Va salut de pe viitura ! :)
Cu bucurie in suflet si oboseala in muschi, in prima seara de anul acesta in postura de marinar. Marinar de apa dulce in aceste momente, pret de 450 km pana vom ajunge la apa sarata.
A fost teribil de amuzanta reactia celor din jur cand au auzit ca plecam acum, cand Europa vuieste de teribilele viituri ale Dunarii, de parca diferenta catorva metri de apa de sub coca ar insemna ceva :) . Cert e ca am lansat barca in momentele in care viitura asta a sosit la noi.
Daca ma intrebati clasic, "ce faci de viitura ?", in genul "ce faci de Craciun" (sau in 2012- Ce faci de Sfarsitul Lumii ? ), raspunsul este : fac o cura de natura si va scriu asta stand la ancora intre doua insule, inconjurat in linistea noptii de clipocitul apei sub barca si ciripitul pasarilor de seara, in ecoul indepartat al padurii de langa.
Echipajul doarme doborat de oboseala zilei, eu insa va raportez ca sunt de cart, fiindca nu pot sa dorm apasat de amprenta acestei fericiri simple . Dar ma intelege toata lumea, caci toti suferim de aceeasi pasiune.
N-am nervul sa va povestesc ce a insemnat pregatirea, cu tot sentimentul acela ca plec de acasa uitand ceva :). Pana la urma am plecat si asta e tot ce conteaza. Ajunsi pe malul Dunarii am inceput sahul asamblarii arboradei, in ochii localnicilor care nu intelegeau de ce prind atitia scripeti, atatea parame, intind sfori si sforicele, tensionez cabluri lucioase de inox...am fost pentru ei un fel de "profesorul Baltazar" daca isi mai aminteste cineva de personajul ala ticnit din desene animate.
Dar toata oboseala a disparut subit cand am simtit barca plutind. Am ales un loc de popas flancat de doua insule, foarte aproape de malul celei bulgaresti, cu gandul la balaceala reconfortanta dupa atata munca si arsita.
Ancora a fixat barca la 20-25m de padurea insulei (fara plaja, plaja e sub ape, nu v-am zis bre de viitura? :) ) . In schimb privind curentul ce trecea pe langa barca, i-am zis lui Cosmin sa lege doua saule de tachetii din borduri pupa. De ce? Pai ca sa te mai si intorci in barca, omuletule, nimeni nu poate inota asa repede cum curge apa asta .
Si am sarit amandoi tinandu-ne de cate o saula lunga, cu bucla la capat. Oooo, ce idee buna ! Cand saula s-a intins, paream tras de o salupa sau mai bine zis aveam senzatia ca sunt in masina de spalat. Asa ma flutura apa, clipocind in juru-mi. Am stat peste o jumatate de ora tragandu-ma in maini pe saula (de parca faceam alpinism) si lasandu-ma apoi in voia curentului . Cand am iesit din apa, eram proaspeti ca doi bujori de munte si flamanzi ca niste refugiati .
Asta a fost episodul 1 : Viitura.
Urmeaza episodul 2: Viata la bord.
Asa cum bine se stie, nimeni nu poate scapa de postulatul nr.1 : buda se defecteaza :) . Tania spune suav: e apa in baie. Comunicatul acesta vine dupa lasarea intunericului, in pacea cabinei izolata de tantarii tigrati, altoiti, prin plasele din voal de mireasa marca inregistrata-Florio .
Spun teatral: vestea cazu ca un traznet. Nuuu..nu buda !
Ba da, la fiecare pompita, un jet mic dar indraznet se arunca inspre perete si formeaza o acumulare pe podea. Ma duc in "sala motoarelor" (capatul patului pupa) cupland toate diferentialele (adica pe coate si genunchi) si ma intorc cu un brat de surubelnite, chei, suruburi, surubele. Desfac si constat ca un holzsurub si-a rupt soclul si o parte din interiorul carcasei, in care acesta se prinde. De aia nu mai etanseaza. Explic fratilor de suferinta, ca treaba e groasa si surprinzator, reactia nu e deloc de disperare, ci chiar privesc lejer plaga ce s-a abatut asupra vietii la bord :) .
Dar ce nu face spaima din om, ii da aripi. Cum spunea Skipper odata despre pompele de santina: o sa fiti surprinsi ce face un om disperat, cu un ghiordel in mana :) .
Ei, maxima mea despre buda barcii: sa vedeti ce face un om disperat, cu doua surubelnite si un pumn de suruburi.
Una am folosit-o ca bormasina, una ca orice vreti voi, am gaurit, am surubarit, scurtez povestea si declam in 15 minute: buda e functionala :) !
Postulatul nr. 2 pe barca : nu verificati lista, nu are rost (daca ati facut vreuna). Poate ati luat totul, pana la scobitori, poate ati luat ca noi, totul pentru a gati, mirodenii, legume, uleiuri normale si aromate, tot felul de materii prime pentru viitoarele mancaruri delicioase. Aveti aragaz, aveti si combustibil cacalau. Sunteti si cu gandul la cafeaua aromata de dimineata sau masa fierbintica de seara.
Nu conteaza, postulatul numarul 2 spune ca ati uitat bricheta. :)
P.S.
Expresia "shit happens" n-o fi nascocita de Forrest Gump dar ea exista si lucreaza. In orice moment :) . Tot asa si legile lui Murphy.
Si eu am patit ceva asemanator cu wc-ul in tura de anul trecut. Ma tot miram ca nu trage alta apa din exterior, doar evacueaza. Ajunsesem sa torn apa de mare cu galeata, pana cand am vazut ca mai era un robinet ascuns sub postamentul vasului wc (era pentru admisia apei din exterior). M-am bucurat ca nu s-a stricat pompa de apa, mergand cu robinetul inchis.
Sper ca in rest ai avut o vacanta frumoasa.
Nu stiu cat poate fi acum viteza de curgere a Dunarii, cu viitura asta, trebuie sa fi fost o experienta interesanta. Eu de exemplu cu barca mea ating maxim 5,3 noduri, deci nu sunt sigur daca m-as putea aventura sa merg in amonte pe Dunare. Aici la mine nu am rauri de parcurs, dar am ceva asemanator, cand vine sau pleaca toata cantitatea de apa spre sau dinspre golf, iar curentul apei atinge aproape 3 noduri.
Citat din: kmbh69 din Iunie 17, 2013, 10:15:44 PM
Si eu am patit ceva asemanator cu wc-ul in tura de anul trecut. Ma tot miram ca nu trage alta apa din exterior, doar evacueaza. Ajunsesem sa torn apa de mare cu galeata, pana cand am vazut ca mai era un robinet ascuns sub postamentul vasului wc (era pentru admisia apei din exterior). M-am bucurat ca nu s-a stricat pompa de apa, mergand cu robinetul inchis.
Sper ca in rest ai avut o vacanta frumoasa.
Nu stiu cat poate fi acum viteza de curgere a Dunarii, cu viitura asta, trebuie sa fi fost o experienta interesanta. Eu de exemplu cu barca mea ating maxim 5,3 noduri, deci nu sunt sigur daca m-as putea aventura sa merg in amonte pe Dunare. Aici la mine nu am rauri de parcurs, dar am ceva asemanator, cand vine sau pleaca toata cantitatea de apa spre sau dinspre golf, iar curentul apei atinge aproape 3 noduri.
Tot cam 3 nd are si Dunarea o medie a vitezei, insa sunt portiuni cu 4,5 nd si am gasit o zona in care curentul era invers. SI atat de puternic incat ne-a scos din ancoraj si ne-a purtat in amonte pana in senalul navigabil, cu ancora grapand. Initial am crezut ca ne poarta in jurul ancorei, insa deja se ingrosase gluma si ne ducea din ce in ce mai puternic !
Trebuie sa pun si niste poze. Cat am putut face si noi, ca nu prea e timp...foarte multe treburi de facut ! Avem de balacit apa, de facut plaja ca doar nu ne-om intoarce albi acasa, avem de preparat si savurat delicatese si in afara de asta licorile astea tinute la frigider, n-or sa se bea singure ! :)
Din cand in cand iau eu o pauza de la programul asta incarcat, sa mai fac un plan pentru pasajul zilei ce urmeaza.
Uitati o parte din febra plecarii, cu barca in asteptare la orele 4.30 dimineata :
Si ceva agitatie la Oltenita, la ridicatul arboradei si lansare :
Apoi echipajul :)
Si un prim moment de lucru intens, la popasul dintre cele 3 insule, in aval de Oltenita ;) :
"Siajul" lasat de noi in ultima poza, nu e de la faptul ca ne trage cineva cu barca, fiindca eram ancorati. E doar curentul Dunarii care ne-a facut sa ne simtim ca in masina de spalat :)
Seara a venit mulcom dar cu toata frumusetea apusului nu ne-am lasat furati de romantism, am scos plasele si ne-am protejat de ghiavolii cu trompa ;) .
Cateva poze de a doua zi, iar povestea ceva mai tarziu, cand ocupatiile noastre stresante de oameni plecati in croaziera, ne vor lasa timp ;)
Va mai dau un detaliu. Hoarda de cormorani pe care ii vedeti balacind apele, se afla pe locul plajei cu nisip fierbinte pe care o cautam noi de zor :) .
Viitura, ne-a facut figura.
Hei Domnu' Capitan!
Mai lasa-ne si pe noi sa spunem o vorba, ca la doua tentative de a va ura de bine imi aparea mesajul "Atentie, In timp ce postati a aparut un nou raspuns. Doriti sa-l vizionati inainte de a posta?"
Fericitilor!
Zile frumoase si ape linistiti sa aveti!
superbe pozele!
sa aveti parte de vreme buna si fara evenimente!
aveti grija la copacii pe care ii ia apa si ii cara pe Dunare!
va asteptam la Galati!
Foarte frumoase pozele.Ne mai racoresc zilele celor ramasi in Bucurestiul incins.Asteptam si alte poze si mai multe detalii sa ne bucure sufletul si sa ne aline dorul...
Citat din: Ciby din Iunie 18, 2013, 08:08:21 AM
Hei Domnu' Capitan!
Mai lasa-ne si pe noi sa spunem o vorba, ca la doua tentative de a va ura de bine imi aparea mesajul "Atentie, In timp ce postati a aparut un nou raspuns. Doriti sa-l vizionati inainte de a posta?"
Fericitilor!
Zile frumoase si ape linistiti sa aveti!
Parafrazandu-l pe Ciby si... "citandu-ma" pe mine : Apa sub chila si vant din pupa !!!
SUPERBEEEEE...abia astept sa ajung in cazane...sper sa gasesc apa in golful mraconia.
Felicitari si calatorie placuta!
Esti un mare norocos. Din multe puncte de vedere; care ar ocupa o jumatate de pagina daca le scriu aici.
Parca excursia asta se numea barca week, asa-i? La mine s-ar chema barca quarter pentru ca nu mi-ar ajunge nici un trimestru ca sa incerc cu lansetele toate locurile care mi se par interesante.
Ne gandim la voi,
Dragos
Citat din: Ciby din Iunie 18, 2013, 08:08:21 AM
Hei Domnu' Capitan!
Mai lasa-ne si pe noi sa spunem o vorba, ca la doua tentative de a va ura de bine imi aparea mesajul "Atentie, In timp ce postati a aparut un nou raspuns. Doriti sa-l vizionati inainte de a posta?"
Fericitilor!
