Restaurare velier din lemn

Creat de VladIndigen, Aprilie 22, 2017, 12:59:04 PM

« precedentul - următorul »

0 Membri şi 2 Vizitatori vizualizează acest subiect.

Mihai

O bijuterie frumoasa! Sa o stapanesti sanatos. Cu pasiune si munca, traieste inca o suta de ani. :)

pelicanul

@VladIndigen
Nu stiu de unde esti, dar in orice caz, adevaratii marangozi, care sa simta lemnul si sa stie cum lucreaza dupa ce-l pun in structura barcii, s-au cam dus. Poate Vali sa te ajute, cu experienta lui, sau sa te puna in legatura cu ceva mester de prin Tulcea sau Galati.
In orice caz, lucrarea e "gingasa" rau de tot, daca e afectata chila trebuie atentie mare de tot pentru ca, la inlocuirea chilei barca se poate deforma urit si iremediabil. Parerea mea este ca-ti trebuie mare curaj sa te apuci de asa ceva!  :o Dar barca e frumoasa si intr-adevar ar merita o "a doua tinerete".

acig

O adevarata bijuterie pentru care meriti toate felicitarile !!
Daca te hotarasti sa apelezi la un profesionist iti recomand pe Paul Vasiliu un fel de ultim marangoz al Romaniei.
Daca te hotarasti te pot ajuta sa il contactezi;
,,Lumea este un loc periculos...   Nu atat din cauza celor care fac rau, cat mai ales a celor care privesc si-i lasa sa faca rau !" Albert Einsten

Vali

Salut Vlad si bun venit pe forum. Cred ca ar fi bine sa intri si la topicul unde lumea se prezinta, ca sa stim si noi cu cine povestim.

Eu nu am sa incep cu felicitari, ci cu cateva discutii transante.

Acum cativa ani mi s-a propus sa cumpar la un pret simbolic o barca de 7 metri din stejar, facuta cu maiestrie in carvel plank. Desi am fost initial entuziasmat, mi-am dat seama ca voi ajunge eu sluga barcii, in loc sa fie barca sluga mea. Am renuntat deci, decat sa-mi consum timpul in revitalizarea unei barci peste care a trecut atata amar de vreme.

Asa se intampla cu aceste barci vechi, necesita o munca imensa si ofera satisfactii putine. La vremea cand au fost facute, atat permiteau tehnologia si materialele disponibile. Din cauza asta se si lucreaza azi cu compozite moderne sau lemn cu epoxy, tocmai pentru a se evita munca imensa de mentenanta periodica necesara la barcile facute traditional in carvel sau clinker.

O asemenea barca in schimb e buna pentru cineva cu adevarat pasionat, care sa respecte tehnologia si traditia din epoca respectiva. Daca te consideri pasionat de restaurare, ai material destul de munca pentru o perioada indelungata. Depinde deci de tine cata rabdare ai si cat esti dispus sa investesti, fiind vorba in primul rand de investit pasiune si timp. Nu exista scurtaturi, jumatati de masura sau "imbunatatiri" de tip romanesc, decat cu pretul sigurantei tale pe apa.

Despre profesionisti: iti spun sigur ca nu ai nevoie de asa ceva. Esti dulgher si asta e suficient, plus ca ai alaturi atat forumul de fata, cat si o bibliografie consistenta si pertinenta.
Gandeste-te ca "profesionistii" cei mai cunoscuti de la noi au facut monstruozitatea numita Panzarul Moldovenesc, care putrezeste pe malul Dunarii in Santierul Naval Galati. S-a amintit mai sus de alt profesionist autodeclarat de la noi, la ale carui barci am vazut din belsug fag si frasin, unele din cele mai nepotrivite esente lemnoase pentru constructia de barci.

Cel mai desavarsit profesionist la veliere carvel plank pe care l-a avut Romania a fost Iacob Frentescu - Giacoppo, care din pacate s-a stins acum un an jumate. Probabil ca mai exista oameni care au lucrat la barci din lemn (nu neaparat veliere) in sistem traditional, pe la Reghin, Tulcea sau Constanta, dar nu trebuie sa te bazezi prea mult pe asta, ci pe propria indemanare si motivatie.

