca datorita tensiunii aplicate, placajul se va mula bine peste cel initial, important e sa aiba suficienta rasina intre ele.
Sistemul asta cu bordajul stratificat din placaj, in varianta stitch & glue, e recomandat ca fiind incredibil de solid, de catre insusi cel mai cunoscut si respectat designer de barci s&g, Sam Devlin. El il denumeste "cold molded stitch & glue" si amanuntele se gasesc in aceasta carte a lui: https://books.google.ro/books/about/Devlin_s_Boatbuilding.html?id=JvnangEACAAJ&source=kp_cover&redir_esc=y&hl=ro .
La tine nu e s&g, insa stratificarea placajului la prova iti intareste mult acea zona susceptibila la impact. Aceasta stratificare cu placaj se mai intalneste la unele barci cold-molded concepute pentru placaj, sau la barcile radius chine. Totusi, cel mai bun corp in cold molded se obtine prin laminarea cu epoxy a furnirului tehnic (veneer in engleza), din motive de orientare optima a fibrelor. As mai detalia, dar discutia devine off-topic.
Despre finisajele interioare, avem timp suficient sa povestim, mai e pana acolo. Oricum, eu intotdeauna prefer sa las interiorul in lemn natur, dat doar cu epoxy, fiindca frumusetea lemnului nu poate fi egalata de niciun alt finisaj.
am studiat si barcile lui Sam Devlin am pus in balanta dipper 19 de la el si Bo Jest de la Glen si mi-a mers la suflet Bo Jestul ..mi s-a parut mai clasic ..uite aici un scurt clip cu barcuta https://www.youtube.com/watch?v=hZkhfu2AY2E (https://www.youtube.com/watch?v=hZkhfu2AY2E)
si aici e varianta stretched la 20 ft pt a face loc unei cabine de dus si toaletei
Pentru a scăpa de o grijă privitor la potențialele goluri dintre cele două foi de placaj, eu aș folosi rășină epoxi amestecată cu rumeguș foarte fin, de consistența unei paste fluide. Efectul de adaos la grosimea ansamblului este nesemnificativ și, în mod sigur, nu vei avea goluri de laminare.
Citat din: NessyRO din Noiembrie 07, 2016, 09:20:07 PM
Pentru a scăpa de o grijă privitor la potențialele goluri dintre cele două foi de placaj, eu aș folosi rășină epoxi amestecată cu rumeguș foarte fin, de consistența unei paste fluide. Efectul de adaos la grosimea ansamblului este nesemnificativ și, în mod sigur, nu vei avea goluri de laminare.
M-am gandit si la asta ,toata treaba e cu intinsul uniform pe 2,5m x 1.25 m
Sent from my SM-N9005 using Tapatalk
Pana la urma mergi pe 18,sau 20 ?
Cred ca sondajul nu e edificator pentru aceasta barca de care m-am si indragostit la prima vedere;
Nu glisezi;te plimbi,plutesti pe apele intinse si fuzionezi cu tot;chiar si cu molecula de apa a lui Arhimede;
Pai chiar crezi ca atunci cand iti revii din reverie,nu ai nevoie repede de un WC-eu ?
Citat din: acig din Noiembrie 07, 2016, 09:36:12 PM
Pana la urma mergi pe 18,sau 20 ?
Cred ca sondajul nu e edificator pentru aceasta barca de care m-am si indragostit la prima vedere;
Nu glisezi;te plimbi,plutesti pe apele intinse si fuzionezi cu tot;chiar si cu molecula de apa a lui Arhimede;
Pai chiar crezi ca atunci cand iti revii din reverie,nu ai nevoie repede de un WC-eu ?