Zile frumoase si ape linistiti sa aveti!
Zile frumoase sa fie, Ciby , ca apele pe Dunare sunt destul de linistite, nu ne pot afecta barcuta :) .
Asa=mi pare de rau ca n-am cum sa va povestesc tot ce mi se intampla zilnic, de nu va inchipuiti ! Oricum as incerca, vorbele nu pot sustine realist senzatiile noastre zilnice.
Vorba lui Skipper : trebuie sa vezi, ca sa crezi ! :D
Citat din: bradutzu din Iunie 18, 2013, 10:51:16 AM
superbe pozele!
sa aveti parte de vreme buna si fara evenimente!
aveti grija la copacii pe care ii ia apa si ii cara pe Dunare!
va asteptam la Galati!
Venim, Bradutzule, nu putem rata comitetul de la Galati, numai oameni cu barcile in suflet :) .
Apropo de copaci nu e nici un pericol real. Noi am dormit numai la ancora in toate serile. Desi mai apare rar cate un trunchi , barca il preia ricosand usor, datorita formei ei foarte hidrodinamice. Oricum, din instinct dorm iepureste in barca . Oricat as vrea nu pot avea un somn adanc :) . Orice schimbare serioasa de vant sau pozitie a barcii, le detectez si deschid un ochi ;)
Dragos, Catalin, Pupezica, multumesc pentru urari :) !
Important e ca vacanta asta impusa de mine sa fie usor tolerata de viata urbana cu agitatia si necesitatile ei. Mai simplu spus, sa nu fiu incoltit de telefoane !
Dealtfel, ultimele telefoane de ieri mi-au smuls o injuratura neaosa si o promisiune la adresa tuturor : sa dea ... daca ma mai vedeti doua saptamani, nu una ! Stau pe apa, pana fac pielea creata la degete :D !
Citat din: felicimond din Iunie 18, 2013, 11:57:44 PM
Felicitari si calatorie placuta!
Esti un mare norocos. Din multe puncte de vedere; care ar ocupa o jumatate de pagina daca le scriu aici.
Parca excursia asta se numea barca week, asa-i? La mine s-ar chema barca quarter pentru ca nu mi-ar ajunge nici un trimestru ca sa incerc cu lansetele toate locurile care mi se par interesante.
Ne gandim la voi,
Dragos
N-am mai postat in Barca Week, fiindca suntem doar noi intr-o croaziera de familie. Problemele acestui an i-au facut pe foarte multi sa nu poata participa la Barca Week, asa ca pastrez aceasta idee pentru momentul in care mai multe ambarcatiuni ne vor putea insoti intr-o calatorie pe care eu o banuiesc nu frumoasa ci fermecatoare :) ! Un fel de ideal al intalnirilor pe apa !
Acum, calatoria noastra este o repetare a celei de acum 2 ani si asa cum am mai spus-o mai sus, regret ca nu va pot transmite in cuvinte toate senzatiile, imaginile, sunetele, intr-un cuvant toate tablourile realitatii pe care o traim moment de moment .
Daca ar exista asemenea cuvinte sa traduca fidel, niciunul dintre voi n-ati mai avea stare :) .
Acum, in limita net-ului mobil si a momentelor in care ma pot rupe sa va scriu, punctez cateva mici parti.
In ideea ca dupa terminarea calatoriei, am sa completez cu o poveste bine inchegata, imagini si filmulete. (Asta daca nu patesc la fel ca anul trecut, cand 80% din calatoriile pe ape au ramas nepovestite :D )
Eu si sotia mea suntem alaturi de voi,tu si echipajul tau,in care musul este adorabil,si constatam ca,practic,sinteti singuri si Barca Week este de fapt o croaziera de familie.Nu vreau sa fiu inteles gresit, dar la ce s-a discutat pina acum 2-3 saptamini trebuia sa fie inca cel putin 3 ambarcatiuni,cu motor sau vele.Era un inceput frumos pentru un viitor promitator.De fapt inceputul a fost acum 2 ani cind a-ti facut prima tura.In august avem si noi concediu si poate ne intilnim pe undeva prin Delta,trece si viitura,impreuna cu vreo 20 de barcagii,pentru ca sunt citeva sute ce vin in delta,pentru a scimba impresii si experiente,pentru ca sigur avem ce.Scuze nu sunt un bun narator.Noi va dorim o croaziera cit mai placuta,fara evenimente notabile,si in urmatoarea perioada sa vi se alature si alti impatimiti in ale navigatiei si aventurii.RESPECTE !!!
Citat din: Florio din Iunie 19, 2013, 09:48:55 PM
Zile frumoase sa fie, Ciby , ca apele pe Dunare sunt destul de linistite, nu ne pot afecta barcuta :) .
Asa=mi pare de rau ca n-am cum sa va povestesc tot ce mi se intampla zilnic, de nu va inchipuiti ! Oricum as incerca, vorbele nu pot sustine realist senzatiile noastre zilnice.
Vorba lui Skipper : trebuie sa vezi, ca sa crezi ! :D
Lasa Domnu' Capitan ca ne-oi povesti matale ce-ati facut si ce-ati trait p'acolo pe unde mergeti!
Eu as vrea sa merg mai departe decat Skiper si sa spun ca daca vrei aventura adevarata trebuie sa fii acolo, in gasca ce se distreaza. Si ca sa-l parafrazez as spune "trebuie sa traiesti, ca sa crezi!" ;)
Despre intalniri, stiti opinia mea : abia astept sa ne adunam acolo, pe apa .
Sezonul e in plina desfasurare, trebuie sa profitam de el cat se poate.
Maine seara preconizam ca vom fi la Galati, ocazie cu care vom reusi sa postam si niste poze din locurile de popas ori din momentele cu mult vant si deci multa distractie sub vele :) .
Sper sa revad brigada galateana, cu atat mai mult cu cat e inceput de weekend .
Astazi am plecat din spatele unei insule ce ne-a oferit protectie (si apropierea catorva priviri prietenoase ale unor cai ce mai aveau putin si-si varau capul prin tambuchiul prova), am ajuns la Harsova unde am aprovizionat putin si am continuat calatoria cu un vant nestatornic in rafale poznase (diferenta de directie 30 grade intre ele) trecand pe sub podul de la Giurgeni. Am facut azi volte, ca la scoala de navigatie ! Cate o volta la 15 minute . SI mereu cu ochii pe fumuri, ca la regate, ca trebuiesc aproximate viteza barcii, viteza curentului, vitezele si directiile barjelor si impingatoarelor, si desigur, pozitiile balizelor. Ca sa mearga totul fluent, lejer, de vacanta. Fara sa incurcam sau sa ne ridicam pulsul :) .
Apoi plutind peste gropile de peste 30m adancime, cu anafoare uriase, unde dorm monstrii apelor Dunarii, am ajuns la un loc de popas unde am ancorat in apropierea tarmului si ne-am racorit cu o baie revigoranta . Curentul apei, 4nd . Cine nu are ancora de nadejde, trebuie sa caute alveole ale tarmului, unde apele pot fi mai linistite.
Am observat in nenumarate ocazii, de la TID-uri pana la calatoriile noastre de familie, ca in mod surprinzator, cate o baie pe zi in apa Dunarii e suficienta sa asigure curatenia trupeasca, fara alte deodorante . (Sper ca si cei din jurul meu sa fie de acord cu asta :D ). Probabil particulele de argila din apa fluviului fac o treaba mai buna decat chimicalele concernului Colgate-Palmolive :)
Desi suntem intr-un loc salbatic dupa un slalom al catargului printre coroanele copacilor ce strajuiesc malul, firicelul de net e ingaduitor in acest loc, cu atasamentele. Si ca atare mai pun cateva imagini din "picaturile de fericire" cum le spunea un coleg mai inainte.
Cu greu ne despartim de cate o plaja salbatica ascunsa de o perdea de vegetatie, pana si privirilor din inaltele cabine de comanda ale vapoarelor.
Nu stim daca vom mai gasi o alta, apele sunt foarte ridicate si au acoperit cele mai multe intinderi de nisip. Dar calatoria continua si ne acorda bucuria surprizelor :) .
Un popas la "Cetate", pe o insula pe care dorim sa o exploram cu pasul in cautarea vestigiilor .
Diminetile sunt voioase cand trezirea e data de primele raze de soare si nu de vreo sonerie desteptatoare :) .
Pe Dunare, somnul la ancora este un deliciu; ne alegem locurile de popas in alveole ale tarmului, protejate de valuri sau vant, singura leganare a barcii fiind data de largile si lentele unduiri ale unei ape linistite.
Dimineata de fata incepe in asteptarea cafelei si a micului dejun, cu o parada a modei : ochelarii de printesoi ai Mariei. :)
O noua zi de navigatie sub un vant (cum altfel :) ) de bulina, ne apropie de podul de la Cernavoda. Aici pescarii proaspat iesiti de sub interdictiile prohibitiei, trag aprig de plasele de adancime, lasate chiar langa picioarele podului . (V-a placut asta cu prohibitia, nu-i asa? :) Cand am scris-o, am pus o palma la sub brat si am dat din cot doua partz-uri . Cam cat pret se pune pe prohibitie aici. )
Aici la Cernavoda, vom da piept cu civilizatia reprezentata de un supermaket. Ma pregatesc deci ca atare, ma barbieresc sa nu oripilez hostess-ele de la casierie, in timp de Cosmin porneste motorul si pregateste fenderele pentru acostare.
Il cunoastem aici pe domnul Radu, un om deosebit de amabil care ne-a primit la pontonul lui si acum doi ani. Ca si atunci, ne legam de vaporasul lui pentru a lasa loc navelor comerciale sa utilizeze pontonul si la invitatiile gazdei, intram in locuinta plutitoare, aranjata ca un apartament .
Maria isi gaseste imediat un companion blanos : Bobby :)
Dar nu intarziem mult si luam un taxi catre oras, facem rapid cumparaturile pentru urmatoarele 4 zile si ne intoarcem la viata noastra nomada .
O mica pauza pentru sectiunea de inventii si inovatii, pana ajungem sa o inregistram la OSIM .
Dupa plecarea din Cernavoda, canicula ne-a obligat sa concepem la repezeala un dispozitiv cu ceea ce aveam la indemana. Si astfel s-a nascut Termosul-Canapea. Dintr-o sticla de 2l de Borsec si husa unei canapele de gradina.
Inovatie care a tinut rece acea sticla, pret de cateva ore, in soare :) .
Bv voua si nu ma pot abtine sa nu zic : Florio , nu esti de invidiat ci sunteti de invidiat , cu un asa echipaj este o placere sa-ti petreci vacanta .
Multumim mult pt poze si pt ca ai reusit sa ne iei cu tine-n croaziera
VANT DIN PUPA
felicitari!
foarte frumos!
Baieti, povestirile noastre sunt numai pentru a vedea ca se poate, ca e frumos si ca nu costa mai mult decat traiul zilnic de acasa.
Stiti ca ideea generala la noi, e ca yachting-ul nu poate fi accesibil decat celor cu multin bani. Aceasta a fost subliniata si de niste emisiuni tv ori de diverse articole de presa facute de jurnalisti, pe genunchi.
Uitati calatoria RAID din acest inceput de vara, in care Vincentiu, Mihai, Nicu, au plecat pe apa in barcile proprii si au facut o frumusete de aventura, cu costuri mai mici decat un weekend la munte.