In schimb, un om extrem de priceput este colegul nostru de forum Home Made, a carui pagina web o gasim aici: http://www.woodenboat.ro/ . Daca va avea placerea, sunt sigur ca nea Nicu te va sfatui atunci cand va fi nevoie.

Revenind la barca: e facuta in sistemul bordajului neted traditional - carvel plank in engleza. Pentru inceput trebuie sa identifici lemnul din care e facuta osatura, care cel mai probabil a fost stejar sau mahon. Odata identificat, va trebui sa refaci si sa inlocuiesti tot ce e afectat de putregai.
Daca vei folosi stejar, vei avea nevoie de resorcinol pentru eventuale lipituri sau stratificari. Oricum, vom povesti punctual pe masura ce te apuci de treaba.

Foarte important: la o barca facuta traditional in carvel plank nu se lucreaza niciodata cu epoxy, decat daca vrei sa-i scurtezi iremediabil viata. Deci solutia ramane sa folosesti metodele specifice epocii, pe care le gasesti in literatura. Am sa atasez maine ceva bibliografie.

O singura chestiune mai adaug si am incheiat: desi nu ma deranjeaza, am o anumita suspiciune fata de persoanele care se dau utza tare pe facebook. Am avut destule experiente cu diversi habarnisti care au venit pe capcompas sa stranga informatie, dupa care s-au batut cu caramida in piept pe facebook ce barcagii mari si tari sunt. Nu cred ca va fi cazul tau, si sper ca scopul tau principal sa fie pasiunea restaurarii si navigatiei cu barca din topic.

Iti doresc deci sa apartii acestei comunitati capcompas.ro, care ai vazut deja ca a reactionat cu entuziasm si altruism la nevoile tale. De acum incolo depinde de tine si de modul cum te vei integra intre pasionatii de pe forum. Din partea mea mult succes si sa te vedem cat mai repede la treaba.
"Poate ca esenta vietii sta in dorinta de a atinge altceva decat ceea ce ti-a fost prescris" - Christian Tirtirau

Vali

Citat din: ValiAm sa atasez maine ceva bibliografie.


"Ambarcatii din lemn", de D. Trandafirescu si C. Porumboiu, Editura Tehnica Bucuresti 1962: https://we.tl/ONIxDP4Vs1

"Boatbuilding manual", de Robert M. Steward, International Marine Publishing Company 1999: https://we.tl/EkiJGWtM8B

"How to build a wooden boat", de David C. McIntosh, Wooden Boat Publications 1988: https://we.tl/9ua2i5FJle

"The Elements of Boat Strength", de Dave Gerr, International Marine 2000: https://we.tl/is2s99WgxD

Urmeaza sa-ti trimit si documentatia de care ti-am povestit de la George Whisstock, despre constructia deadwood-ului (lemnul dintre derivor si corpul barcii), dar dupa ce parcurgi ce ti-am atasat mai sus.


Asadar ai tot ce ai nevoie ca sa te documentezi si sa faci treaba buna. Orice nelamurire apare, intreaba-ne aici si vom raspunde cat putem de documentat.
Scuze daca am fost poate cam dur in postarea de aseara, dar e bine sa fim lamuriti de la inceput de unele lucruri. Asa ai aflat si ca duminica e singura mea zi in care nu mai vreau sa discut sau sa aud despre barci :).

Spor la treaba, si asteptam noutati, intrebari etc.
"Poate ca esenta vietii sta in dorinta de a atinge altceva decat ceea ce ti-a fost prescris" - Christian Tirtirau

iris

Mda,asta inseamna sa te pricepi :)
   Nu vreau sa trolez,dar de ce carvel plank nu merge cu epoxy?