20 ft e maxim recomandat de proiectant , eu sincer as merge pe 21ft ... dar nu stiu daca e ok ...o voi dota cu loc pt gatit ,toaleta,dus ,pt ca va fi folosita pt croaziere de familie de la 2 saptamani in sus [emoji4]
Sent from my SM-N9005 using Tapatalk
si cam asa as vrea s o compartimentez la interior
Salut @timberland0910
Deja incep sa devin invidios, va fi ca o rulota plutitoare
Citat din: Haiduc din Noiembrie 07, 2016, 10:12:47 PM
Salut @timberland0910
Deja incep sa devin invidios, va fi ca o rulota plutitoare
:) ..pai asta urmaresc , imi place apa mult ,dar asa voi avea posibilitatea de a sta PE apa nu langa apa pe intreaga vacanta....anul asta am stat pe lacul Belis 2 saptamani cu nevasta si inca un cuplu cu canoea , dar la cort
Citat din: Vali din Noiembrie 06, 2016, 08:34:42 PM
Uite aici maiestrie: http://amariner.net/yacht_building.html (http://amariner.net/yacht_building.html) . Culmea e ca designerul Sergei Svistula e membru (si) pe forumul nostru.
Superb.... m-a durut inima cand am vazut ca a acoperit minunatia aia de lucratura in lemn cu vopsea (coca). Nu exista alta solutie?
Citat din: calin1967 din Noiembrie 08, 2016, 10:56:42 AM
Superb.... m-a durut inima cand am vazut ca a acoperit minunatia aia de lucratura in lemn cu vopsea (coca). Nu exista alta solutie?
Velierul Olga al lui Igor Berejnoi e un cruiser-racer modern, la care nu se prea obisnuieste sa se lase corpul in lemn natur. Sistemul de constructie e strip plank + cold molded, pentru rigiditate maxima la greutate minima. Corpul e chituit si vopsit, pentru estetica optima, izolatie termica buna, si rezistenta de frecare a carenei minima. In plus, orice corp in lemn natur si epoxy necesita o munca imensa de intretinere periodica, daca vrem sa arate oricand ca in prima zi.
Scuze de off-topic pe aceasta discutie despre un tugboat, dar acea lucrare e mult prea sublima ca sa nu o amintim cu orice ocazie:
https://www.youtube.com/watch?v=XIPN3o1CPDI (https://www.youtube.com/watch?v=XIPN3o1CPDI)
Citat din: Vali din Noiembrie 08, 2016, 12:32:44 PM
Velierul Olga al lui Igor Berejnoi e un cruiser-racer modern, la care nu se prea obisnuieste sa se lase corpul in lemn natur. Sistemul de constructie e strip plank + cold molded, pentru rigiditate maxima la greutate minima. Corpul e chituit si vopsit, pentru estetica optima, izolatie termica buna, si rezistenta de frecare a carenei minima. In plus, orice corp in lemn natur si epoxy necesita o munca imensa de intretinere periodica, daca vrem sa arate oricand ca in prima zi.
Scuze de off-topic pe aceasta discutie despre un tugboat, dar acea lucrare e mult prea sublima ca sa nu o amintim cu orice ocazie:
https://www.youtube.com/watch?v=XIPN3o1CPDI (https://www.youtube.com/watch?v=XIPN3o1CPDI)
Iti dau dreptate legat de intretinere ..la canoe tot la 2-3 iesiri refaceam stratul de uzura , nu ca era imperios necesar dar ma zgariau pe creier micile zgarieturi rezultate in urma ciocnirii cu diversi bolivani
Sent from my SM-N9005 using Tapatalk
Nu prea îmi place să mă bag în discuţii pentru că nu am "expertiza" necesară, însă mi-ar fi plăcut mult să văd la o asemenea barcă un motor cu abur, unul din visele mele mai vechi care nu o să-l văd împlinit vreodată, vali ştie. Dar din păcate e scump, ISCIR, la noi nu se găseşte, ocupă mult spaţiu pe barcă, stres mare la condus.
https://www.youtube.com/watch?v=U4L9gBnleP4 (https://www.youtube.com/watch?v=U4L9gBnleP4)
Îţi urez spor la lucru şi fi sigur că o să urmăresc cu plăcere construcţia, aşa cum am făcut şi la canoe, şi de aceea, te rog, pune cât mai multe poze.