Eu la fel, in fiecare vara, locuiesc impreuna cu familia mai mult in barca decat acasa :) .
Iar lucrul asta ne prieste !
Pleznim de sanatate :)
P.S.
Astazi am avut o masa cu preparate fine : cambula pane cu sos de usturoi si garnitura de orez cu curry :) .
Restaurantul propriu din bucataria barcii, bucatar subsemnatul, serivirea si anturajul - echipajul. Masa perfect sanatoasa : cambula salbatica prinsa de noi in buza marii, la mana.
In aval de Cernavoda, vantul isi pastreaza aliura de prova, cat sa simtim ca mergem cu vele si nu lenevim. Se aud mult vinciurile si se intaresc palmele in desele contacte cu scotele :) . Pe o barca de 8m se pun rar in functiune manivelele vinciurilor, totul se trage "la mana" . Acum am niste palme tari si groase de iobag, sa nu ma faca cineva sa-i alint vreuna :) . Multi ar crede ca in cockpit-ul unui velier e plictiseala mare si sedentarism maximal. Vantul sufla, barca merge si singura ocupatie a skipperului este sa tina directia din eche sau timona. In principiu da, in realitate nu. Se mai intampla pe mare, la un vant constant si de bun simt, cand nici timona nu trebuie sa o mai ating.
Aici insa vantul preponderent este in amonte, deci exact opus directiei noastre de mers, iar constanta lui nu intra in discutie. Bate cum vrea si cum ii dicteaza relieful tarmurilor. Rafalele isi schimba directia mereu, la fel si intensitatea.
Urmeaza deci distractia subsemnatului, distractie care la finalul zilei imi da febra muculara nu numai la antebrate si spate ci la absolut toata fiinta, inclusiv gambele si muschii de din dos :) . Dar nu e febra musculara a atletului (care doare de tipi la orice atingere) ci o oboseala a muchilor ce da o placuta senzatie de "lucrat" .
Zilnic nu adunam multe ore de navigatie, dar vantul ne poarta suficient de iute cat sa adunam un numar bunicel de mile. Pe la orele 18 ne gasim mereu cate un loc de popas, mereu in vecinatatea sau pe plaja unei insule. Apa e curata, balaceala ne face "fresh", putem da fuga pe tarm sa alergam putin si nu in ultimul rand, putem incropi o gustare clasica, la foc de lemne ;) .
Asa cum spuneam, multe din plajele stiute, sunt acoperite de apele mari, care ajung acum sa muste din iarba tarmului.
Nu-i nimic, ne folosim de asta pentru a debarca direct de pe puntea pupa, pe pajiste, dintr-un singur pas .
Momentul popasului de acum, ne duce insa cu prova la tarm, unde doi cai care pasc mulcom, ne privesc foarte curiosi.
Unul dintre ei, o iepusoara tinerica, arde intr-atat de curiozitate, incat vine si aproape isi baga capul pe tambuchiul prova sa vada ce Dumnezeu avem noi in barca si cine sunt omuletii aia care chitaie acolo ? :D
(Nu e de mirare totusi, se vede in poza a 5-a, calutul asta este intr-o ureche ! )
Ne-am petrecut acolo seara, urmand ca dimineata sa trecem pe langa stancile Dunarii din amonte de Harsova, bine stiute de toti TID-istii nostri :) .
O vizita scurta la Harsova, ne opreste la pontonul d-lui Lucian, alt om simpatic pe care il stim de la calatoria anterioara. Aici avem un ponton mare, intr-un mic golf format de curentul ce se opreste intr-o stanca masiva ce se ridica impunator deasupra apelor.
Fac o paranteza aici, pentru a sublinia un lucru : m-ati auzit mereu vorbind despre oameni faini, deosebit de agreabili, atenti, de mare bun simt. Aici, in Romania. Astfel de oameni intalnesc. Este o imagine a Romaniei pe care n-o gasiti la televizor si nici in ziare. O gasiti daca veti calatori. (Iar daca in calatorii nu aveti norocul sa intalniti asemenea oameni, alta solutie nu vad decat sa calatoriti cu mine. Eu numai de-astia intalnesc :) )
D-l. Lucian nu numai ca n-a vrut sa primeasca o plata pentru ca ne-am legat la pontonul dansului, ci a si telefonat dupa un taxi care sa ne duca in oras :) .
Inca odata multumim pentru fotografiile si povestirile minunate.Eu cel putin ma simt ca si cum v-as acompania in aceasta frumoasa calatorie.Si eu cand fac un peste pe barca,am impresia ca e cea mai mare delicatesa...Apropo de asta,unde si cum se prinde cambula cu mana?
Citat din: Dragos din Iunie 26, 2013, 07:04:09 AM
Inca odata multumim pentru fotografiile si povestirile minunate.Eu cel putin ma simt ca si cum v-as acompania in aceasta frumoasa calatorie.Si eu cand fac un peste pe barca,am impresia ca e cea mai mare delicatesa...Apropo de asta,unde si cum se prinde cambula cu mana?
Cambula a fost un cadou al Marii Negre.
Intrasem cu gandul sa gasim niste rapane (evident, tot la delicatese ne era gandul) fiindca stiam din anii trecuti ca prin iunie gasesti foarte multe in vecinatatea tarmului .
Rapane n-am gasit, insa calcam pe cambule, aproape in buza tarmului, unde apa are 50-80 cm ba chiar si mai putin. Zona este in nord de Gura Portitei, unde aluviunile aduse prin bratul Sfantul Gheorghe, se depun in nisip, aduna insectele marine si atrag cambula.
A prinde cu mana acest peste alunecos, cere ceva tehnica. Dar nu dau din casa asa, cu una cu doua, trebuie sa fiu tras de limba la o sticla cu vin ;)
La Harsova am stat o ora, cat sa luam o inghetata, sa improspatam aprozarul barcii cu niste rosii si sa rezolvam partea tehnica : un furtunas pentru chiuveta din bucatarie, un nou plici de muste si niste clesti de rufe. Lucruri marunte dar foarte insemnate :) .
Am rezolvat totul intr-o piata centrala, unde juniorii s-au plimbat si eu am targuit.
(In trecere am luat si niste carnaciori, dupa care tigaia mea tanjea de multa vreme. Asta e tot un lucru marunt, dar de mare insemnatate :) )
In acest moment in care va scriu, s-a ridicat din patul prova un capsor ciufulit, de 2 anisori, proaspat trezit din somn, s-a uitat prin tambuchiul de deasupra lui si a exclamat peltic : " ooo, mama mia...la Gula Poltitei suntem !!! " :D
Sa te trag de limba atunci...Drum bun si distractie frumoasa in continuare!
Multumesc ! :) Ne intalnim in formatie extinsa la o 'imprietenire" si va destainui ca marele secret e sa prinzi cambula cu ambele maini, cu tot cu nisip, altfel n-ai nici o sansa, iti scapa oricum ai tine-o ! Pana atunci insa nu spun nimic :) .
Dupa plecarea de la Harsova, vantul s-a intarit considerabil.
In apropiere de Giurgeni, unde se lateste foarte mult Dunarea, rafalele sareau de 20 nd, iar directiile lor se schimbau neprevazut in asa fel incat adesea barca banda multisor daca nu eliberam repede scota ghiului .
Aici si viteza curentului a crescut putin, adancimea la fel, traficul de vaporase impingatoare, barje, a devenit ceva mai aglomerat.
Anticipand putin viteza noastra in vant, ne-am descurcat usor evitand simplu din volte, barcile si balizele.
Undeva pe la picioarele podului, viteza curentului devenise atat de mare ca eram pregatit sa pornesc motorul, cursul nostru fiind oblic 40 grade si stiind ca in vecinatatea podului fileurile de vant vor fi alterate . Dar nu a fost cazul, ne-am descurcat de minune in asa fel incat am avut timp sa fac si niste poze cu velele ridicate sub arcul podului :) .
Ca sa va faceti idee despre lejeritatea echipajului in acele momente, va arat ce faceau juniorii atunci : unul studia codul rutier si celalalt "lucra" la o carte de colorat :)
Pe tarm vad o cabinata grasuta, probabil in curs de reamenajare .
Iar calatoria continua, spre un alt loc de popas.... In imagini se observa alira de dinaintea traversului, urmata imediat de un vant de mare larg.
Imprevizibil, dar frumos.
Inca o insula ramane in urma, inca o barca de pescari .
Ne alegem loc de popas dupa capul urmatoarei insule, pe malul ei stang. Curentul e foarte puternic, aproape 4,5 nd ! Ancoram la o adancime relativ mica, tot undeva pe la 5m insa nu prea aproape de mal ca in cazul in care se roteste vantul sa nu ajungem sa atingem tarmul. E timpul pentru balaceala de dupa amiaza, lasam doua saule lungi la pupa (pentru cei ce nu pot inota cu peste 4,5 nd :) ) si intram in aceasta masina de spalat, facand tractiuni in brate, scufundari, improspatandu-ne in apa racoroasa. O placere !
Observ totusi cu coada ochiului ca reperul fixat de mine la tarm, se deplaseaza putin, din cand in cand . Sus, ca grapeaza ancora. Ea tinea saracuta, insa corpurile noastre tragand in curent, o faceau sa scape .
Ridicam ancora, mergem cativa metri in amonte si lasam ceva mai multa parama pentru a miscora unghiul acesteia cu fundul apei si a pastra lantul orizontal pe fund.
Dupa aceasta miscare, barca a ramas neclintita si ne-am putut bucura de o seara linistita la bord, un apus minunat si o cina in tihna .
Foarte tare faza cu cambula prinsa la mana! Cu siguranta ca iti trebuie ceva maiestrie, dar esential este sa fii acolo. Pe mine unul m-ati virusat deja si ma tot gandesc cum ii fac cort Valk-ului peste ghionder si pick cand acestea sunt asezate pe protap. Problema mea este compatibilizarea cortului cu a sculelor de pescuit asezate in pozitie de atac. Pentru ca spre deosebire de tine, Florio, nu as putea rezista nici o zi tentatiei de a pescui.
Citat din: felicimond din Iunie 26, 2013, 09:33:14 AM
Foarte tare faza cu cambula prinsa la mana! Cu siguranta ca iti trebuie ceva maiestrie, dar esential este sa fii acolo. Pe mine unul m-ati virusat deja si ma tot gandesc cum ii fac cort Valk-ului peste ghionder si pick cand acestea sunt asezate pe protap. Problema mea este compatibilizarea cortului cu a sculelor de pescuit asezate in pozitie de atac. Pentru ca spre deosebire de tine, Florio, nu as putea rezista nici o zi tentatiei de a pescui.
partea frumoasa este ca poti accesa foarte usor cu barca ta, canalele principale care au si peste : Dunavat, Mustaca, Dranov, Perisor, etc... Nu ai probleme de pescaj cel putin pana vor scadea apele dramatic. Am vazut si pe Dunavat si pe Mustaca, pesti garla pe ecranul sonarului :) . In special la confluenta acestora cu canale secundare sau ghioluri.
Noi nu ne-am luat momeli, dar putem agata o mamaliga in ace. Zilele astea am sa incerc o lanseta, sa nu spun ca n-am pescuit.