Vali

Din urmatoarele motive:

1. O barca in carvel e conceputa sa aiba un anumit "joc" intre partile componente ale osaturii si bordajului. Barca devine complet rigida si complet etansa abia atunci cand s-a "umflat" lemnul bordajului, dupa cateva zile de la lansare (la fel ca la butoaie).

Daca se foloseste epoxy, sau mai rau, fibra + epoxy, acest proces de umflare este alterat, ajungandu-se ori la neetanseitate (lemnul nu se mai umfla suficient), ori mai rau - se poate rupe fibra de la tensiunile induse de lemnul care se umfla. In ambele cazuri rezultatul e dezastruos.

2. La constructia in carvel, intre fila de bordaj si coasta nu se da cu nimic, tocmai pentru a permite lemnului sa "lucreze" cum are nevoie atunci cand se umfla (la apa) sau se usuca (pe cavalet). Singura operatiune suplimentara e calafatuirea (caulking), necesara daca rosturile din bordaj sunt prea mari pentru a se obtine etansarea corpului doar prin umflarea lemnului.

In momentul cand se aplica epoxy pe barca, de obicei se face asa: la exterior se chituieste si se da cu fibra + epoxy, iar la interior se da doar rasina. Ei, tocmai din cauza ca intre file si coaste nu a fost dat cu nimic, acolo nici nu are cum sa ajunga vreodata rasina epoxidica, decat daca s-ar dezasambla si reasambla apoi toata barca (ceea ce probabil i-ar trece prin cap doar unui nebun).

Acele locuri neprotejate de contact dintre coaste si bordaj se transforma in focare de putregai agresiv, din cauza ca apa ajunge acolo, dar numai poate iesi decat foarte greu, din cauza ca totul in jur a fost etansat cu epoxy. Cu alte cuvinte, lemnul bordajului va ramane protejat intre coaste, si expus la putregai agresiv in dreptul coastelor.  Ceea ce in cativa ani va duce la ruinarea completa a unei barci care ar fi putut avea o viata mult mai lunga.

Sa nu uitam ca nu avem cum sa introducem rasina epoxidica nici intre filele de bordaj (pe interior), ceea ce inseamna inca o sursa periculoasa de putregai. Exact asta s-a intamplat la Panzarul Moldovenesc de la Galati.
"Poate ca esenta vietii sta in dorinta de a atinge altceva decat ceea ce ti-a fost prescris" - Christian Tirtirau

iris

Vali,multumim!
  In ceea ce ma priveste,traiasca placajul.Usor,lat si lung,il debitezi simplu,absoarbe bine rasina,e spornic la lucru.Suficient de elastic incat sa-ti permita torsionari si/sau planuri curbe.
    Dar si sa lucrezi in lemn e o placere,presupun...
   

bluewave

Vali, nu e singura, pe dig in tomis e una bucata faurita carvel si ulterior imbracata in fibra ... sa vezi ce frumos s.a desprins pe unele portiuni fibra ... pacat ... chiar eram cu CristiT si ne uitam iar proprietarul (ceva mai in varsta ) ne spunea ca are mult de lucru ...


Sent from my iPad using Tapatalk
"No Whistling on Board"

cristiantutuianu

Citat din: bluewave din Aprilie 25, 2017, 12:18:57 AM
Vali, nu e singura, pe dig in tomis e una bucata faurita carvel si ulterior imbracata in fibra ... sa vezi ce frumos s.a desprins pe unele portiuni fibra ... pacat ... chiar eram cu CristiT si ne uitam iar proprietarul (ceva mai in varsta ) ne spunea ca are mult de lucru ...