Citat din: lipan din Noiembrie 08, 2016, 08:14:51 PM
Nu prea îmi place să mă bag în discuţii pentru că nu am "expertiza" necesară, însă mi-ar fi plăcut mult să văd la o asemenea barcă un motor cu abur, unul din visele mele mai vechi care nu o să-l văd împlinit vreodată, vali ştie. Dar din păcate e scump, ISCIR, la noi nu se găseşte, ocupă mult spaţiu pe barcă, stres mare la condus.
https://www.youtube.com/watch?v=U4L9gBnleP4 (https://www.youtube.com/watch?v=U4L9gBnleP4)
Îţi urez spor la lucru şi fi sigur că o să urmăresc cu plăcere construcţia, aşa cum am făcut şi la canoe, şi de aceea, te rog, pune cât mai multe poze.
Ehe m-am uitat la motoarele cu abur inca dinainte sa comand planurile..nu sunt ft scumpe ...cam tot cat un yanmar diesel..da acolo chiar nu ma pricep la instalatii
Sent from my SM-N9005 using Tapatalk
Salutare , din cate am inteles stejarul nu ofera un bun suport pt epoxy din cauza taninilor , asa ca mi-au ramas 2 optiuni pt coaste : larice soberian sau mahon ..laricea o iau la 700 euro mc iar mahonul la 1500 eur per mc...astept niste sfaturi legat de cele 2 esente .In proiect legat de grosimea materialului de coaste zice 1'' ..are ceva daca stratific 2 buc de 1'' si fac coastele de 2 '' grosime?
Sent from my SM-N9005 using Tapatalk
Salut Mihai. Daca iti permiti financiar, cel mai bine folosesti mahon. E un lemn solid si foarte aspectuos, deci daca lasi interiorul barcii natur, mahonul va contribui la estetica.
Pe de alta parte, larice (larita) este un lemn rasinos de calitate, si cred ca ar merge folosit (si) la osatura.
Singura problema e pretul destul de mare in ambele cazuri (mahon sau larice), si banuiesc ca ai obtinut preturile astea de la Holver. Daca ai noroc, e posibil sa gasesti larice sau chiar mahon la un pret mult mai bun. Eu am gasit acum vreo 3 ani la un uscator din Galati larice la 300 eu/mc, dar netivit.
Cat despre grosimea dubla a osaturii din larice, nu stiu daca trebuie neaparat chiar 2" (50 mm), cred ca ar merge si 40 mm, ca sa nu cresti prea mult greutatea. Insa pentru orice modificare la structura, in primul rand pentru linistea ta proprie ar fi bine sa faci niste verificari si calcule conform cartii "The elements of boat strength" de Dave Gerr. Nu e complicat de folosit ce scrie in carte, ci dimpotriva e intuitiv si bazat mai mult pe experienta practica decat pe polologhie inginereasca.
Daca nu ai cartea, am sa-mi fac timp sa ti-o uploadez in pdf. Daca ai nelamuriri vizavi de continutul ei, putem povesti pe forum orice e de interes. Totusi, daca ar fi barca mea, eu as merge pe mahon la osatura, fara sa mai alterez esantionajul deja calculat in planuri.
Citat din: Vali din Noiembrie 16, 2016, 08:34:58 AM
Salut Mihai. Daca iti permiti financiar, cel mai bine folosesti mahon. E un lemn solid si foarte aspectuos, deci daca lasi interiorul barcii natur, mahonul va contribui la estetica.
Pe de alta parte, larice (larita) este un lemn rasinos de calitate, si cred ca ar merge folosit (si) la osatura.
Singura problema e pretul destul de mare in ambele cazuri (mahon sau larice), si banuiesc ca ai obtinut preturile astea de la Holver. Daca ai noroc, e posibil sa gasesti larice sau chiar mahon la un pret mult mai bun. Eu am gasit acum vreo 3 ani la un uscator din Galati larice la 300 eu/mc, dar netivit.
Cat despre grosimea dubla a osaturii din larice, nu stiu daca trebuie neaparat chiar 2" (50 mm), cred ca ar merge si 40 mm, ca sa nu cresti prea mult greutatea. Insa pentru orice modificare la structura, in primul rand pentru linistea ta proprie ar fi bine sa faci niste verificari si calcule conform cartii "The elements of boat strength" de Dave Gerr. Nu e complicat de folosit ce scrie in carte, ci dimpotriva e intuitiv si bazat mai mult pe experienta practica decat pe polologhie inginereasca.