Astazi insa am preferat sa folosesc vantul ridicat de dimineata, pentru a ma juca cu gennaker-ul sa ii vad performantele :)
Mi-a spus Dragos ca a avut senzatia din postarile mele, ca voiajul s-a terminat . Nu, nicidecum, in momentul asta suntem pe malul marii, departe de orasul fierbinte (ce usor uita omul si ce repede se adapteaza la natura :) ) . Mai greu va fi sa ne readaptam saptamana viitoare la viata urbana.
P.S.
Decalajul intre postari si zilele de navigatie a fost dat doar de lipsa semnalului 3G, in unele zone . Din fericire aici, in "Delta de sud" cum ii spune Pupezica, avem acoperire GSM intr-o mare proportie.
Ziua asta debuteaza cu o omleta specialitatea casei, am descoperit ca sunt un bucatar cu imaginatie si fler, in lipsa cunostintelor culinare. "Omleta Florio" cum i-a spus Lipan odata la o iesire in Snagov (eheei...amintiri de peste ani), si-a facut din nou aparitia, cu ingrediente de tot felul, mirodenii, cepe, usturoi si etc-uri. Important e sa va fie foame, ca devine cea mai buna mancare din emisfera nordica. :)
Odata cu veleitatile mele de bucatar pe valurile Dunarii, cat timp a stat Cosmin la timona am pierdut succesiunea insulelor si a punctelor importante pe care mi le desenasem de dimineata pe caietul de bord ( nu conteaza ca suntem marinari de apa dulce si nu traversam mari, un "passage plan" e musai sa avem si il fac in fiecare zi, pe un caiet-agenda, pe care l-am avut si in Egee si in Marmara si in alte calatorii pe ape :) ) .
Si dupa o volta care a acoperit in ultimul moment o eroare de traseu prin zona Gropeni, am ales loc de popas pe malul stang, unde Dunarea isi infratea apa cu pajistea, aproape la acelasi nivel. Locul era frumos foc, am ancorat chiar langa pajiste, malul fiind taiat vertical de apa. Barca s-a aliniat buzei de iarba iar noi am pasit direct de pe platforma pupa, pe verdele crud.
A urmat o zbenguiala a echipajului cat timp am asigurat eu barca si imediat ne-au sosit vecini sforaitori, mari amatori de iarba proaspata, tragand doua atelaje prin liziera de plopi .
Aici ne-am petrecut doua ore din acea dimineata, mergand cu caruta, jucandu-ne cu manzul de 2 luni si facand echitatie la invitatia si din amabilitatea sefilor de atelaj .
Nu v-am mai zis eu ce oameni sunt in tara asta ? Canta odata Valeriu Sterian o melodie cu un refren: "Hei, aici la noi, pe acest pamant/ Oameni buni au fost, oameni buni mai sunt... "
Valeriu Sterian-Cantec de oameni (http://www.youtube.com/watch?v=RL91OU_t4gA#)
Plecam cu greu de la distractia de pe malul verde-crud, cu un vant (culmea) de pupa ! Raritate pe Dunare, aici numai vant de bulina gasesti, o mare bucurie fiind vantul de travers.
Repede scoatem un spinnaker asimetric, punem velele in foarfeca si ne delectam cu navigatia plezirista, barca nebandata, vantul abia simtit, viteza 7 nd :) .
Doborati de pranzul copios, decanul de varsta si 'al mai mic din echipaj, impart patul prova, tragand un pui de somn in clipocitul barcii taindu-si drum printre ape. Cred ca nu e somn mai odihnitor decat cel in plin mers cu vele.
Se aude susurul apei, barca se leagana usor, un curent mic de aer intra prin tambuchi, coborand temperatura in asa fel incat fara o paturica te ia frigul .
De notat atmosfera de gradinita a patului prova (domeniul Mariei) si paturica de Tiriplici cu care ma inveleam eu, cand afara caldura era insuportabila :) .
Cand am ajuns in apropierea Brailei, pustiul Dunarii in plina criza a inceput sa manifeste ceva trafic naval, asa ca m-am trezit din dulcele somn de dupa amiaza si am trecut la timona. Am defilat prin fata Brailei, admirandu-i promenada si aspectul care mai pastreaza pe alocuri accente din fostul oras interbelic (din nefericire, estompate de interventii moderne inestetice sau culori stridente ) .
Totusi Braila chiar are un chei cu o promenada .
Si fara nimic spectaculos, strabatem partea industriala de 17 km care desparte malul brailean de cel galatean .
Observam si activitate in industria asta. I-ar creste inima lu' nea ministrul industriei (care o mai fi ala) sa auda ca ii mentionez domeniul.
Surpriza, vad ca prietenul nostru Guzi, are dana lui proprie ! ;)
Am gasit-o si pe Jana care era croitoreasa si Jan frizerul o iubea .
Mihai Margineanu-Jana (http://www.youtube.com/watch?v=uG2LEOAOyqk#)
Si in sfarsit ajungem la Galati, unde ne asteptam sa intalnim vestita brigada de barcomani, barcagii si barcomaniaci . Deja am vorbit cu Vali, pilon de baza in comunitatea barcilor si ne asteptam ca pe seara sa inchegam o trupa vesela !
Acostam la pontoanele frumoase lovite de gheturi anii trecuti si fiindca e zi de lucru si inca devreme, plecam la o plimbare pe faleza. Plimbare fara inghetata nu exista, asa ca lovim aprig in prima toneta, unde se servesc niste cornete altoite, cat sfecla furajera :) .
Undeva in spatele fetelor se intrezareste un Ford Mustang (pour les connaisseurs :) )
N-a durat mult pana au aparut Vali si Monica, avangarda vesela a brigazii de Galati, singurei si de capul lor (adica fara "cocuta" :) ) . Cu oamenii astia zboara timpul de zici ca nu-i ! Suntem nevorbiti demult si avem de recuperat.
Sosesc pe rand si ceilalti prieteni injectati cu virusul apelor si se incinge un careu de discutii, se bea in draci maximali bere fara alcool (ce e dom'le cu noi, ne facem strabunii de ras ! :) ), se rontaie diverse, juniorii isi gasesc de joaca orbitand in jurul nostru .
Daca ma considerati un reper de nebunie in ale barcilor ( cea cu vele si 3 caiace), sunt micut copil. Andrei si-a cumparat un al doilea velier, unul cu chila oceanica, pe langa acea Bavaria 32 pe care o tine in Calabria ! Cred ca in tara asta ar trebui sa fie un oras in care sa ne mutam toti atinsii de dragostea barcilor. S-ar concentra aici magazine de specialitate cu materiale si accesorii, reprezentante, scoli de navigatie, cluburi si localuri pentru chefuri extinse.
Una peste alta, multumita lui Vali care a dat vestea sosirii noastre, pana la caderea serii ne-am strans o brigada mare si galagioasa pe care a reusit sa o potoleasca numai ora foarte tarzie si planurile matinale ale zilei de maine .
P.S.
Atasez si poze facute in momentele de inceput ale intalnirii, fiindca mai tarziu eram prea inflacarati ca sa mai bage cineva in seama aparatul foto
La Galati avem de cumparat cateva nimicuri esentiale ;) si legume/fructe pentru a umple aprozarul barcii. Desi planuiesc sa iau un taxi pentru acest tur de shopping, Vali se ofera ca intotdeauna sa ne fie aproape, desi e ocupat pana peste cap ! Ramane stabilit sa ne intalnim la 8, ma trezesc de la 6, aranjez una-alta, privesc afara, Dunarea e superba in primele raze de dimineata . Ar fi pacat sa irosesc asemenea dimineti cu un somn prelungit.
Imi amintesc o maxima spusa in seara anterioara de Guzi, care suna cam asa : "Intr-un univers intunecat este o crima sa irosesti orice rasarit de soare, dormind " . Nu irosesc nimic, ci beau o cafea umplandu-mi retina de imaginea Danubiului curgand, in soarele matinal.
Cand colo apare langa barca acelasi Guzi, la fel de matinal ca noi, ducand cu el intr-o sacosa, diverse de-ale gurii. Buna dimineata, oameni buni ! Buna sa-ti fie inima, urca la bord ! Ii fac o cafea lui Guzi, stam putin impreuna, insa nu apucam sa devoram micul dejun adus de el, ca apare sir Vali. Mi-ar fi placut sa ii iau la o tura cu vele prin fata Galatiului, insa acum dimineata avem alte treburi. Plecam degraba cu masina lui Vali in cautarea macar a unei sticle de alcool tehnic (ce se lasa greu gasit) si sfarsim in piata verificand fructele la taraba.
Cu alcoolul tehnic ne ajuta Mihai, cu piata ne ajuta Vali, rezolvam repede si ne intoarcem la barca.
Multumesc mult Vali, Mihai, Guzi, multumim si celorlalti prieteni pentru ajutor si primirea frumoasa !
Incarcam totul si ridicam velele chiar din buza marinei, cu gandul sa devoram micul dejun undeva dupa Cotul Pisicii .
Numai ce trecem de Cotul Pisicii, evitam insula a carei plaja generoasa ramasese cat o spranceana si acostam pe malul opus ei, aproape punand barca cu burta pe pamant. Sigur ca pe pamant si inca din acela cu iarba crescuta, proaspat inundat de viitura. :)
Pe o colina in fata noastra pastea mulcom o turma de mioare, undeva in spate la o distanta apreciabila isi faceau de lucru pescarii amatori (amatori de crap) .
Dupa masa de dimineata, am iesit la miscare pe tarm, in apele calde si putin adanci ale revarsarii .
O gargarita se decide sa o insoteasca pe Maria in chip de ornament :) .
Sigur ca popasurile noastre sunt placute si ne-am intinde cat e ziua de lunga, dar ridicam ancora si dam sa plecam, ca mai e cale lunga de strabatut. La plecare, realizam ca am ancorat prea aproape si vantul lateral a sprijinit coca barcii atat de bine pe fundul apei, incat nu se mai misca.
Cu stomacul proaspat pus la cale, da-i efort sa destelenesti barcuta, caci apa fiind atat de mica, nu putem folosi motorul . Eu balans de pe punte, Cosmin impinge de pupa in lateral, dupa cateva sfortari o desprindem din ventuza de mal formata dedesubt.
Si plecam cu un vanticel numai bun, sa intalnim vapoarele si vaporasele ce merg in amonte. Traficul e destul de mare caci suntem deja in Dunarea maritima .
P.S>\
Cand stateam la masa in racoarea barcii, s-a apropiat o salupa a Politiei de Frontiera, aceiasi amabili oameni care n-au venit in control, ci sa ne intrebe daca avem probleme ca stiau pragul acela cu apa foarte mica. Le-am multumit pentru intentiile bune si oamenii si-au vazut de drum, urandu-ne calatorie placuta si fara probleme.
Vantul s-a intetit, apoi a devenit puternic, am inceput sa navigam la cativa metri de malul ucrainean, in paralel cu un ditamai vaporul care avea acelasi drum cu noi, cedandu-i (evident :) ) senalul navigabil cu speranta ca va trece repede.
Insa vantul ne purta cu aceeasi viteza desi am redus focul sub jumatate, din aval urcau alte vapoare si barje, nu prea era loc de facut volte . Asa ca am pastrat unghiul cel mai strans fata de vant si am mers paralel cu malul vecin, trecand la 2-3 m de politia lor de frontiera, cu care daca ne intindeam aproape ne puteam da mainile :) . Ne-am salutat cu militarii si ne-am vazut de drum.
Intr-un moment am prins senalul liber si ne-am facut rapid volta care ne-a ajutat sa ne castigam o pozitie confortabila si am mers asa pana am inceput sa ne apropiem de locul de popas, ales la insula de langa Isaccea .