Sent from my iPad using Tapatalk

Asa e.
Dar a zis propietarul e imbracata in fibra cu rasina poliesterica.Avea ceva ani de cand a fost imbalsamata asa zicea nenea.
A fost haios ca de ne privea de sus si la propriu si la figurat. Era mandru de ea ! (cea mai buna barca e aia pe care o ai)
Povestea ca a facut catargul intr-o anumita ...tehnica ....nu isi aducea aminte. Cand am zis :
_ Birdsmouth bammm !!!a intrat pe "frecventa "cu noi instant
_ Da de unde stiti denumirea?
_ Pai...am facut si eu unul dar mai mic de patru metri.
_ Da!
_ Bravo domnule!Aveti barca?
_ Am ceva care pluteste dar nu e barca e un caiac
_ Pai catargul...
_ L-am facut pentru un prieten bun
_ Aaaa
Nu aveam noi (eu si bluewave) timp ca sigur nenea avea chef de povestit

Vali

Eu cred ca l-am suparat pe Vlad de nu mai da pe aici :). Gata Vlad, nu mai e duminica, acum poti sa ma si suni ;). Ai sa intelegi in timp motivul pentru care te-am luat cam "tare" la inceput. Stai linistit ca nu are nimeni absolut nimic cu tine, chiar as spune ca pe capcompas.ro te poti considera "acasa".

Cristi & BlueWave: la noi s-a raspandit inainte de revolutie o tehnica de constructie derivata din carvel plank-ul clasic: pe osatura de stejar se imbraca bordajul din lemn rasinos, dupa care tot ansamblul se imbraca in fibra si rasina poliesterica (singura care se gasea atunci).

Diferenta fata de carvel clasic e ca filele de bordaj se incleiau si intre ele, si pe coaste, tocmai pentru protectia acelor spatii de contact. In caz ca nu se incleiau, se trata interiorul cu antigel si apoi ulei, pentru a se impregna bine si a nu avea probleme de putregai. Mai multe detalii ne poate da nea Nicu HomeMade.

Din cauza ca nu se folosea epoxy, lemnul bordajului putea sa lucreze in anumite limite, de obicei pasuindu-se bine cu carapacea de fibra. La asta ajuta si folosirea de lemn moale, rasinos, la bordaj. Pe cand daca s-ar fi folosit stejar, tensiunile aparute la umflarea lemnului ar fi fost mult mai mari, afectand invelisul de fibra.

Barcile astfel construite si-au dovedit in timp calitatile constructive, cele mai cunoscute exemple fiind Phoenix a lui Marius Albu, care a facut deja de 2 ori circumterra, Allegro a lui Mihai Patrascu, barca in varsta de aproape 30 de ani, folosita an de an la maxim, plus Lebada de 12 metri a lui nea Nicu.
"Poate ca esenta vietii sta in dorinta de a atinge altceva decat ceea ce ti-a fost prescris" - Christian Tirtirau

VladIndigen

No,stie cineva cum se face chestia asta practic? Eu ma uit la tot felu de filmulete si citesc mult carti de specialitate,dar n-am demontat niciodata o chila de lemn de pe un velier. Ma bag sa o fac singur,dar eram curios,poate vreo unul din voi a mai facut asta(si odata inseamna deja experienta,nu?), si ar dori sa impartaseasca. Din observatiile mele reiese ca e facuta din mai multe bucati de stejar,stratificate,si probabil invelite in bordaj,dar asta nustiu sigur. E prinsa in 4 buloane din bronz... In rest...poate mai stiti voi. Sau stiti unde pot gasi o carte despre genul asta de reparatii?

VladIndigen


VladIndigen

sunt la munte,din cauza asta raspund mai greu:)  multumesc de bibliografie,ma apuc de citit, si cand termin cu lucrul ce il am acum,ma apuc de reparat barca. Stau mult pe facebook pentru ca de doi ani am deschis un mic business: fac excursii cu canoe pe raurile mari din tara si in Delta, res[pectiv facebook-ul e un loc bun de gasit clienti, website-ul e in lucru inca. Mersi inca odata de bibliografie, si cum ma apuc de ceva,postez!

VladIndigen

Ce parere aveti? Demontarea si reparatia  chilei se poate face pe caruciorul barcii? Sau ar trebui sa construiesc suporti? Am vazut ca pe interiorul bordajului,acolo unde calca suportii caruciorului, sunt niste intarituri din lemn,practic e ingrosat bordajul, dar barca se sprijina pe chila.