Daca nu ai cartea, am sa-mi fac timp sa ti-o uploadez in pdf. Daca ai nelamuriri vizavi de continutul ei, putem povesti pe forum orice e de interes. Totusi, daca ar fi barca mea, eu as merge pe mahon la osatura, fara sa mai alterez esantionajul deja calculat in planuri.
Salut , da de la Holver am preturile .Pai nu intra foarte mult lemn in coaste , deci diferenta de pret e mica fata de stejarul pe care vroiam initial sa-l folosesc si care e 1200 eur/mc.ma interesa mai mult structural si care dintre cele 2 are mai putine tensiuni .Te rog sa imi urci cartea in pdf ca as vrea sa studiez putin.Acuma m-ai pus pe ganduri cu placajul de mesteacan : daca folosesc 2 foi de 6 mm la fel de greu se curbeaza? Cum sta cu rezistenta la putrezire , ca am observat la mine in curte ca mesteacanul taiat in vara daca nu l-am folosit , dupa 1 an era deja atacat puternic de mucegai , iar cel de fag,stejar,brad nu avea nimic
Sent from my SM-N9005 using Tapatalk
Salut, am sa revin cu un raspuns detaliat mai dupa amiaza, plus uploadul cartii, momentan am de lucru la barci :).
Citat din: Vali din Noiembrie 16, 2016, 09:15:05 AM
Salut, am sa revin cu un raspuns detaliat mai dupa amiaza, plus uploadul cartii, momentan am de lucru la barci :).
Spor sa ai Vali
Sent from my SM-N9005 using Tapatalk
Mahonul e un lemn bun pentru osatura, avand structura densa si uniforma. Eu l-am folosit in trecut cu rezultate bune, mai ales ca "se pupa" foarte bine cu epoxy.
Singura problema e ca mahonul de la Holver se vinde la dulapi lungi de 2 metri si grosi de 48 mm, cu latimi diferite. Asta inseamna ca nu prea poti folosi eficient lemnul, daca ai nevoie de grosimea de 1" (25 mm).
Daca pui grosimea panzei circularului de 3 mm, ca sa obtii 2 bucati de cate 1", ai nevoie de o grosime de 54 mm a dulapului. Rezulta ca pentru a obtine grosimea de 1", iti va mai ramane lemn gros de aprox. 20 mm, caruia trebuie sa-i gasesti o intrebuintare.
Despre placaje, eu am gasit si citit mai demult topicul asta, dupa care am aplicat in practica ce scrie acolo: http://www.boatdesign.net/forums/materials/what-best-marine-plywood-23543.html (http://www.boatdesign.net/forums/materials/what-best-marine-plywood-23543.html) .
Concluziile din acel topic sunt ca esentele folosite la fabricarea placajelor nu sunt ele insele rezistente la apa, decat in cazuri foarte rare. Lumea povesteste des despre protejarea placajului cu fibra si epoxy, ca fiind solutia longeviva. Se discuta mult si despre placajul rusesc (ucrainean) de mesteacan (birch), care pentru mine e cel mai bun placaj cu care am lucrat la barci. Este aproape identic cu placajul aviatic de mesteacan care se aducea si la noi din URSS pe vremea comunismului.
Despre cele 2 straturi de placaj la prova: atentie la 2 lucruri daca folosesti placaj de mesteacan:
1. grosimea placajului in 5 straturi e de 6,5 si nu 6 mm. Asta inseamna ca va trebui sa iei in calcul grosimea rezultanta de aprox 13-14 mm a placajelor stratificate, atunci cand pregatesti osatura pentru aplicarea invelisului barcii.
2. exista 2 variante de dimensiuni la placajul de mesteacan de 2,5 pe 1,25 metri, si anume:
- daca e vorba de 1250 X 2500 mm, fibra furnirelor exterioare e paralela cu latura scurta, deci placajul se curbeaza mai usor pe latura lunga. Acesta e placajul potrivit pentru curbura pe care o ai la prova.