Aici curentul de peste 4,5 nd a facut greu de gasit locul de ancora. Ne-am apropiat cat s-a putut de insula, intr-un loc mai ferit creat de o retragere a tarmului . Tare imi era gandul la un pescuit ! Am lasat saulele pentru balaceala in "masina de spalat" a acestui curent puternic, am intins apoi doua lansete si am asteptat in soarele crepusculului sa vedem ce semne ne da Dunarea.
Semnele erau de tip : peste nu vedeti astazi ! :)
In curentul acela nu stateau nici plumbul si nici momeala ! Am renuntat usor, asa cum numai un pseudo-pescar poate renunta si ne-am pregatit de programul de seara.
Numai bine ca la caderea intunericului incep sa se stranga nori, se schimba vantul si devine taios. Pe acest fundal apare o salupa a Politiei de Frontiera, care in tonul amabil de care stiti deja, ne informeaza ca vine furtuna si ne ia numai datele mele de buletin, spuse pe gura, nu copiate din act . Ne mai spun ca e foarte bine unde am ancorat, e protejat si e apa mai mica; pe partea cealalta a insulei e apa foarte mare si curentul proportional.
Dar nu apuca sa plece si rafalele de vant pun copacii insulei la 30 de grade, marcand inceputul furtunii, asa violent cum stim ca se desfasoara pe Dunare.
Cu toate referintele lor bune despre locul de acostare eu sunt decis sa il schimb, fiindca o schimbare a directiei vantului ne poate roti primejdios de aproape de copacii insulei iar curentul apei plus intensitatea vantului pot face ancora sa grapeze .
Dar lucrurile se desfasoara foarte rapid, nu apuc sa spun bine lui Cosmin ca ridicam ancora si directia rafalelor se schimba, barca se roteste si ajunge foarte aproape de marginea lizierei inundate. Motorul fiind deja pornit duc barca peste ancora in ritmul in care Cosmin recupereaza parama si lantul, apoi inaintez impotriva curentului paralel cu malul, cautand un loc mai protejat. In mai putin de un minut mi se contureaza ideea ca acest loc protejat nu va exista si e mult mai bine sa trec pe partea cealalta a insulei, unde voi fi aparat de furtuna.
Cat am ocolit mica insula, valurile crescusera suficient cat sa ude din loviturile lor, toata puntea prova :) .
Si chiar asa cum ma asteptam, odata trecuti pe partea cealalta a insulei, din paroxismul furtunii n-a mai ramas nimic. Dar nu nimic, ci nimic-nimic ! :)
Apa avea intr-adevar 28-34m asa cum spusesera cei de la Politia de Frontiera. Am bajbait putin pe intuneric, luminati doar de luna plina, si am gasit un loc aproape de padure intr-o apa de cam 8-10m . Totul redevenise frumos, din padurea de langa noi se auzeau niste zgomote exotice ale unor pasari pe care nu le cunosc, ceea ce ma face sa cred ca zbuciumul vantului din partea expusa a padurii nu trece nici pana la mijlocul ei.
Aprind luminile de ancora si ne culcam linistiti.
Linistiti ei, caci eu dorm iepureste. Intr-un final ma ia somnul si fac ochi abia pe la ora 6 cand soarele si pasarile guralive imi dau desteptarea :)
Multumim de poveste :)
Citat din: Mihaif99 din Iunie 29, 2013, 06:48:48 AM
Multumim de poveste :)
Cu placere, Mihai.
Anul acesta vremea a fost mai frumoasa decat in calatoria trecuta.
Inca suntem pe apa, nu ne-a plouat niciodata, iar singurele fronturi de furtuna pana acum, au fost cel povestit mai sus si intrarea in Razelm, cand cerul s-a innegrit in toata zarea, mai putin in fata, pe directia noastra. Si am fugit cu vantul, fulgerele si tunetele in spate, vazand ploile ce incetosau totul de nu se mai vedea unde e cer si unde e apa. Nu ne-a prins :)
Bv tie Florio , am urmarit rar topicul tau dar vazand si citind mai mult am trait mai intens si parca am plecat eu in calatorie cu velierul .I-mi pare rau ca nu am fost la curent cu pozitia ta , mi-ar fi placut ori un onor la Braila ca de intampinare ori la o bere la Galati , asta e multumim inca o data de poveste.
Apropo ficata ... o printesa .... baiatul ..... haiduc de-al nostru BRAVO VOUA
Citat din: ionitzady din Iunie 30, 2013, 11:23:30 AM
Bv tie Florio , am urmarit rar topicul tau dar vazand si citind mai mult am trait mai intens si parca am plecat eu in calatorie cu velierul .I-mi pare rau ca nu am fost la curent cu pozitia ta , mi-ar fi placut ori un onor la Braila ca de intampinare ori la o bere la Galati , asta e multumim inca o data de poveste.
Apropo ficata ... o printesa .... baiatul ..... haiduc de-al nostru BRAVO VOUA
Asa e Adi, intotdeauna o bucurie sa intalnesc colegii de forum si pasiune ! Cred ca stii de intalnirile si chefurile noastre periodice :) .
Despre intalnirile de la Galati, de fiecare data cand am trecut cu barca pe acolo, acestea s-au intamplat multumita lui Vali, care a sunat si adunat pe cei de-ai locului, ba chiar si pe cei care erau atunci in trecere prin zona ( cum a fost Rex Sailor, acum 2 ani ) .
Fiica si fiul au crescut pe barcuta, asa ca o simt natural. De exemplu ieri, pe o furtuna de proportii in Razelm, in care valurile se ridicau si se spargeau ca pe mare, vantul atingea 80 km/h si noi nu puteam tine sus velele nici chiar reduse, in afara unui petic din foc, Maria dormea impreuna cu mama ei, in cockpit, pe bancheta babord :) . Eu si Cosmin tineam barca pe directia stabilita, desi nu era deloc usor, valurile inalte si deferlante loveau in safrane si incercau mereu sa ii mute pupa, iar rafalele care faceau sarturile sa zbarnaie ca stupii, ne obligau sa urcam in vant.
Desi o furtuna pe mare sau ocean este reper pentru colegii nostri navigatori, trebuie vazuta replica Razelmului cand vantul se apropie de 100 km/h si bate nordul. Desfasurarea de forte naturale este impresionanta iar pericolul e atat de vizibil incat spun si eu ca Skipper : "trebuie sa vezi, ca sa crezi !" .
P.S.
Barca banda 10 grade simplu, fara vele, doar din forta vantului in catarg, si asta inainte sa intram in largul liber, neprotejat al lacului :) . Vaporul de fier ce duce calatori la Gura Portitei, n-a taiat lacul ca noi, ci a mers pe langa mal sub protectia capului Dolosman, a traversat calea cea mai scurta Dolosman-insula Bisericuta si a venit la Portita sub protectia tarmului de dupa insula . Drumul mult mai lung insa mult mai sigur, protejat. Oamenii isi stiu meseria si cunosc lacul .
Din furtuna de cu noapte n-a mai ramas nimic, soarele de la Isaccea stralucea puternic, irizand prin plasa noastra de tantari. Afara pasaretul isi incepuse dansul guraliv, insa eu aveam drum lung de parcurs si voiam sa plec rapid din locul acela. Fara cafeluta, fara mic dejun, am iesit lasand in urma mea plasa intacta si am pornit motorul sa il am pregatit dupa ce desprind ancora. La primul tors al motorului, un cap ciufulit apare in cockpit : Cosmin cu ochii inca tulburi de somn, sarise sa ma ajute . Pai asa se face pe o barca, nu astepti sa te strige cineva, te duci unde crezi ca e nevoie de tine :) !
De data asta insa nu era nevoie, am ridicat ancora si cu motorul la ralanti am ocolit capul insulei intrand in senal printre multele barje ancorate acolo .
Apoi am ridicat velele.
Nu stiu de ce, e o perceptie personala doar, insa mie mi s-a parut intotdeauna partea aceasta de Dunare, de la Reni pana aproape de Tulcea, cea mai terna si mai plictisitoare zona. Probabil pentru ca e lata, dreapta, fara insule, fara relief pe maluri, o autostrada de apa . La impresia asta a concurat si vantul slabut care mai cadea cate o data lasand genovezul sa atarne ca un prosop de baie :) . Echipajul dormea inca, profund si neperturbat, lasandu-ma singur, eu si dimineata dunareana .
Dar nu m-am plictisit, am plecat in prova cu un binoclu, sa vad imprejurimile, mi-am bucurat ochiul si am cercetat toate intrarile malului drept, unde se mai adunau cateva barci de pescari . A mai aparut si o salupa care s-a apropiat probabil sa vada cum merge barca asta cu velele sus si un omulet in prova, cand in cockpit la timona nu e nimeni.
Tendinta mea era sa intru in lacul Parches, pentru a ma intalni cu cativa prieteni veniti la pescuit si rudele lor, oameni de-ai locului. Am descoperit intrarea, la coordonatele 45,14,224N 28,38,987E. Aici e si o pensiune sau un hotel, cu activitate sustinuta dupa cum se zarea. Dupa un telefon dat cuiva din zona, aflu ca nu se poate intra pe acest canal, pentru ca a fost inchis in scopul controlarii nivelului apelor in lacurile limitrofe.
Pacat. Ar fi iesit un chef de pomina.
Insa nu e nimic pierdut, avem prieteni care sunt la Nufaru si putem poposi la pensiunea Stanca Dunarii, o cladire interesanta pe care am tot admirat-o la cateva editii TID , dar si la calatoria noastra anterioara cu vele.
Dar pana acolo mai e cale destula de strabatut. Cu toata lumea deja pe punte, iscodim barcile pescaresti si masinile ce incep sa aglomereze malul drept, pe masura ce ne apropiem de Tulcea. Se cunoaste ca e weekend !
Zarim undeva si o cabinata ca a lui Byteworks, cea facuta de Vali. N-am rezistat si i-am facut cateva poze (nu foarte reusite din cauza rapiditatii cu care s-au ascuns in vegetatia malului :) )
Vantul ia din nou o alura de pupa. Desfacem velele in foarfeca si inaintam lejer, cu barca dreapta.
Punem si un om de observatie care, cu binoclul in mana, ne da de veste ce se mai intampla in trafic :)
Dupa cateva meandre, apare in fata noastra Tulcea, cu traficul ei de oras-port .
Nu zabovim aici, nu are nici un rost.
Strangem velele, apoi trecem prin fata vaselor legate la cheu si a plajei ce adaposteste TID-ul (sunt nostalgic, nu-i asa ? Prea pomenesc TID-ul asta de multe ori :) ).
Apele sunt foarte involburate, se cunoaste ca e viitura. Anafoare cat o casa rotesc apa din aval de ultimele blocuri tulcene, iar o baliza e culcata pe apa de un intreg trunchi de copac ce s-a agatat cu incapatanare de ea.
Avem si niste vizitatori nedoriti, veniti sa ciupesca ceva . Dar suntem inarmati cu pliciuri si multa experienta. In scurt timp taunii pleaca in picaj, plezniti letal de armele noastre.
Mare grija Florin, ca nu cumva sa ii vina fetei idea sa se uite cu binoclul la soare.
Sa ma ierti ca ma bag, dar e foarte periculos, dupa cum stii. Pe David l-am auzit ca vrea sa faca asa ceva (ce poate sa le traca prin cap!!), si de atunci i-am luat binoclul. E foarte usor sa isi strice ochii.
In rest, superba calatoria. Tine-o tot asa!
Florio , este absolut fabulos concediul ce vi l-ati facut cadou .....
Iti citesc topicul cu asiduitate inca de la postarea initiala . N-am intervenit pana acum pentru ca vedeam o asemenea interventie ca pe un sacrilegiu adus trairilor si senzatiilor pe care le aveti plutind , ca pe un sacrilegiu adus coerentei fantastice ce-ai reusit s-o imprimi acestui "jurnal de bord " .
Intr-un final nu ma pot abtine si-ti spun ca te invidiez ( la modul profund amical ) la maxim !
Poate nu neaparat pentru sejur in sine - cu toate ca ai reusit sa ne porti pe toti cu tine prin fabuloasa si extrem de precisa relatare a toate celor pe care le-ati intalnit - cat pentru familia ce-ti acorda totalul suport si sprijin pentru "pasarica" ta , navigatia ......
.......................................
Odata-n viata mea am facut si eu asa ceva . Cu plecare din Giurgiu si iesire la mal in Tulcea . Un echipaj de 7 pneumatice cu deplasare preponderent in deriva . Evident , pret de doua saptamani ne-am distrat teribil ! Insa nici nu se comprara cu senzatia pe care-o ai simtindu-i pe ai tai alaturi !
FELICITARI !!!!!
p.s. La furtuna de zilele trecute v-am dus grija . N-am pomenit nimic pe forum exact din ideea ca eram ferm convins ca impreuna fiind sunteti mai mult decat O.K. .
Cele bune !
Citat din: Mihaif99 din Iulie 03, 2013, 04:32:14 PM
Mare grija Florin, ca nu cumva sa ii vina fetei idea sa se uite cu binoclul la soare.
Sa ma ierti ca ma bag, dar e foarte periculos, dupa cum stii. Pe David l-am auzit ca vrea sa faca asa ceva (ce poate sa le traca prin cap!!), si de atunci i-am luat binoclul. E foarte usor sa isi strice ochii.
In rest, superba calatoria. Tine-o tot asa!
Sigur ca i-a venit ideea ! Se poate sa nu il duca pe un copchil gandul intai la lucruri de-astea ?
Dar e un copil bun, ne cere parerea la orice (macar acum, ca pe la 16 ani....nu mai stim ce-o fi :D ) si in afara de asta nu apuca sa stea singura vreo secunda. Oricum, a intrebat, i s-a spus, si n-a avut tendinta de a incerca.
Vorbeste mult, comunica mult, cu vocabularul ei de 2 ani si jumatate. La popasul facut dupa Cotul Pisicii, se juca cu o gargarita, asa cum ati vazut in poze. Pe langa noi au trecut doi mosi si un tanar, tragand o plasa de 3 m prin apa pana la buric, sa prinda ceva forfigai.
Maria cand i-a vazut, i-a strigat incantata, cu gura pana la urechi : "Baieeeti ! Mai baieti ! Am o gagalitza ! " :)
Se hlizeau mosii de li se vedeau molarii, ca ii considera Maria "baieti" . Desi nu intelesesera ce-i aia "gagalita" :)
Citat din: modi din Iulie 03, 2013, 10:38:15 PM
Florio , este absolut fabulos concediul ce vi l-ati facut cadou .....
Iti citesc topicul cu asiduitate inca de la postarea initiala . N-am intervenit pana acum pentru ca vedeam o asemenea interventie ca pe un sacrilegiu adus trairilor si senzatiilor pe care le aveti plutind , ca pe un sacrilegiu adus coerentei fantastice ce-ai reusit s-o imprimi acestui "jurnal de bord " .
Intr-un final nu ma pot abtine si-ti spun ca te invidiez ( la modul profund amical ) la maxim !
Poate nu neaparat pentru sejur in sine - cu toate ca ai reusit sa ne porti pe toti cu tine prin fabuloasa si extrem de precisa relatare a toate celor pe care le-ati intalnit - cat pentru familia ce-ti acorda totalul suport si sprijin pentru "pasarica" ta , navigatia ......
.......................................
Odata-n viata mea am facut si eu asa ceva . Cu plecare din Giurgiu si iesire la mal in Tulcea . Un echipaj de 7 pneumatice cu deplasare preponderent in deriva . Evident , pret de doua saptamani ne-am distrat teribil ! Insa nici nu se comprara cu senzatia pe care-o ai simtindu-i pe ai tai alaturi !
FELICITARI !!!!!
p.s. La furtuna de zilele trecute v-am dus grija . N-am pomenit nimic pe forum exact din ideea ca eram ferm convins ca impreuna fiind sunteti mai mult decat O.K. .
Cele bune !
Multumesc Modi pentru aprecieri :) . Noi mergem mereu impreuna pe toate apele. Asta a fost si rostul unei barci de familie.
In toate filmuletele noastre se vede lucrul asta :
Portita Sulina iulie 2012 (http://www.youtube.com/watch?v=6XUCV_LiPkI#ws)
sau
Nemo Regata 2011 Navodari Portita (http://www.youtube.com/watch?v=8PvXELXVmm8#)
ori celelalte mici filme postate acolo, sub acelasi nume.
Dealtfel cam tot sezonul il stam pe apa, in masura in care putem jongla cu societatea si obligatiile :) .
Furtuna a fost o frumusete ! Vantul te gaurea, valurile devenisera toate deferlante, loveau barca puternic in tribord iar spuma si spray-ul dat de creasta lor, treceau pe deasupra noastra ca un halou, nici macar nu ne uda .
In conditiile astea fetele dormeau afara, pe bancheta babord. Realizezi cata siguranta razbate din atitudinea lor :) !
Despre coerenta relatarii, trebuie sa fac mentiunea ca acesta este rezumatul rezumatului, calatoria noastra fiind mult mai savuroasa decat razbate din "reportajul" meu tip Aristide Buhoiu . Dar e mai bine decat nimic :) . Relatez tot traseul in special pentru prietenii nostri care nu au putut veni cu barcile lor, desi si-au dorit mult .
Anul acesta a fost dur cu multi prieteni si colegi de forum. Dau mereu exemplul lui Razvan, care n-a mai putut participa la RAID, in schimb a parcurs de doua ori cei 600 km sa ne puna barca lui la dispozitie !
Citat din: Florio din Iulie 04, 2013, 05:40:36 AM
Sigur ca i-a venit ideea ! Se poate sa nu il duca pe un copchil gandul intai la lucruri de-astea ?
Dar e un copil bun, ne cere parerea la orice
Avantaj fata vs baiat. Al meu intelege avertismetul, apoi incearca sa faca pe dos. Se distreaza ca cica face boacane.
Trebuie sa fii numai cu ochii pe el.
Citat din: Florio din Iulie 04, 2013, 05:40:36 AM
Vorbeste mult, comunica mult, cu vocabularul ei de 2 ani si jumatate. La popasul facut dupa Cotul Pisicii, se juca cu o gargarita, asa cum ati vazut in poze. Pe langa noi au trecut doi mosi si un tanar, tragand o plasa de 3 m prin apa pana la buric, sa prinda ceva forfigai.
Marina cand i-a vazut, i-a strigat incantata, cu gura pana la urechi : "Baieeeti ! Mai baieti ! Am o gagalitza ! " :)
Se hlizeau mosii de li se vedeau molarii, ca ii considera Maria "baieti" . Desi nu intelesesera ce-i aia "gagalita" :)
He he he :) Cunosc... Ma intreb daca isi vor aduce aminte de toate astea cand cresc mari.
Vand bun din travers va doresc. Sa petreceti cat mai mult timp la vele.
aoleu uitati-va voi la oamenii astia , Vali propun sa se stearga acest topic iar Florio sa fie alungat de pe forum , pai se poate domne' intr-un salon cu gravide ei mananca cele mai Dumnezeesti mancaruri , chiar nu se gandeste si Florio la noi, ca suntem oameni si chiar daca '' ne iubim '' pe forum , invidia ........
a fost o gluma , nu am stiut ca voi ati mai plecat in astfel de croaziere , iar azi cu cele doua fimulete de pe youtube am crezut ca visez cu ochii deschisi . Sper sa intelegi din ce am scris , placerea si foamea cu car v-am urmarit in calatorie BRAVO
Citat din: ionitzady din Iulie 04, 2013, 10:26:16 PM
aoleu uitati-va voi la oamenii astia , Vali propun sa se stearga acest topic iar Florio sa fie alungat de pe forum , pai se poate domne' intr-un salon cu gravide ei mananca cele mai Dumnezeesti mancaruri , chiar nu se gandeste si Florio la noi, ca suntem oameni si chiar daca '' ne iubim '' pe forum , invidia ........
a fost o gluma , nu am stiut ca voi ati mai plecat in astfel de croaziere , iar azi cu cele doua fimulete de pe youtube am crezut ca visez cu ochii deschisi . Sper sa intelegi din ce am scris , placerea si foamea cu car v-am urmarit in calatorie BRAVO
Lasa Adi ca ne intalnim noi pe apa si o sa vezi puterea merlot-ului, scos rece de la frigider, in salbaticia deltei si arsita verii. Asa se leaga prietenii pentru tot restul vietii :) .
Ca si in alti ani, imediat ce am trecut de portul Tulcea, am deschis velele sa ne continuam drumul in tovarasia vantului. Si numai dupa 10 km am ajuns in dreptul comunei Nufaru, locul nostru de popas ales pentru pranzul de azi.
Cum spuneam mai inainte, am vazut in repetate randuri, de pe apa, pensiunea "Stanca Dunarii" . Dar n-am oprit niciodata. Si nici nu stiam cum am putea opri in tarmul acela stancos, dar aveam o certitudine (fara temei, doar fler ) ca o rezolv cumva la pontonul pensiunii.
Am strans velele instant, am facut rondoul sa pun prova in curentul puternic si am adus usor-usor barca inspre pontonul ocupat de o salupa mare cu coca in V . Rapid a aparut un baiat care a mutat salupa sa ne faca loc, iar noi am apropiat barca foarte incet cu fenderele de ponton.
A trebuit sa insist de cateva ori ca flacaul acela si tovarasul lui, sa nu ne ajute . E o lectie invatata in timp: stim sa acostam, stim sa plecam de la ponton. Nu e cazul sa fim ajutati de oamenii de pe tarm, le multumim politicos si ne facem treaba. Ori de cate ori lasi pe cate unul sa te ajute, te alegi cu barca lovita, un pontil strambat ori in cel mai bun caz iti intarzie manevra si trebuie sa o iei de la capat.
De data asta, cu tot refuzul meu, cei doi se infipsesera unul intr-un pontil si celalalt evident in cablul ce leaga capetele pontililor, tragand cu tot corpul . Dupa ce i-am linistit inainte sa rupa ceva, am acostat lejer, am legat barca, le-am zis flacailor sa dea de veste bucatarilor ca venim si am intrat in barca sa ne punem toalele de gala :) .
Domnilor, pensiunea e frumoasa, are restaurant cu garta deltei pe pereti, o terasa mare suspendata peste apa tarmului, muzica (ei, na...trebuia sa induram si noi ceva :) ) locuri de joaca, etc....