- daca in schimb e notata dimensiunea de 2500 X 1250 mm, fibra de la exterior e paralela cu latura lunga, si deci placajul se curbeaza usor pe latura scurta. De obicei se potriveste foarte bine aceasta varianta la curbura acoperisului cabinei (roof). Mai e o diferenta, anume ca aceasta varianta e cu 13 % mai scumpa decat cea cu fibra paralela cu latura scurta.
Cartea lui Dave Gerr: https://we.tl/Wu5gNqwVls (https://we.tl/Wu5gNqwVls)
Spor la treaba, si daca mai sunt nelamuriri, oricand cu placere :).
Citat din: Vali din Noiembrie 06, 2016, 08:34:42 PM
Uite aici maiestrie: http://amariner.net/yacht_building.html (http://amariner.net/yacht_building.html) . Culmea e ca designerul Sergei Svistula e membru (si) pe forumul nostru.
salut din nou . in linkul postat de tine nu este strip plank longitudinal? daca totusi ma hotarasc sa o fac strip plank ajunge daca trag un singur rand de sipci de 2,2 cm grosime iar apoi fibra si rasina? deci nu mai vreau sa vin cu al doilea strat in diagonala ca si in link..
Barca ucraineanuui (cea din link) este un velier, cu forme rotunde, si cu solicitari cu totul diferite fata de un tugboat cu motor inboard. Tehnica de constructie a corpului in strip plank + cold molded are la baza urmatoarele motive:
1. Zona de navigatie e marea deschisa, deci pe valuri mari si vant puternic. Acestea cauzeaza o multitudine de solicitari intense in corp, printre care socuri si torsiuni puternice la navigatia pe valuri. Aici rolul de asigurare a rigiditatii corpului il are bordajul cold-molded (fasiile diagonale).
2. Solicitari la fel de intense sunt induse in corp de sistemul arborada + velatura, alaturi de fortele de inertie produse de lestul chilei fixe, greutatea corpului, a incarcaturii etc. Aici rolul de asigurare a rigiditatii il are bordajul longitudinal (strip plank).
Combinatia celor 2 tipuri de bordaj asigura corpului acestui velier niste proprietati mecanice excelente, in conditiile unei greutati minime a constructiei. E una din cele mai calitative tehnici de constructie la barcile din lemn, dar se preteaza exclusiv la corpuri rotunde, deci la veliere.
La barca ta ai forme stelate, nu rotunde (adica fund in V, cu gurne si bordaj lateral drept). Solicitarile sunt de cu totul alta natura, anume impingerea creata de motor, plus presiunea de fund calculata conform zonei de navigatie, in cazul nostru ape interioare. Rezulta ca dimensionarea esantionajului (structurii corpului) se face prin calcule care au ca date de intrare aceste valori de mai sus.
Se poate alege solutia propusa de tine, cu strip de 22 mm si fibra, dar e posibil ca acesta solutie sa te scoata din valorile greutatii corpului, caz in care vor suferi hidrodinamica, asieta, capacitatea de incarcare etc. Din cauza asta, cea mai buna si lipsita de batai de cap este solutia specificata in planul de constructie a barcii.
Oricum, orice alegere de tehnica alternativa de constructie trebuie verificata dpdv structural, conform cartii pe care am atasat-o mai inainte, sau conform standardelor ISO, pentru cine are acces la ele si pregatirea tehnica necesara.
Eu nu pot deci confirma sau infirma validitatea solutiei propuse de tine, fiindca totul se face pe baza de calcule, si dupa cum spuneam o structura prea grea iti poate da peste cap toata barca, din toate pdv - hidrostatic (stabilitate), hidrodinamic (viteza, val propriu, asieta) etc.
Vad ca oricat ma feresc de placaj tot la el ajung ☺. Mai ziceai ceva de ape interioare , sa inteleg ca nu am ce cauta cu tugboat-ul pe mare ? Nici macar costier?
Sent from my SM-N9005 using Tapatalk
Din experienta mea, tugboat-urile sunt de obicei barci de ape interioare, din cauza ca sunt barci inalte, deci vantoase. O barca vantoasa nu e deloc o alegere buna in navigatia costiera, si in general pe ape intinse cu valuri si vant puternic.