Are si o ospatarita de baza, pe care daca o intrebi ce ne poate servi, se uita pierduta in ochii tai ca la proba orala de la bacalaureat . Si pe cuvantul meu ca nu sunt pretentios la mancare !
Dupa ce s-a consultat din priviri cu un alt flacau de baza din pensiune, ne-a adus un meniu. Asa da !
Un meniu arata bine, e legat in piele ecologica, e doldora de specialitati, de la ciorbite pana la cele mai rafinate mancaruri gatite si deserturi. Ca sa nu ne intindem, ne-a informat fatuca discret, ca nu au decat crap si friptura cu cartofi prajiti.
Dar o ciorbita ? intreb eu ridicand din sprancene ca Thomas O'Malley la Ducesa aristocrata.
Desigur, daca dam comanda azi, ne face ciorbita pentru maine. Astazi o puteam manca daca o comandam ieri :) . Iubire, bebilou de portelan, da' niste mici ordinari aveti ? Da mici, da bere si ne prefacem ca suntem pe Lipscani si e totul perfect .
Oricum, va spun in secret ca oprisem pentru popas, pentru a incarca aparatul foto (care n-are incarcator 12v) si pentru a vedea ce se poate face in acel loc.
Din punctul asta de vedere, misiunea a fost indeplinita. In afara bucatariei paupere, totul era frumos.
Pana sa ne vina crapul, micii, cartofii, ne-am servit berile fara alcool , doi litri de limonada si am topait prin toata curtea, incercand locurile de joaca.
Lasand glumele, pensiunea are o vedere foarte frumoasa, lunga terasa scoasa peste Dunare pe piloni, are si plan inclinat pentru lansare ambarcatiuni, are si design interesant si e utilata foarte bine.
Cu bucataria e mai subtirel fiindca nefiind clienti suficienti, gatesc la comanda.
La ora 15 era un mare chef organizat de niste prieteni ai nostri, ocazie cu care desigur, bucatarul avea sa asude puternic. Dar pana atunci, ne-am savurat dejunul si ne-am incarcat aparatul foto.
SI asa am stat la Stanca Dunarii pret de 3 ore, facandu-ne de cap pe ici pe colo, doar-doar o trece timpul si or veni amicii sa inceapa cheful.
Numai ca ne tragea ata sa pornim din nou pe apa, mai ales ca se intarise vantul (in general nimeni nu isi pune sperante ca poate naviga cu vele odata intrat in Delta). Am sunat prietenii sa-i informam despre dezertare, am platit consumatia si am plecat voiosi mai departe.
SI bine am facut !
Pe masura ce inaintam vantul era mai vanjos. Desigur, vant de bulina :) .
Cei familiarizati cu zona stiu ca bratul Sfantul Gheorghe se ingusteaza pe masura ce ne apropiem de Mahmudia. Lucru care m-a adus in stadiul de client al unei sali de fitness, facand volte la cate 5 minute ! Volta peste volta peste volta ! Prin vanzoleala voltelor, l-am sunat pe Pupezica avand banuiala ca poate fi in "Mahmudia noastra" cum zice el .
Nu era.
Pacat, ar fi fost frumoasa o intalnire :) .
Oamenii Mahmudiei se oprisera din treburile lor de pe mal si se uitau la mine cum vin in viteza pana in buza malului si fac volta cu o mana, tinand telefonul cu cealalta si intorcand barca la punct fix :) . Nu bag mana-n foc, ca n-au facut pariuri daca lovesc barca sau nu....prea erau atenti :) .
Am trecut asa, prin locurile stiute, am revazut punctul de tabara TID de la Murighiol (ascuns mult sub ape, acum) . Apele nu acoperisera numai malul unde trageam de obicei caiacele, ci inundasera si padurea in care campam .
Odata ajunsi la gura Dunavatului, am am impachetat bine randa, am roluit focul si am pornit motorul.
Gata ! Etapa dunareana s-a sfarsit, intram in canalele Deltei !
Cum naiba de s-a terminat asa repede ?
Dar n-avem timp de intrebari retorice, curentul pe DUnavat e la fel de puternic precum pe Dunare . Prindem ghiul pe babord sa lasam acces total soarelui la panoul fotovoltaic si ne facem semne cu pescarii de pe mal.
De obicei acestia ne iubesc din prima fiindca nu facem valuri. Din sens opus venise o salupa, ridicand creste de val care loveau malurile si se intorceau ricosand in barca. Pescarii dracuiau tinandu-si cat puteau lansetele, sa nu le ia apa.
Cand ne-au vazut si pe noi, probabil le-a sarit inima, insa mergand in deplasament, nici umbra de val nu ramanea dupa noi.
Planul meu era sa ies in Razelm prin Dunavat, fiindca nu facusem asta niciodata si pusesem ochii pe cherhanaua la care Nicu si Impaiatu se ospatasera cu o luna inainte, cand venisera la RAID.
Planul bun, mai greu cu punerea in opera. Ajunsi la intersectia cu canalul Cocos , vad o mare salcie cazuta de pe malul stang, cum blocheaza la suprafata Dunavatul . De la distanta parea ca nu e loc, dar hai sa ne apropiem, nu se poate sa nu trecem.
Ba se poate !
Salcia e cazuta cu tot coronamentul, peste ea se lasa coroanele celor ramase intacte pe mal, iar la luciul apei numai o lotca sau un caiac ar putea razbate oblic prin locul ramas printre crengi.
Imi amintesc de unii care ne strigasera mai in amonte, trecand in glisaj : Unde mergeti ? Parea retorica intrebarea si nu intelesesem atunci de ce. Uite de asta !
CE facem?
Uite ce, am mers astazi destul, canalul Cocos are incurcatura de coroane prin care am mai trecut cu greu si cu alte ocazii, nu putem sti cum s-a modificat in anul asta. Asa ca propun sa innoptam aici, noaptea e un sfetnic bun iar maine dimineata vedem ce facem.
Loc mult nu e la intersectia Dunavat-Cocos.
Am intors barca si am dus-o aproape de malul stang, unde apa e ceva mai lina si am ancorat la o distanta sigura de intersectie.
DUpa care sar in apa cu o saula lunga, sa aduc pupa la mal, legand-o de o salcie.
Iarasi planul e bun, punerea in opera e mai slabuta.
Apa e mult mai adanca decat credeam, dar nu-i nimic, ies la suprafata si inot cei 3-4 metri in care dau de fundul malos. Apa ma racorisesi ma simteam excelent...senzatie care a durat probabil 3-4 secunde pana m-a gasit primul taun.
Eu iesit pana la buric din apa, n-am tinut seama la prostii si am mai stat 2 secunde uitandu-ma de ce salcie sa-mi leg saula.
Dumnezeule mare ! S-a dezlantuit hoarda ! Zici ca am dat un sut unui stup si am enervat albinele .
Reactia mea a fost aproape instantanee, de la enervare, la uimire si apoi la frica. Aoleu !
Am lasat naibii salciile si cu saula in mana am sarit in apa pana la nas, avand deja o colectie de cateva ciupituri pe spate. Ajuns la scara pupa, m-am ridicat rapid, am pus un trening pe mine si am coborat bimini top-ul . Stiu din experienta ca ii atrage protectia acestei copertine si nu mai scapi de ei.
Plecam ! Si repede, ca nu-i de stat :) .
Dar oroarea zburatoare a incetat asa cum aparuse : instantaneu .
Acum insa aveam alte preocupari. Trebuia sa scot arborada intreaga, prin coronamentul copacilor inalti ce strajuiesc acest canal Cocos. Anul trecut mersese, desi am atins ici colo cateva crengi.
Cosmin filma slalomul iar eu incercam sa corelez miscarea sinuoasa a barcii cu viteza mare a apei, tinand si motorul la limita de guvernare .
Canalul Cocos e adanc si ingust iar curentul e iute. Cu derivorul ridicat, guvernarea ramane numai in safrane, pentru ca jetul elicei este neglijabil la acea viteza. Dar daca intuiesti din timp linia pe care trebuie sa o descrie arborada printre coroane si distantele la care se intercaleaza acestea, te descurci :) . La noi a mers fara nici un incident.
Nu-i vorba, aveam si teama de a gasi pe parcurs vreo salcie cazuta sau vreun trunchi blocat de ape, oblic pe canal.
In scurt timp am vazut ca se lumineaza capatul canalului si am stiut ca din acest moment suntem bine.
Urma canalul Mustaca, un canal blajin, cu apa suficienta chiar si pe timp de seceta, singurul canal principal care are iesirea simpla in Razelm, fara diguri submerse (cele mai marsave capcane locale) .
Cu gandul la ultima iesire de anul trecut din prag de noiembrie, in compania Pelicanului, am cautat in Mustaca un loc mai larg, unde sa infig barca cu prova in stuf si sa pot pescui :) .
Locul l-am gasit usor, peste era, insa curentul apei ne-a refuzat accesul la peste.
Nu-i vorba, nici noi nu suntem niste pescari adevarati. N-avem momeala ci doar niste pestisori de plastic si niste bobite de paine.
Pana la urma am pus un pestisor prins de Cosmin intr-o montura de lanseta, am aruncat-o undeva unde sa poata sta fara a fi luata de ape si ne-am sigilat cu plasele de tantari.
Nu va spun de senzatie faina ai dupa o zi de placuta oboseala, la protectia stufului, in habitaclul cabinei ferite de intrusi, cand incepe programul de seara al familiei, cu nimic deosebit fata de cel de acasa :) .
Cum ar zice mezina, o papica si o nanica.
Cam asa se vede dimineata, cand esti cu barca "tras la stuf" .
Mie mi-a placut mult, de aia va arat si voua :) .
Peste noapte, lanseta mea cu bucata de pestisor a facut o victima. Vad firul tras mai jos, pana langa mal .
Care va sa zica un rapitor la care stomacul nu ia pauza noaptea.
Am auzit ca salaul trage bine de tot pe la miezul noptii. Mi-au spus mie pescarii, ca dealtfel experiente personale n-am :) .
Dau sa recuperez cu inima indoita: daca pestele a intrat la stuf, s-a dus ! Ori el ori montura. Incercarea mea nu are nici o reusita, firul e agatat pe undeva. Cu peste...fara peste ? ... mare suspans :) .
Daca tot e dimineata si soarele a rasarit deja, ma arunc in apa asa, pe nemancate si nebaut cafeaua. Apa e senzationala, imi sporeste buna dispozitie instantaneu. Ati observat ce hlizeala instantanee se produce cand intri intr-o apa rece :) ? Asta nu e chiar rece, e numai buna.
Ma las in curentul canalului, agatat de o saula si merg pe firul lansetei pana chiar langa stuf.
Bestia se daduse dupa niste cocioace si scapase. Asta-i viata ! Sperasem sa ma intorc la barca cu Moby Dick, cand colo, in carlig, only the dick :) . Bine macar ca a scapat montura, nu am multe rezerve.
Bai, las-o-n colo, am mers cateva sute de kilometri pe Dunare si n-am prins nici un solz ? Trebuie sa ma mobilizez, altfel ramane capitolul asta de rusine.
Un mic dejun de consolare, apoi strangem lansetele, dam un mesaj pe forum catre voi, prieteni (avem 3G pe Mustaca :) ) si pornim motorul.
Barca scoate prova din stuf cu un fosnet usor si pastreaza un smoc verde triumfator, in balconul prova .
Urmeaza Razelmul.
Om avea vant? N-om avea vant ?
In scurt timp parcurgem restul Mustacai si iesim in Razelm .
In cockpit se masacreaza doi-trei intrusi, in cabina se face program artistic.
Soarele diminetii fusese estompat intre timp de o perdea fina de nori, care se ingrosa vazand cu ochii.
Nu-i nimic, impuscam doi iepuri dintr-o data. Scapam si de arsita, navigam si cu vant sustinut !
Iesim doar cativa metri in apele Razelmului si oprim motorul ridicand rapid velele. Un vant dinaintea traversului pune barca in miscare catre o destinatie invizibila in orizont, dar existenta pe chart plotter-ul nostru. Ne trebuie putina strategie aici in stabilirea voltelor, sa nu navigam mult si fara rost.
Vantul se ridica vazand cu ochii, la fel si frontul atmosferic din jurul nostru. O sa avem furtuna.
In urma noastra, pe 180 de grade orizontul clar se inchide, iar Sarichioiul, Popina, dealurile de la Sabangia cu parcuri eoliene, dispar in perdelele opace ale ploilor . Nu ploua peste tot, insa zarea e perfect opaca acum, apropiindu-se de noi. Vantul devine de travers, numai bun pentru navigatie :) .
Ca sa va faceti o idee despre deriva, priviti putin liniile siajului: siajul perfect drept, barca echilibrata, iar eu fericit sunt cu capul in nori (pe langa al noualea cer),. Si dupa toate aparentele voi fi in scurt timp cu totul in nori. In norii care vin puternic din spate, bubuind adanc si fulgerand printre valatucii in miscare .
De jur imprejurul nostru, cerul se intuneca tot mai mult, insa ne ramane in prova, zarea luminoasa. Rafalele ne poarta rapid, ca intr-o fuga de furtuna. De fapt chiar asta este. Fugim cu vantul, din calea furtunii ce se vanzoleste in spate, foarte aproape.
Si in mod surprinzator, furtuna, desi tinde sa ne inconjoare, ramane in spate. Nici un strop de ploaie nu ne atinge, ba mai mult, norii par sa se miste cu viteza cu care ne poarta vantul, pentru ca dupa ce trecem de Enisala, cetatea cu intregul deal se pierde in negura, dupa ce trecem de Iancina, capul si colinele lui dispar, si tot asa....
In prova raman niste nori albi si luminosi, ca in visele guvernului Ciorbea, cu "luminita de la capatul tunelului" .
Timpul trece rapid, ca si barca noastra peste ape. Acum ne poarta un vant dinapoia traversului si in fata ne apar tot mai clar capul Dolosman si insula Bisericuta.
Deja furtuna ramasa in urma, nu da semne ca ar vrea sa ne mai ajunga. Pe punte cei mici se lupta cu o dulceata proaspata de capsuni, dupa care punem de un program artistic in timp ce barca merge cuminte pe directia ei, precum calul ce stie drumul catre casa.
Ma bucur sa vad ca insula Bisericuta este din nou o insula, dupa ce anul trecut apele scazute o facusera peninsula. Ne apropiem de Gura Portitei, vantul cade total si in calmul plat coboram velele, facand ultimii doi km "la motor".
Urmeaza cateva zile de "vacanta de litoral" :) .
Ajungi in Constanta anul asta? Eu vin din voiaj in septembrie si vreau sa ne intalnim neaparat, sunt decis sa fac "pasul cel mare"(sa cumpar Mac G) ;D in iarna asta sau cel mai tarziu primavara urmatoare. Dar vroiam sa discutam putin "face to face" inainte, daca esti si tu de acord si sa-l vad pe Nemo cu ochii mei. Am gasit ceva chiar si in tara,dar.......
Sotia mea si cu fii-mea aia mare vor sa va viziteze ,daca ajungi in Constanta dupa periplul in Delta. Mai ales sa o cunoasca pe aia mica a ta, care-i o bomboana! Dulce!
Nu am net permanent, dar citesc eu cand prind ocazia.
Merci si sa ne vedem cu bine.
Citat din: Captan din Iulie 12, 2013, 08:57:03 AM
Ajungi in Constanta anul asta? Eu vin din voiaj in septembrie si vreau sa ne intalnim neaparat, sunt decis sa fac "pasul cel mare"(sa cumpar Mac G) ;D in iarna asta sau cel mai tarziu primavara urmatoare. Dar vroiam sa discutam putin "face to face" inainte, daca esti si tu de acord si sa-l vad pe Nemo cu ochii mei. Am gasit ceva chiar si in tara,dar.......
Sotia mea si cu fii-mea aia mare vor sa va viziteze ,daca ajungi in Constanta dupa periplul in Delta. Mai ales sa o cunoasca pe aia mica a ta, care-i o bomboana! Dulce!
Nu am net permanent, dar citesc eu cand prind ocazia.
Merci si sa ne vedem cu bine.
Succese pe unde te afli, Bogdane !
Daca fetele tale au ocazia sa iasa din Constanta, le pot plimba si in weekend-ul acesta intre Jurilovca si mare. As vrea sa ajung la Periteasca sambata, daca apele de acum permit accesul meu in canal.
Si neaparat vreau sa inmoi coada in balta, sa incerc salaul :) . Mi-e dor de o ciorba de capatani de salau si de o prajeala cu mujdei .
M-am lasat pe tanjeala si n-am continuat povestea calatoriei. Am sa o fac, cu mentiunea ca daca as fi stiut cat de mult pot sta pe apa, as fi mers de la Tulcea, catre Chilia .
Calatorului ii sade bine cu drumul. In cazul nostru cu drumul de apa.
salut
este prima mea postare pe acest site si m-am logat special pentru a te Felicita pe tine si pe intraga ta familie...stiti ce sa faceti cu banii si cu timpul vostru liber
FELICITARI ! si la cat mai multe ore petrecute pe apa
respecte de la un impatimit al deltei
Citat din: bogdanpesc din Iulie 25, 2013, 02:54:09 PM
salut
este prima mea postare pe acest site si m-am logat special pentru a te Felicita pe tine si pe intraga ta familie...stiti ce sa faceti cu banii si cu timpul vostru liber
FELICITARI ! si la cat mai multe ore petrecute pe apa
respecte de la un impatimit al deltei
Multumesc, Bogdan :) .
Povestea calatoriei n-a fost terminata inca, mai are cateva pasaje bune de impartasit. Doar ca in momentul asta, intorsi acasa, au sarit treburile pe noi de nu mai ramane timp deloc.
Pana atunci pun o mica mostra din calatoria neimpartasita inca :
@Florio.Ne-ai dat pe spate,din nou, cu aventura ta pe ape. Doar ca scrii prea rar! Eu si asa am acces la net f.rar, abia asteptam sa mai citesc, dar te-ai puturosit vad, sau dai la peste si nu ai timp de net!? Ai iesit in mare?
Apropo, m-am sucit si invartit si m-am decis. Asta e ALEASA! http://www.barcidevanzare.ro/anunturi/vand-vand-velier-macgregor-26m (http://www.barcidevanzare.ro/anunturi/vand-vand-velier-macgregor-26m)
Pareri pro? contra? , va rog, fara nici o suparare,dar doresc sfaturi de la colegi. Sunt in Singapore acum, dar in cel mult o luna sunt acasa. Am vorbit deja cu propietarul sa mi-o retina.
Salutari l atoata lumea.
Am putin timp de scris fiindca tot timpul sunt pe ape :) . M-a necajit si pe mine lipsa de consecventa in mesaje si poze, insa m-am gandit ca pana la urma, povestesc eu pe indelete la iarna. Acum am prins iarasi un fir de net pe langa pestele de dimineata si am intrat fuguta pentru doua minute. Mi-e necaz ca nu pot nici macar sa citesc ce se scrie pe forumurile noastre.
Apropo de barca pe care ai vazut-o, nu stiu cu cine ai vorbit sa ti-o retina, insa dupa cunostintele mele aceasta barca deja are alt proprietar in persoana unui amic impatimit, inca de acum doua-trei saptamani .
E fosta barca a lui Lucian Mandruta.
Da, asa e, barca lui Lucian Mandruta a fost cumparata de un baiat foarte misto, prieten comun de-al nostru si forumist vechi. Sa fie intr-un ceas bun, si sa-si gaseasca si Captan-ul nostru aleasa inimii.
Florine, ce poate fi mai misto decat sa nu ai timp sa intri pe net din cauza ca te dai tot timpul cu barca :D. Cat despre forumurile noastre dragi, era un banc:
Se ascunde Bula de nemti intr-o fantana. Vine un neamt si striga:
- E cineva acolo? Bula raspunde ca ecoul: "E cineva acolo?"
- Nu-i nimeni, zice neamtul, la care si Bula "Nu-i nimeni"
- Mai bine ma duc in padure, iar Bula din nou "Mai bine ma duc in padure"
- Mai bine arunc o grenada, la care Bula "Mai bine te duci in padure" :).
Asa ca zic si eu, mai bine te plimbi cu barca, nu pierzi nimic daca nu intri pe net. "Dincolo" a inceput iar un "macel" din-ala ca pe vremuri, asa ca mai misto e pe barca. Sa ne auzim cu bine, si nu conteaza ca nu ne povestesti, noi ne bucuram ca esti unde trebuie si faci ce-ti place :).
Citat din: Vali din August 04, 2013, 02:12:48 PM
Florine, ce poate fi mai misto decat sa nu ai timp sa intri pe net din cauza ca te dai tot timpul cu barca :D.
Uite un om care gandeste ca pe sufletul meu :) . Om tot povesti la iarna, acum e vremea de batut valurile.
Acum niste ore preparam un dejun stand la ancora in lacul Sinoe, langa colonia de pelicani.
Am mers pe canal de la ecluza Canal 5 pana la colonie in lac, cu vele. Iti dai seama ce ochi faceau cei de pe maluri. La intoarcere se schimbase vantul, am venit inapoi tot cu vele, impotriva curentului. Un domn mai in varsta care pescuia de pe un velier mic fara catarg, ne trimitea niste bezele largi, cu plecaciune :) . I-am raspuns si noi ca pe vremea lui Dumas .
Florine ,
Desi poate da nasol , eu acum am citit despre aventura ta . Ce sa zic , toata plimbarea asta , cu ai tai , m-a dus intr-un film de buna calitate .Ce poate fi mai frumos decat o escapada departe de problemele cotidiene , alaturi de cei dragi ! Odata cu achizitionarea cabinatei vreau sa-mi petrec si eu cat mai multe clipe , leganat pe ape , alaturi de ai mei .
Trebuie sa-mi fac timp , intr-o zi cand programul imi va permite , sa ne cunoastem .... si sa-mi iau fanionul ;)
Marius
Citat din: tiganusmc din Martie 28, 2014, 01:25:39 PM
Florine ,
Desi poate da nasol , eu acum am citit despre aventura ta . Ce sa zic , toata plimbarea asta , cu ai tai , m-a dus intr-un film de buna calitate .Ce poate fi mai frumos decat o escapada departe de problemele cotidiene , alaturi de cei dragi ! Odata cu achizitionarea cabinatei vreau sa-mi petrec si eu cat mai multe clipe , leganat pe ape , alaturi de ai mei .
Trebuie sa-mi fac timp , intr-o zi cand programul imi va permite , sa ne cunoastem .... si sa-mi iau fanionul ;)
Marius
Te astept si...grabeste-te ! Rezerva mea de vin manastiresc se subtiaza vazand cu ochii :)