Nu am vazut nicaieri pe site-ul Glen-L sa se specifice ca Bo Jest ar fi (si) barca maritima. Ar fi bine de intrebat, cu toate ca designerii au trecut demult la cele sfinte, si singura care raspunde la mailuri e Gayle Brantuk, fiica fondatorului firmei.
Asa ca singura cale de a verifica daca barca e capabila de navigatia maritima costiera e o expertiza tehnica de stabilitate si flotabilitate conform ISO. E posibil insa ca barca sa nu se califice la clasa C (valuri de max. 2 metri si vant de max. 6 Beaufort), din cauza suprafetei velice mari a suprastructurii, caz in care ramai cu banii pe expertiza irositi.
Ce fel vad eu barca asta: e o barcuta plina de caracter, care-si va face treaba bine pe Dunare si in Delta, fara a o expune la solicitari gen Razelm sau mare. Nu va fi un monument de viteza, indiferent de motorizare, din cauza formei carenei - prova foarte bondoaca, pupa ridicata, derivor central etc.
Sa nu uitam ca la navigatia costiera e posibil sa-ti ceara ai nostri inmatricularea sau inregistrarea barcii, caz in care va trebui sa treci prin toata tevatura documentatiei tehnice, autorizarii constructiei, inmatricularii, permisului de navigatie etc, plus taxele consistente aferente. Asa ca mai bine ramai la navigatia exclusiv pe ape interioare, in primul rand din motive de siguranta, si in al 2-lea rand din motive de lipsa de batai de cap nedorite :).
multumesc frumos pentru raspuns Vali , am citit pe forumul lor despre un bo jest facut in europa care zicea ca s-a cam plimbat mult intre insulitele din marea nordului fara a avea probleme , acuma pana acolo mai am ceva..de inmatriculat o sa o inmatriculez dar nu in romania...e prea mare birocratia . Am un prieten in America si mi-a zis ca e extrem de simplu de inmatriculat in Delaware : facturi pe materiale , o poza cu barca ,declaratie notariala si cam atat si costa 60 usd pe 3 ani :D ..ce autorizatii ,ca doar nu construiesc blocuri ;) uite aici textul original de pe site-ul lor :
Homemade Boats: (Initial Registration Only) Must be registered at the Dover Office. Copies of invoices for materials, builder's notarized statement with description and a picture of the vessel, and witness notarized statement regarding builder and description of vessel must be provided.
Sa stii ca si eu m-am gandit ca, datorita latimii mari a barcii raportat la lungime, barca are o stabilitate destul de buna. Daca si forma in plan transversal a carenei e potrivita (un unghi al V-ului fundului adaptat navigatiei pe valuri), e posibil sa fie indeplinite cerintele pentru navigatia costiera.
Ce nu-mi place mie insa, si ce imi da nesiguranta vizavi de potentialul costier al barcii este suprastructura (cabina) prea inalta si cu orientare verticala, care face barca vantoasa si deci expusa. In ISO si in orice alt normativ valabil, punctul de aplicatie al fortei vantului este o caracteristica foarte importanta, de care depinde comportamentul nautic al barcii si implicit categoria de navigatie. Din cauza asta spuneam ca nu stiu daca Bo Jest se califica utilizarii costiere conform normativelor, si ca trebuie o confirmare scrisa de la designer sau de la un specialist.
Bineinteles ca vor exista oricand navigatori care-si vor supune barcile la incercari ceva mai temerare, dar una e sa faci asta cu "peace of mind", stiind ca barca satisface toate conditiile de navigatie costiera, si alta e sa mergi la risc, pe baza propriei experiente sau a calitatilor reale sau banuite ale barcii. Pe mine cel putin, la scoala de construit nave m-au invatat ca "verba volant, scripta manent", deci orice asumptie trebuie argumentata tehnic in scris, conform normativelor.
Citat din: Vali din Decembrie 03, 2016, 06:57:49 AM
Sa stii ca si eu m-am gandit ca, datorita latimii mari a barcii raportat la lungime, barca are o stabilitate destul de buna. Daca si forma in plan transversal a carenei e potrivita (un unghi al V-ului fundului adaptat navigatiei pe valuri), e posibil sa fie indeplinite cerintele pentru navigatia costiera.
Ce nu-mi place mie insa, si ce imi da nesiguranta vizavi de potentialul costier al barcii este suprastructura (cabina) prea inalta si cu orientare verticala, care face barca vantoasa si deci expusa. In ISO si in orice alt normativ valabil, punctul de aplicatie al fortei vantului este o caracteristica foarte importanta, de care depinde comportamentul nautic al barcii si implicit categoria de navigatie. Din cauza asta spuneam ca nu stiu daca Bo Jest se califica utilizarii costiere conform normativelor, si ca trebuie o confirmare scrisa de la designer sau de la un specialist.
Bineinteles ca vor exista oricand navigatori care-si vor supune barcile la incercari ceva mai temerare, dar una e sa faci asta cu "peace of mind", stiind ca barca satisface toate conditiile de navigatie costiera, si alta e sa mergi la risc, pe baza propriei experiente sau a calitatilor reale sau banuite ale barcii. Pe mine cel putin, la scoala de construit nave m-au invatat ca "verba volant, scripta manent", deci orice asumptie trebuie argumentata tehnic in scris, conform normativelor.
:D :D :D :D :D :D :D :D
Nelegat de subiect.
Subsemnatul a iesit cu barca lui Vali, versiunea lunga, pe bratul Sf Gh in mare, si merge binisor :D
Adica nu siu cum sa explic cat de misto tracea prin valuri, cat de frumos intra prova in val, apoi si chila trecea fara sa 'loveasca'. Cum se zice aici, mergea fara 'drama'. Numai ca sunt inconjurat de oameni care imi taie aripile. ;D ;D
Nu siu cum rezista barca la stress in timp, dar versiunea rockered cu pupa ingusta merge superb in mare cu valuri, cu conditia sa abe ceva greutate in prova - o cabina??-.
Si mie mi-a cazut la suflet Bo Jest- ul. Nici mie nu imi pare o barca potrivita pentru navigare costiera si vreau sa gasesc o barca asemanatoare cu asta, dar potrivita pentru mare.
Singura solutie din cate inteleg, ar fi o barca mai mare, cu alte proportii?
Trimis de pe al meu SM-G920F folosind Tapatalk
Citat din: BogdanFerariu din Aprilie 08, 2017, 11:21:11 PM
Si mie mi-a cazut la suflet Bo Jest- ul. Nici mie nu imi pare o barca potrivita pentru navigare costiera si vreau sa gasesc o barca asemanatoare cu asta, dar potrivita pentru mare.
Singura solutie din cate inteleg, ar fi o barca mai mare, cu alte proportii?
Trimis de pe al meu SM-G920F folosind Tapatalk
Sunt oameni care merg cu Bo Jestul in Marea nordului.. deci merge si pe mare...dupa ce o termin te invit la o iesire pe mare sa vedem ce piate...daca se iese cu laguna pe mare , cu Bo Jestul de 1.2 tone nu cred ca voi avea emotii
Sent from my SM-N9005 using Tapatalk
Nu are 800 lbs, adica vreo 400 kg?
Trimis de pe al meu SM-G920F folosind Tapatalk
Citat din: BogdanFerariu din Aprilie 09, 2017, 04:34:01 PM
Nu are 800 lbs, adica vreo 400 kg?
Trimis de pe al meu SM-G920F folosind Tapatalk
Ba da ..800 lbs Hull weight..adica doar carena goala...acolo mai pui puntea. cabina.geamurile.dus.wc.paturi.etc
Sent from my SM-N9005 using Tapatalk
Mai conteaza ft mult esenta de lemn ...nu e tot una bradul.pinul.lariceam cu mahon .stejar .tec
Salut! Mai esti in Cluj? ...scuze ca intreb asa direct, eu sunt tot in Cluj, am cumparat un velier sub 7 metri, din 1936, si m-am apucat sa il restaurez. Hai sa bem o bere si sa stam la o poveste...cred ca suntem singurii nebuni din Cluj:) ...si eu abia acum am vazut postarea ta..